Decizia civilă nr. 516/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 516/2013
Ședința publică din data de 10 Octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. JUDECĂTOR: L. T. B. JUDECĂTOR: A. P. M. GREFIER: M. DP
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul I. de S. pentru C. în T.
R.
împotriva Sentinței civile nr.193/_, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata RNP - DS B. -N.
, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În procedura verificării competenței instituită de dispozițiile Legii nr.202/2010, în conformitate cu art.159¹ alin.4 din Codul de procedură civilă, tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, raportat la disp. art. 2 pct. 3 C.pr.civ. coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
Instanța constată recursul la prim termen de judecată, fiind declarat în termen, motivat și comunicat.
S-au analizat actele și lucrările dosarului, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, astfel încât instanța reține recursul în dezbatere.
După închiderea dezbaterilor, dar înainte de încheierea ședinței de judecată, se prezintă în sală reprezentantul intimatei, care solicită a se redeschide dezbaterile pentru a putea pune concluzii.
Instanța dispune redeschiderea dezbaterilor pentru a da posibilitatea reprezentantului intimatei de a pune concluzii în dosar.
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegația de reprezentare, arată că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul, văzând că nu sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și a se dispune menținerea sentinței recurată ca temeinică și legală.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată;
Prin sentința civilă nr. 193/_, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta R. N. a P. - Romsilva, prin
DS B. -N. în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru C. în T. R.
, a fost anulat ca netemeinic procesul-verbal de constatare a contravenției seria ISCTR nr. 62051 încheiat de reprezentantul intimatului la data de_, ora 12:00.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria ISCTR nr. 62051 încheiat de către reprezentantul intimatului la data de_ (f. 21-22) petenta a fost sancționată cu amendă contravențională de 8.000 lei pentru
săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4, pct. 57.1 din HG 69/2012 reținându-se că pe data de _
, ora 10:30, pe DN 17 la km 18+200 m în localitatea Cristeștii Ciceului a fost oprit în trafic autovehiculul cu număr de înmatriculare_ condus de P. N. Teodor, care efectua operațiuni de transport rutier de marfă cu licența de transport LTM 79188, iar, cu ocazia verificării, s-a constatat că la bordul autovehiculului nu exista copia conformă a acestei licențe.
Potrivit art. 4 pct. 57.1 din HG 69/2012, constituie contravenție nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a copiei conforme a licenței de transport și se sancționează, potrivit art. 7 alin. 1 al aceleiași reglementări, cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei.
Așadar, pentru întrunirea elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 4 pct.
57.1 din HG 69/2012 este necesară și condiția ca transportul să fie efectuat contra cost. Or, potrivit art. 4 alin. 1 din HG 229/2009, Romsilva are ca scop principal gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier, iar nu activitatea de transport. Evident că acest scop stabilit de lege nu o împiedică să aibă în dotare autovehicule de transport marfă, cum este cazul celui oprit în trafic, însă, pentru a se pretinde în cazul acestor autovehicule existența la bord a copiei licenței de transport este necesar ca transportul pe care acestea îl efectuează să fie contra cost, împrejurare care în cauză nu a fost dovedită, în condițiile în care ordinul de deplasare a conducătorului auto P. N. (f. 31) susține afirmația petentei în sensul că autovehiculul se deplasa de la atelierul său din B. la Brigada silvică Tîrlișua și această susținere nu a fost contrazisă de alte probe.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul I. de S. pentru C. în T. R., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate, reținerea spre rejudecare, iar prin decizia ce se va pronunța să se respingă plângerea contravențională ca netemeinică și să se mențină în totalitate procesul verbal de contravenție.
În motivare s-a arătat că recursul formulat vizează motivele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 si 9 C.pr.civ., dispoziții potrivit cărora "modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații numai pentru motive de nelegalitate: ... când instanța, interpretând greșit actul dedus judecații a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia; când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii" și, art. 304 ind.1 C.pr.civ., conform căruia "recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța putând examina cauza sub toate aspectele".
Astfel, sub aspectul primului motiv de recurs invocat mai sus, se arată că acesta își găsește aplicabilitatea în speța dedusă judecății, întrucât instanța de fond a reținut în mod greșit că operatorii de transport trebuie să dețină la bordul vehiculului copia conforma a licenței de transport numai în cazul în care se efectuează transport contra cost și nu și în cazul în care se efectuează transport în cont propriu.
