Decizia civilă nr. 876/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 876/R
Ședința publică din 27 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. F.
J. ecător V. P.
J. ecător N. B.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-petent C. G.
, cu domiciliul procesual ales în B. M., str. N. I., nr. 1/47, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1395 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J.
M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ ,_ și_, în urma deliberării s- a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 1395/_ a Judecătoriei B. M., s-a respins plângerea formulată de petentul C. G., cu domiciliul în B. M., str. Dragoș Vodă, nr. 2/68, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE
AL J. M., cu sediul în B. M., str. 22 D., nr. 37, jud. M., ca neîntemeiată și s-a menținut procesul-verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 1573069/_, întocmit de către intimat.
În considerente s-a reținut că prin procesul-verbal de contravenție seria CP nr. 1573069/_ petentul a fost sancționat cu amenda în cuantum de 240 lei și s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile, reținându-se că la data de_, ora 08:01 a condus autoturismul Renault cu nr._ pe Bd. București, iar la intersecția cu str. Culturii a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune, abatere filmată pe caseta T 475, cu aparatul radar montat pe auto MAI 29366. Sancționarea petentului s-a realizat în temeiul art. 52 din ROUG nr. 195/002 și al art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, instanța a constatat că procesul-verbal respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, întrucât procesul- verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnatura agentului constatator.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent în sensul că procesul-verbal nu a fost semnat de un martor, instanța a reținut că potrivit art.
19 din OG nr. 2/2001, semnătura acestuia se impune în situația în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, ceea ce nu este cazul în prezenta pricină, întrucât procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către petent.
Referitor la susținerea că nu este mentionat organul la care se depune plângerea, instanța a constatat că acesta nu se numară printre cazurile de nulitate absolută expresă, prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. În acest caz poate fi vorba doar de o nulitate virtuală a procesului-verbal de contraventie, față de prevederile art. 47 din OG nr. 2/2001 care fac trimitere la dispozitiile Codului de procedură civilă și, implicit, la regimul nulităților virtuale, ce presupun dovedirea unei vătămări. Or, în cauza de față, petentul nu a dovedit vreo vătămare în acest sens. Dimpotrivă, petentul a depus în termen legal plângerea contraventională, la institutia competentă să o solutioneze, respectiv la J. ecatoria B. M. .
Totodată, indicarea eronată în cuprinsul procesului-verbal a actului normativ OUG 195/2002 în loc de ROUG 195/2002 constituie o eroare materială, nefiind aptă să conducă la anularea actului constatator al contravenției.
Prin urmare, instanța a apreciat că procesul-verbal a fost legal întocmit.
Instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnată prin proba contrară.
În același sens, instanța a avut în vedere cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza I. P. împotriva României (cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011). Astfel, Curtea a reținut că, într-o plângere contravențională, invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neașteptat, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională. Curtea Europeană a Dreptului Omului a subliniat importanța ca, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravențională, instanța națională să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat în aceasta cauză că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condițiile în care reclamantului i s-a dat
posibilitatea pe tot parcursul procesului să-și dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat într-o situație dezavantajoasă, astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.
Potrivit art. 52 alin. 1 din ROUG nr. 195/2002, semnalul de culoare roșie interzice trecerea. Pe de altă parte, conform art. 100 alin. 3 lit. d din OUG. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Sub aspectul temeiniciei, din înregistrarea video depusă la dosar de către intimat (CD atașat dosarului la fila 23), rezultă că aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contraventie contestat corespund realității, autoturismul având numărul de înmatriculare_, pătrunzând în intersecție pe culoarea roșie a semaforului electric.
Instanța a constatat că aparatul radar este verificat metrologic, la dosarul cauzei fiind depus, în copie, buletinul de verificare metrologică nr. 0120179/_ (f.41). De asemenea, Biroul Român de Metrologie Legală a emis și un certificat aprobare de model (f.43). Privitor la utilizarea acestui aparat de control, se remarcă faptul că agentul constatator este autorizat de către intimat să-l folosească, conform atestatului eliberat în acest sens (f.40).
Cât priveste prezumtia de nevinovătie invocată de către petent, instanta retine că art. 6 CEDO nu conferă impunitate contravenientilor, ci garantii ale unui proces echitabil. Astfel, în cauza de față, probatoriul administrat confirmă săvârsirea contraventiei de către petent. Ca atare, nu se poate retine incalcarea art. 6 CEDO, petentul având posibilitatea dovedirii situatiei de fapt contrare celei care rezultă din înscrisurile de la dosar.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța a apreciat că acestea sunt legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptei, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege, iar sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile este prevăzută de textul normativ incident în speță.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că procesul-verbal de contravenție a fost în mod legal și temeinic întocmit, motiv pentru care a fost respinsă plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul C. G. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale, cu consecința, în principal, a anulării procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar, a înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că este adevărat ca potrivit dispozițiilor art. 15 din O.G. nr. 2/2001 procesul verbal de contravenție se bucura de o prezumție de legalitate cu privire la cele consemnate, iar prin prisma dispozițiilor art. 1169 C. civ., contravenientul este acela care ipotetic ar trebui să probeze lipsa de temeinicie a procesului verbal. Insa, așa cum a reținut si CEDO in cauza Anghel c. României, aceasta prezumție de legalitate si
de adevăr a procesului verbal de contravenție este o prezumție lipsita de rezonabilitate si ca astfel, ea violează art. 6 al Convenției, respectiv dreptul la un proces echitabil, prin prisma faptului ca printr-o atare prezumție se încalca însăși principiul prezumției de nevinovăție, consacrat atât in CEDO cat si in Constituția României. Pe de alta parte, potrivit art. 129 alin. 5 C. proc. civ
"judecătorii au îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale".
