Decizia civilă nr. 9041/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 9041/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D. Judecător M. B. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta C. DE A. DE SS, împotriva sentinței civile nr. 2607/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., în contradictoriu cu pârâta A. S., având ca obiect anulare act administrativ decizia nr. 103/2012 emisă de AJOFM S. .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, consilier juridic Longodor A. Marcel, cu delegație la dosar și reprezentantul intimatei, consilier juridic Gal V., cu delegație la dosar.
Având în vedere că la data prezentului termen d-nul judecător R. -R.
D. lipsește din instanță, pentru soluționarea cauzelor repartizate completului de judecată 4R, din a cărui compunere face parte, la acest termen de judecată, conform dispozițiilor art. 98, alin. 6 din ROIIJ, întregirea completului s-a făcut prin participarea d-nei judecător M. B., conform procesului-verbal din data de_, colaționat la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Reprezentantul intimatei susține concluzii de respingere a recursului. Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2607/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. s-a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului S. și s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei C. DE A. DE SS împotriva pârâtei A. S., pentru anularea deciziei 103 din_ și a adresei nr.5081 din_ prin care a fost soluționată contestația la decizia anterior enunțată, ambele emise de către pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția necompetenței materiale a Tribunalului S. nu este fondată datorită faptului că obiectul juridic al cauzei dedusă judecății, aceea de anulare
act administrativ intră în sfera cauzelor judecate în mod direct de către tribunal în primă instanță.
Reclamanta C. de A. de SS, a generat un lung șir de procese (a se vedea istoricul acestora, arătat cronologic în întâmpinarea depusă de intimata AJOFM S. la dosarul cauzei), ce au avut ca finalitate Sentința civilă nr. 1599/_ a Judecătoriei Z., definitivă-irevocabilă conform Deciziei nr. 39/_ a Tribunalului S. ;
Suma de 4263 lei și majorarea de întârziere aferentă acestei sume în cuantum de 1300 lei (conform Adresei CJAS S. nr. 6391/_ - înscris depus la dosar), reținute de către CJAS S. din suma de recuperat de la FNUASS pentru concedii și indemnizații pe luna februarie 2009 în baza cererii înregistrată la CJAS S. sub nr. 394/_, nu este datorată de către AJOFM S. către CJAS S. iar, drept urmare, această sumă cu majorarea de întârziere aferentă trebuie restituită agenției (cea în cuantum de 4263 lei fiind stabilită și acordată în mod temeinic și legal de către AJOFM S. către Aghireșan G., potrivit Sentinței civile nr. 1599/_, susmenționate: "baza de calcul pentru acordarea indemnizației de concediu medical...fiind corecta");
Suma de 1100 lei stabilită cu titlu de cheltuieli de judecată potrivit Sentinței civile nr. 1599/_ a Judecătoriei Z., definitivă-irevocabilă conform Deciziei nr. 39/_ a Tribunalului S., nu este datorată ca urmare a vreunei culpe a AJOFM S. ci culpei Casei Județene de A. de SS deoarece această din urmă instituție a emis un ACT (Titlul executoriu nr. 10614/_ - ce are în componență suma de 4263 lei și majorarea de întârziere aferentă) ce, în final, s-a dovedit a fi fără temei legal (cu privire la suma menționată și majorarea de întârziere aferentă);
Contestația Casei de A. de SS este neîntemeiată de vreme ce, în realitate, în Sentința civilă nr. 1599/_ a Judecătoriei Z., definitivă- irevocabilă conform Deciziei nr. 39/_ a Tribunalului S., se arată, în motivarea anulării Deciziei de imputare nr. 112/_, faptul că: "Concluzia care se desprinde este aceea că sumele primite de către contestatorul Aghireșan G., intrat în șomaj și căruia i-a plătit (n.n. AJOFM S. ) indemnizație de concediu medical, sunt venituri asimilate salariului, care se supun impozitării conform prevederilor art. 55 alin. 1-3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, impozite care de altfel au și fost achitate, baza de calcul pentru indemnizația de concediu medical luată în considerare de către AJOFM S. fiind corectă" (sublinierea ne aparține); de asemenea, instituția CHEMĂRII ÎN GARANȚIE NEFIIND INCIDENTĂ în materia CONT. AȚIEI LA EXECUTARE, după cum arată cele două instanțe (Judecătoria Zalău, la judecarea pe fond: "situație care nu este incidență în speță, obiectul cauzei fiind contestație la executare"; Tribunalul Sălaj, la recurs: "O astfel de cerere, în acest context procesual, fiind nefondată"), AJOFM S., în temeiul legii, a stabilit recuperarea sumelor privitoare la numitul AGHIREȘAN G. de la
C. de A. de SS - instituția culpabilă, în fond, de tot șirul lung de procese privitoare la fostul șomer, așa cum se arată în decizia contestată (nr. 103 din_ );
Prin sentința civilă nr. 942/_ - devenită irevocabilă potrivit Deciziei civile nr. 842/_ dată de Tribunalul Sălaj în dos. nr._ - Judecătoria Zalău a admis plângerea contravențională a AJOFM S. în contradictoriu cu CAS
S. și a dispus anularea Procesului verbal de contravenție nr. 10053/_ întocmit de către CAS S. prin care aceasta, în mod nelegal, a amendat AJOFM
S. cu suma de 2000 lei pentru presupuse încălcări ale prevederilor OUG 158/2005, sumele în cauză fiind tot cele referitoare la foști salariați ai SC
PETROM SA intrați în șomaj și care, ulterior, au beneficiat de indemnizație de concediu medical plătită de AJOFM S. în temeiul prevederilor OUG nr. 158/2005.
