Decizia civilă nr. 4374/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4374/2013
Ședința publică din data de 17 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul V. V. împotriva sentinței civile nr. 12857 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. și A. F. P. A M. C. N. având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant personal, identificat cu CI seria KX nr. 7., lipsind intimatele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent recursului promovat.
Prin S. Registratură, la data de_ intimata-pârâtă C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004, art. 218 din OG 92/2003, și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Recurentul depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, căruia instanța îi comunică un exemplar al întâmpinării depusă de CAS C. .
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 12857 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj astfel cum a fost formulat, pentru motivele expuse în memoriul de recurs, modificarea sentinței recurate cu consecința admiterii contestației la titlu în sensul constatării nulității absolute a titlului executoriu nr. 12535/_ emis de intimată, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 12857 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V. V. în contradictoriu cu pârâta C. de A. de
S. a județului C., având ca obiect anularea Deciziilor de impunere din oficiu nr.368975/1/_ și nr. 368975/2/_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_, respectiv nr. 95896/_, CAS C. a identificat veniturile realizate de reclamant și a emis pe seama acestuia Deciziile de impunere din oficiu nr. 368975/1/_ și nr.368975/2/_ pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la FNUASS aferentă anilor 2006-2012 (filele 5, 6 din dosarul Judecătoriei C. -N. ).
Reclamantul acum atacă în contencios administrativ deciziile de impunere, susținând că este pensionar începând cu anul 2007, calitate în care achită contribuția la FNUASS, respectiv că o parte din creanță era prescrisă.
Potrivit art. 208 alin. 3 lit. b și e din Legea nr. 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătății, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor, respectiv cu participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, art. 215 alin. 3 din lege stabilește în sarcina persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente obligația de a depune la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond.
Apoi, legea statuează că în caz de neachitare la termen a contribuțiilor datorate fondului, casele de asigurări procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere (art. 216).
Pe de altă parte, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, actualizat, stabilește în mod expres faptul că decizia de impunere emisă de organul competent al CAS constituie titlu de creanță și poate fi emisă de organul competent al CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
Din lectura acestor dispoziții legale reiese în mod cert că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar omisiunea de a depune declarații în acest sens dă dreptul caselor de asigurări de a emite din oficiu deciziile de impunere, cărora legea le conferă caracterul de titluri de creanță.
Astfel, calitatea de asigurat și, implicit, obligația de plată a contribuției decurg în mod direct din lege, nefiind necesară o manifestare de voință a contribuabilului sau întrunirea unui acord de voințe prin încheierea unui contract în acest sens.
În același sens, dispozițiile art. 259 alin. 7 din Legea nr. 95/2006 statuează că persoanele care au obl ig aț ia de a se as igur a
(obligația, iar nu facultatea) și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate "b) sa achite pe intreaga perioada a termenelor de prescriptie privind obligatiile fiscale contributia legala lunara calculata asupra veniturilor impozabile realizate, precum si obligatiile fiscale accesorii de plata prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca au realizat venituri impozabile pe toata aceasta perioadă
";.
Această prevedere legală este neechivocă în sensul obligației de achitare a contribuției pentru toate persoanele care au obligația de a se asigura, și nu poate fi interpretată în sensul stabilirii acestei obligații doar în sarcina celor care își exprimă dorința de a deveni asigurați.
În ceea ce privește susținerea reclamantului cu privire la exonerarea sa de la plata contribuției, s-a reținut că pensionarii nu se regăsesc printre persoanele asigurate fără plata contribuției, indicate prin art. 213 din Legea nr. 95/2006. Dimpotrivă, art. 257 alin. 3 din același act normativ statuează în mod expres faptul că persoanele care cumulează veniturile din pensii cu venituri din activități independente datorează o contribuție calculată asupra tuturor acestor venituri.
Sub aspectul prescripției, art. 216 din Legea nr. 95/2006 prevede că executarea silită poate fi realizată de casele de sănătate în cond iț iile Ordon anț e i
Guvernulu i nr. 92/ 2003 pr iv ind Codul de procedur ă f isc al ă
, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar art. 91 din acest din urmă act normativ stabilește termenul de prescripție de 5 ani, care "începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală
";.
Cu toate că în denumirea deciziilor de impunere se menționează calculul contribuției și al accesoriilor pentru perioada 2006-2012, în realitate au fost vizați doar anii 2008 și 2009, astfel încât pârâta a respectat termenul legal de prescripție, iar nici acest argument al reclamantului nu este pertinent.
Pentru toate acestea, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală, s- a respins ca nefondată prezenta cerere.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a luat act că pârâta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul V. V.
solicitând să se admită recursul astfel cum este formulat, iar În consecință: să se dispună modificarea sentinței civile nr.12857/2012 a T. ului C., ca fiind nelegală și rejudecând: - să se admită contestația la titlu astfel cum este formulată, În sensul constatării nulității absolute a titlului executoriu nr.12535/_, emis de instituția intimată În dosar de executare nr.12535/2012; - cu cheltuieli de judecată, În temeiul dispozițiilor art.274, C.proc.civ.