Pe cale de consecința, instanțele de judecata sunt obligate ca in baza rolului activ, sa administreze toate probele necesare aflării adevărului. In acest sens, prezumția de legalitate si veridicitate a procesului verbal de contravenție atacat, nu înlătura sarcina probei ce incumba intimatului, in ceea ce privește realitatea susținerilor consemnate de către prepusul acestuia - agentul constatator, ce a întocmit actul contestat.
Raportat la prevederile art. 109 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 agentul constatator avea posibilitatea sa constate contravenția si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic-ipoteza aplicabilă în cauza pendinte, insa cu condiția de a consemna in procesul verbal de constatare acest fapt. Or, așa cum se poate observa si din cuprinsul procesului verbal, o astfel de mențiune nu a fost inserata.
Acest fapt ce atrage nulitatea procesului verbal in condițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, întrucât, daca aceasta ar fi fost modalitatea de constatare a contravenției, indicarea mijlocului tehnic omologat prin care a fost produsa proba, este absolut necesara pentru ca procesul verbal de contravenție sa se bucure de prezumția de legalitate. Intr-o atare ipoteza, deși suntem in prezenta unei nulități relative, vătămarea nu poate fi înlăturata decât prin anularea procesului verbal.
Pe de alta parte, este fără de tăgada ca agentul constatator a aplicat sancțiunea în funcție de prevederea legală raportată mecanic la un articol de lege, neaplicând funcțiile de bază ale contravenției respectiv funcția educativă, preventivă, de restaurare a normei juridice, accentuând doar funcția sancționatorie.
Contravenției reținute în sarcina potentului îi lipsește latura obiectivă întrucât nu există legătură de cauzalitate între contravenția încadrată în procesul verbal si fapta descrisă, implicit urmarea imediată. Potrivit dispozițiilor contravenționale generale înscrise în art. 16 alin. 1 din OG nr.2/2001, procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor trebuie sa cuprindă printre alte elemente si descrierea faptei ce constituie contravenție, cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea ei.
Omisiunea agentului constatator de a specifica în mod expres în cuprinsul procesului verbal în concret care dintre condițiile legale nu a fost respectata de potent echivalează cu o lipsa a descrierii faptei contravenționale, împrejurare în care nu se poate stabili nicio încadrare juridica.
Referirea generica la textul legal nu este suficienta pentru a se retine aplicabilitatea dispozițiilor art. 52 alin.l) din ROUG 195/2002 cu modificările ulterioare, simpla reproducere a textului legal care definește contravenția fara
consemnarea situației de fapt care se încadrează în dispozițiile legale reprezentând un mod defectuos de întocmire a procesului verbal.
Cum din considerentele sentinței civile recuzate rezulta ca au fost avute în vedere ca probe, procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, înregistrarea video - fila 23 din dosar si prezumția de veridicitate a mențiunilor cuprinse în procesul verbal de contravenție, rezulta ca prima instanța a soluționat cauza în mod greșit oferind prioritate prezumției de veridicitate a celor reținute în procesul verbal de contravenție și constatând că petentul se ace vinovat de săvârșirea contravenției.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, măsura dispusa de către agentul constatator a fost abuziva. Instanța de fond nu a primit nici susținerea ca fapta prezintă un grad de pericol social scăzut ceea ce ar impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Atât instanța de fond cât și agentul constatator nu au avut în vedere dispozițiile art. 21 al. 3 din OG nr.2/2001.
Rezultă fără echivoc că fapta așa cum a fost reținută în procesul verbal nu prezintă pericol social și astfel avertismentul ar fi îndestulător.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 ind. 1, 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 7 al. 3, art. 21 al.3 din OG nr. 2/2001.
Intimatul I. DE P. AL J. M., prin reprezentantul său prezent în instanță, a solicitat respingerea recursului, arătând că din probațiunea administrată în cauză rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Recursul este nefondat.
Fiind un act administrativ procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de legalitate și veridicitate.
Atunci când, prin consecințele pe care le produce, procesul verbal în materie contravențională poate fi asimilat unei acuzații în materie penală,expunând contravenientul unei sancțiuni care, prin natura sau gradul de severitate aparține sferei "penalului";,agentul constatator este obligat să probeze realitatea afirmațiilor cuprinse în actul constatator.
Or în speță intimatul aduce în dovedirea afirmațiilor sale ca și mijloc de probă CD-ul din vizionarea căruia reiese cu evidență săvârșirea de către petent a faptei ce i se impută și contrar susținerilor petentului, în cuprinsul procesului verbal se face vorbire despre mijloacele tehnice utilizate de către agentul constatator la momentul constatării faptei.
În contraprobă petentul nu prezintă nici o dovadă, cu toate că pe parcursul derulării procesului în fața instanței i s-a asigurat dreptul de a-și proba afirmațiile, fiindu-i în mod cert respectat dreptul la un proces echitabil.
Pentru aceste considerente, instanța de recurs constată că nu există temei pentru anularea procesului verbal atacat de către petent.
De asemenea tribunalul constată că amenda contravențională aplicată petentului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, nedovedindu- se în cauză împrejurări care să determine aplicarea unui regim sancționator mai blând, în consecință procesul verbal este corect întocmit și din perspectiva individualizării sancțiunii.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul C. G., cu domiciliul procesual ales în B. M., str. N. I., nr. 1/47, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1395 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. F.
V.
P.
N. B.
G. ier,
H.
Red.P.V. /Tred.A.H.
_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND D. Ș.
