Decizia civilă nr. 413/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 413/2013
Ședința publică din data de 20 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. JUDECĂTOR: L. T. B. JUDECĂTOR: A. P. M.
GREFIER: M. DP
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta P. L. a municipiului B. împotriva Sentinței civile nr.11905/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul SC A. S. , având ca obiect anulare proces verbal contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În procedura verificării competenței instituită de dispozițiile Legii nr.202/2010, în conformitate cu art.159¹ alin.4 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, raportat la disp. art. 2 pct. 3 C.pr.civ. coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr.2/2001.
Instanța constată recursul la prim termen de judecată, fiind declarat în termen, nemotivat și comunicat.
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, astfel că instanța reține recursul în dezbatere.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.11905/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC A. S. în contradictoriu cu intimata P. L. a M. B. și, în consecință, s-a dispus înlocuirea amenzii în cuantum de 200 lei aplicate petentei prin procesul -verbal seria PLO nr.02175/_, cu sancțiunea avertisment.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria PLO, nr.02175/0_ încheiat de intimata P. L. a M.
B., petenta a fost sancționată, în temeiul art.27 pct. 1 lit. c din Hotărârea nr. 153/2009 a Consiliului Local al municipiului B., cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 23 pct. 1 din H.C.L.nr.153/2009, constând în aceea că la data de_ ora 4:44 ar fi lipit un afiș, cu anunțuri publicitare, în alte locuri decât cele special amenajate.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei,s-a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
1
Potrivit art.23 din HCL nr.153/2009 persoanele fizice și juridice au obligația să nu lipească să nu amplaseze afișe, bannere, postere sau anunțuri publicitare în alte locuri decât autorizate.
Astfel, subiect activ al contravenției poate fi atât persoana fizică cât și juridică.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție nu este una absolută, ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Astfel, din cele arătate mai sus, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu a putut solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea acesteia, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt conforme cu adevărul.
Legat de acest aspect, instanța a constatat că, în cauza de față, petenta nu a solicitat instanței administrarea vreunui mijloc de probă în vederea dovedirii netemeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției.
Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată direct de către agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu sunt aduse probe ori nu se invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută.
Din aceste considerente, instanța a constatat că petenta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la individualizarea sancțiunii raportat la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție, instanța a apreciat că aplicarea unei sancțiuni pecuniare in cuantum de 200 lei nu se justifică in cauză si că aplicarea sancțiunii avertismentului este suficientă pentru îndreptarea petentei și pentru atenționarea acesteia asupra conduitei sale viitoare.
Faptul că in norma de sancționare a fost prevăzut un cuantum ridicat al amenzii nu reprezintă un argument suficient pentru aplicarea sancțiunii pecuniare, întrucât legiuitorul a avut in vedere pericolul social abstract al faptelor prevăzute ca și contravenții, or la alegerea si individualizarea sancțiunii trebuie să se țină seama de pericolul social apreciat in concret, alături de celelalte criterii stabilite de art.21 alin.3 din OG 2/2001.
In acest sens sunt si dispozițiile art. 7 alin.3 din OG 2/2001, prin care legiuitorul a prevăzut posibilitatea aplicării avertismentului si in situația in care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, tocmai pentru a permite sancționarea in acest mod a faptelor de o gravitate mai redusă si cu luarea in considerare si a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare prevăzute de norma specială.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta P. L. a mun.
B.,
solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul menținerii ca temeinic și legal a procesului-verbal atacat, fără a se indica motivele pentru care sentința a fost apreciată ca nelegală sau netemeinică.
Tribunalul examinând, în baza prevederilor art. 304 și 3041 Cod procedură civilă,
hotărârea atacată, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii, instanța de fond făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie.
Astfel, tribunalul constată că în mod corect prima instanță a reținut legalitatea procesului- verbal de contravenție contestat de petenta intimată, statuând totodată în sensul că fapta imputată petentei a fost săvârșită cu vinovăție.
2
În privința individualizării sancțiunii contravenționale, tribunalul reține că, în virtutea plenitudinii de competență cu care este investită, instanța este îndrituită nu doar să analizeze legalitatea și temeinicia sancțiunii contravenționale aplicate petentului de către agentul constatator, dar și, în cazul în care împrejurările concrete de fapt și de drept ale speței o impun, să procedeze la reindividualizarea sancțiunii, pentru ca aceasta să corespundă gradului de pericol social concret al faptei, prin aplicarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001. În acest sens, raportat la împrejurarea că nu s-a susținut și dovedit că petenta ar mai fi fost sancționată contravențional pentru fapte similare, instanța de fond a procedat la înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentei cu sancțiunea avertismentului, corespunzătoare gradului de pericol social concret al faptei săvârșite.
Sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci, alături de scopul punitiv, se constituie într-un mijloc de formare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.
Or, scopul sancțiunii contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare, în condițiile în care, ca și în cazul în speță, contravenienta se află la prima abatere, fiind suficientă pentru a-i atrage atenția asupra pericolului încălcării normelor legale.
Așadar, pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat
de recurenta P. L. a municipiului B. | împotriva sentinței civile nr. 11905/_ | , pronunțată |
de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _ | . |
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta P. L. a municipiului B., cu sediul în B., Piața C., nr. 2, jud. B. -Năsăud împotriva sentinței civile nr. 11905/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
D. E. L. | L. | T. | B. | A. | P. M. |
GREFIER,
M. DP
Red/dact DEL/HAV_ /2ex.
Jud. fond TLM
3