Se precizează că în conformitate cu dispozițiile OG nr. 27/2011 si ale OMTI nr. 980/2011 transportul se poate efectua contra cost de către operatorii de transport care dețin licența de transport contra cost, respectiv copii conforme ale licenței de transport sau în cont propriu de către întreprinderile care dețin certificat de transport în cont propriu, respectiv copii conforme ale certificatul de transport în cont propriu.
Se menționează că licența de transport/certificatul de transport se eliberează pentru societate, iar copiile conforme ale licenței/certificatului de transport se eliberează pentru vehicule utilizate în operațiunile de transport.
La fel ca și în alte materii ale dreptului și în materia transportului rutier se aplică principiul
"qui potest plus, potest minus", in consecința operatorii de transport deținători de licența de transport pot să efectueze și transport în cont propriu fără a mai fi necesar să dețină certificat de transport în cont propriu și implicit copii conforme ale certificatului de transport în cont propriu, de altfel sistemul informatic al Autorității R. e Romane - ARR nu conferă posibilitatea emiterii a două copii conforme pentru același vehicul în același interval de valabilitate.
Aceste precizări sunt importante, având în vedere că la locul și momentul controlului prepusul petentei intimate a prezentat la control copia licenței de transport seria LTM nr. 0079188 care a fost depusă la dosarul cauzei împreună cu întâmpinarea. In consecința, rezultă fără urmă de tăgadă ca petenta-intimată deținea copie conforma a licenței de transport.
Conform art. 4 pct. 57.1 din HG nr. 69/2012 constituie contravenție "nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: 57.1. copia conformă a licenței de transport/licenței comunitare"
Conform art. 4 pct. 77.1. Constituie contravenție "nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier în cont propriu a unuia sau mai multor documente dintre următoarele:
77.1. copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, precum și documentele prin care se dovedește faptul că transportul efectuat este în cont propriu".
Se precizează că din documentele prezentate la control în momentul constatării faptei nu a rezultat că transportul efectuat este unul în cont propriu și nu unul contra cost, dar a rezultat fără urmă de tăgadă că petenta-intimata este deținătoare de licență de transport și ca atare la bordul vehiculului trebuia să se afle o copie conformă a acestui document și în consecință încadrarea juridică corectă, în contextul actelor prezentate la control și a declarațiilor conducătorului auto din acel moment, este art. 4 pct. 57.1. Dacă din probatoriul administrat s-a dovedit că transportul era unul în cont propriu, asta nu modifică starea de fapt, de a efectua operațiuni de transport fără a deține copia conforma a licenței de transport la bordul vehiculului ci doar, eventual, încadrarea juridică a acesteia, încadrare juridică care este atributul instanței și nu a agentului constatator care trebuie doar să menționeze care este actul normativ care prevede fapta contravențională.
Iar o asemenea probă în fața instanței de fond, nu poate conduce la anularea procesului verbal, deoarece starea de fapt și de drept este neschimbată, petenta-intimată nu deținea la bordul vehiculului cu care efectua operațiuni de transport, copia conformă a licenței de transport.
Pentru cele ce preced se apreciază că instanța a interpretat greșit dispozițiile OG nr. 27/2011, ale OMTI nr. 980/2011 si ale HG nr. 69/2012 și ca atare în cauza dedusă judecații sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 si 9 din C.pr.civ.
În drept, s-au invocat disp. HG nr. 69/2012, OMTI nr. 980/2011, OUG 109/2005 cu modificările si completările ulterioare, OMTCT nr. 1892/2006, OG nr. 2/2001, art.304 si urm., art. 115, art. 242 C. pr. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, potrivit art. 304 și 3041Cod procedură civilă
, tribunalul reține că potrivit art.4 din HG nr.69/2012:";Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr._, ale Regulamentului (CE) nr._, ale Regulamentului (CE) nr._ și ale Ordonanței Guvernului nr.27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:…: 57. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: 57.1. copia conformă a licenței de transport/licenței comunitare";, fiind cert că intimata R. N. a P. ROMSILVA RA este beneficiara licenței seria LTM nr.0079188 valabilă până la data de
_, pentru transportul rutier public de mărfuri în trafic internațional, iar la data controlului -_, se afla la bordul autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, doar copia conformă a licenței nr.79188, seria CCM, nr.0626017 valabilă până la data de_, din baza de date a ARR reieșind că vehiculul verificat deține copia conformă seria CCM 0796396 ce nu a putut fi prezentată de conducătorul auto - file 21, 24, 27 dosar fond.