În motivare s-a arătat că:
În fapt: Apreciază sentința civilă recurată ca fiind profund nelegală, dată cu Încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Astfel, după ce instanța de fond arată În mod corect faptul că, prin deciziile de impunere din oficiu pentru stabilirea contribuției și accesoriilor, instituția intimată a avut În vedere obligațiile datorate la FNUASS aferente anilor 2006- 2012(pg.3, alin.3), totuși soluția pronunțată asupra excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită a fost În sensul respingerii acesteia (pg.4, alin.2, 3), cu motivarea eronată că "În realitate au fost vizați doar anii 2008 și 2009". Apreciem că instanța de fond a analizat cu superficialitate Înscrisurile depuse În probațiune și facem referire la Decizia de impunere din oficiu nr.368975/2/_, unde la rubrica "Explicații majorări", la prima explicație de menționează "majorări de Întârziere stabilite după_, În sumă de 1260 lei, iar la cea de a patra explicație se menționează "majorări de Întârziere În sumă de 819 lei". Ca atare. raportat la data comunicării somatiei și a titlului executoriu contestat. respectiv 1._, această creantă s-a prescris la data de_ .
În aceeași ordine de idei, date fiind cele anterior menționate, apreciază ca fiind incidente În cauză și dispozitiile art.379, alin.1, C.proc.civ., "Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creantă certă, Iichidă si exigibiIă." Or, astfel cum a demonstrat anterior, cel puțin din perspectiva sumelor calculate aferent anului 2006, creanța solicitată prin titlul executoriu contestat este incertă, fiind calculat un debit care cuprinde și sume față de care s-a împlinit termenul de prescripție, și implicit s-au calculat majorări de întârziere tot prin raportare la un debit calculat eronat.
Pe fondul cauzei, așa cum a arătat prin cererea introductivă, institutia intimată a nesocotit dispozitiile legale care reglementează scutirea pensioarilor de la plata contributiei la FNUASS, după 1 iunie 2008 (art.2S7, alin.2, lit.e, coroborat cu art.2S9, alin.2 din Legea nr.95/2006. Cu toate că recurentul- contestator este asigurat, achitând contribuția la FNUASS în calitate de pensionar, instanța de fond și-a argumentat soluția de respingere a cererii introductive pe dispoziții legale care reglementează obligația de a contribui la FNUASS (art.259, alin.7 din Legea nr.95/2006) și pe dispoziții care stabilesc nivelul contribuției, dispoziții străine de solicitările formulate prin cererea
introductivă.
Date fiind toate considerentele de ordin legal și probator anterior învederate, solicită să se dispună admiterea prezentului recurs, potrivit petitului.
În drept s-au invocat dispozițiile: art.304, pct.7, 9, C.proc.civ., art.312, alin.1, 3, C.proc.civ., art.131, art.141, OG nr.92/2003, art.379, C.proc.civ., art.274, C.proc.civ.
Pârâta intimată C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate - filele 10-11.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele
:
Problema ridicată în speță este aceea de a ști dacă instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale pertinente incidente în materie, mai precis dacă a stabilit corect că recurentul reclamant datorează suma 7557 lei, compusă din: 3883 lei, contribuție, achitată potrivit susținerilor recurentului, 3046 lei dobânzi și 628 lei penalități, cu titlu de diferență contribuții la fondul național unic de asigurări de sănătate.
Curtea apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Astfel, începând cu anul 2008, reclamantul V. V. a realizat venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, reclamantul nu a depus la C. de A. de S. a județului C. nici o declarație cu privire la veniturile realizate.
Potrivit art. 257 alin. 3 din L.95/2006, persoanele care cumulează veniturile din pensii cu venituri din activități independente datorează o contribuție calculată asupra tuturor acestor venituri, reclamantul nefiind așadar scutit de plata acestor contribuții pentru perioada 2008-2009.
Sub aspectul prescripției, în mod corect a reținut tribunalul că art. 91 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare stabilește termenul de prescripție de 5 ani, care "începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală";.
Cu toate că în denumirea deciziilor de impunere se menționează calculul contribuției și al accesoriilor pentru perioada 2006-2012, în realitate au fost vizați doar anii 2008 și 2009, astfel încât pârâta a respectat termenul legal de prescripție.
Calitatea de asigurat și obligația de plată a contribuției decurg din lege, nefiind necesară vreo manifestare de voință expresă în acest sens din partea vreuneia dintre părți, art. 259 alin. 7 lit. b din L.95/2006 statuând în sensul că asigurații sunt obligați să achite pe întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale contribuția lunară calculată asupra veniturilor impozabile realizate, precum și obligațiile fiscale accesorii, prevăzute de OG 92/2003, dacă au realizat venituri impozabile în această perioadă.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de V. V. împotriva sentinței civile nr. 12857 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de V. V. împotriva sentinței civile nr. 12857 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2013.
Președinte, F. T. | Judecător, M. H. | Judecător, D. M. |
Grefier, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. G. Călugăr