Prin procesul verbal de contravenție în cauză s-a reținut că în data de_, ora 10:30, pe DN 17 la km 18+200 m, localitatea Cristeștii Ciceului, a fost oprit în trafic autovehiculul cu număr de înmatriculare_ condus de P. N. Teodor, care efectua operațiuni de transport rutier de marfă, operatorul de transport fiind recurenta cu licența de transport LTM 79188, astfel că susținerea petentei că la momentul controlului nu se efectua transport de mărfuri, ci era vorba despre o deplasare fără încărcătură din centrul propriu de reparații din B. către Brigada S. Târlișua, nu poate fi primită, ordinul de deplasare emis la data de_ nefăcând dovada că vehiculul menționat nu era implicat în operațiunea de transport rutier de mărfuri, cum a reținut agentul constatator, mai mult acest ordin de deplasare nici nu exista la momentul controlului.
Se impune a se sublinia că OG nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției. Fiind însă un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate, pentru că altfel
ignorarea existenței procesului verbal ar presupune stabilirea temeiniciei acuzației pe baza unor elemente întotdeauna extrinseci acestuia. Deci procesul verbal de contravenție nu este doar un act de acuzare, ci și un mijloc de probă, forța probantă fiind lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept cu obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Din perspectiva jurisprudenței Curții în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, prin reglementarea unor prezumții de fapt sau de drept, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea Janosevic împotriva Suediei, par. 101).
Făcând aplicarea celor mai sus prezentate la procedura contravențională judiciară reglementată de OG nr.2/2001, se poate concluziona că prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrară disp. art. 6 par. 2 din Convenție. Pe de altă parte, rămâne de analizat dacă modul în care operează în fiecare caz în parte această prezumție nu aduce atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales din prisma dreptului la apărare al petentului.
Prezumția de nevinovăție are caracter relativ, iar organul constatator nu poate și nu trebuie să suporte în întregime sarcina probei cu atât mai mult cu cât, aspectul esențial în incidența art. 6 din CEDO, este acela că instanțele de judecată au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii ce se derulează în fața acesteia.
În speță, este vorba despre o contravenție dovedită prin înscrisurile prezentate de intimată și care se aflau la bordul mașinii, care nu fost combătută printr-o probă incontestabilă, ci prin simple afirmații referitoare la implicarea vehiculului într-o deplasare cu un alt scop, cert fiind că acel conducător auto - P. N. Teodor era delegat pentru "lucrări cu macaraua"; la Brigada Târlișua, fără a se preciza dacă era vorba despre "autospeciala"; cu nr. de înmatriculare_, conducător auto ce deține certificat pentru efectuarea transportului rutier de mărfuri - fila 25 dosar fond.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. 1 cu referire la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de recurentul I. de S. pentru C. în T.
R. - ISCTR împotriva sentinței civile nr.193/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, pe care o va modifica în sensul că se va respinge, ca nefondată, plângerea contravențională formulată de petenta R. N. a P. - ROMSILVA prin DS B. -
N. împotriva procesului verbal seria ISCTR nr. 62051/_ încheiat de intimatul I. de S. pentru C. în T. R. .
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul I. de S. pentru C. în T. R. - ISCTR împotriva sentinței civile nr.193/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr. _
.
Modifică sentința recurată în sensul că:
Respinge, ca nefondată, plângerea contravențională formulată de petenta R. N. a P.
- ROMSILVA prin DS | B. | -N. împotriva procesului-verbal seria ISCTR |
nr.62051/_ încheiat de intimatul I. | de S. pentru C. în T. R. . |
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
D. E. L. | L. | T. B. | A. P. M. |
GREFIER,
M. DP
Red/dact DEL/HAV
_ /2 ex
Jud. fond. D.Z.