În aceste circumstanțe acțiunea reclamantei apare ca nefondată și a fost respinsă în consecință de către instanță.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C. DE A. DE SS
solicitând ca prin Decizia pronunțata sa se admită recursul, sa se caseze Sentința pronunțata si in subsidiar sa se anuleze Decizia nr. 103 din_ și Decizia de soluționare a contestației, prezentată sub forma Adresei nr. 5081 din_, ca nelegale.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că, conform art. 488 alin 1 pct.3, 7, 8 din Codul de procedura civila, respectiv: Decizia emisa de către, AJOFM in baza art. 47 alin 1 din Legea de căpătâi a AJOFM S. nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de munca, articol ce se refera exclusiv la "Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj" și "orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj", in cazul de față nefiind în niciunul din aceste două cazuri, fiind vorba de sume reprezentând indemnizații concedii medicale, pentru a căror plată este prevăzută o procedură administrativă, în caz de refuz, realizarea dreptului putându-se face pe cale judecătorească.
Stabilirea obligației de a achita cheltuieli de judecată în sarcina AJOFM S.
, pentru culpa sa procesuală nu poate fi "transferată" CAS S. printr-un act administrativ.
Partea adversa uzitează de o prevedere legala privind recuperarea unor debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a recupera in mod facil sume care provin din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, in dauna caii extraordinare de atac a revizuirii.
Decizia nr. 103/_, emisa de către AJOFM S. in baza art. 47 alin 1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de munca, lipsește de efecte o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila. Prin lipsirea de efect a unor hotărâri judecătorești, actul administrativ criticat aduce atingere, totodată, și accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 din Legea fundamentală, precum și principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție.
Recuperarea sumelor s-a făcut printr-o procedură de executare silită menținută ca legală și temeinică de către instanțele de judecată. Stabilirea obligației de a achita cheltuieli de judecată în sarcina AJOFM S., pentru culpa sa procesuală nu poate fi "transferată" CAS S., deoarece subliniază faptul respingerii chemării in garanție a CAS S., respinsa de către prima instanța Judecătoria Zalău si menținută de către Tribunalul Sălaj, in dosar nr._ .
Decizia nr. 103 din_ se încadrează în prevederile art. 46 din OG nr. 92/2003, referitoare la nulitatea actului administrativ fiscal, respectiv "Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 43 alin. (3), atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.";, deoarece nu suntem în prezența unei erori materiale, respectiv
nu este aplicabil art. 48 din OG nr. 92/2003. De asemenea calea de atac este eronată.
Aduce in atenție si faptul ca instanța de fond a respins excepția necompetentei materiale.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 483 si urm. din Codul de procedura civila, art. 43, 46, 205 - 218. din OG nr. 92/2003 Codul de procedura fiscala, art. 47 alin 1 din Legea nr. 76/2002, OUG 158/2005.
Pârâta intimată AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI
DE MUNCĂ S. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului și implicit menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate - fila 8.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat, din următoarele considerente:
Un prim motiv de recurs invocat vizează maniera în care instanța de fond a soluționat excepția necompetenței materiale.
Acest motiv de recurs nu poate fi, însă, reținut, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 159 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă necompetența materială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare.
Nefiind invocată, în termenul prescris de lege, această excepție, ea nu mai poate fi analizată în faza procesuală a recursului.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că, în urma controlului efectuat de către recurentă la AJOFM S. s-a întocmit nota de constatare din_, prin care s-a constatat că intimata pârâtă a achitat nejustificat o sumă de 6.374 lei, reprezentând indemnizații de concedii medicale achitate necuvenit, cu majorări de întârziere. În baza acestei note de constatare, recurenta a emis titlul executoriu nr. 10614/_ și somație de executare.
Prin sentința civilă nr. 2085/_ pronunțată de Judecătoria Zalău, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 914/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de către AJOFM S., având ca obiect anularea titlului executoriu nr. 10614/_ emisă de CAS S., pe considerentul că suma de 4.263 lei a fost în mod nelegal achitată în favoarea lui Aghireșan G. .
Ulterior pronunțării acestei hotărâri, intimata a emis dispoziția de imputare nr. 112/_ pe numele lui Aghireșan G., dispoziție care a fost apoi anulată, la cererea acestuia, prin sentința civilă nr. 1599/_ pronunțată de Judecătoria Zalău, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 39/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj. Prin aceeași hotărâre, intimata a fost obligată la plata, în favoarea lui Aghireșan G., a sumei de 1.100 lei, cheltuieli de judecată.
În urma acestei hotărâri, intimata a emis decizia nr. 103/_, prin care a dispus restituirea, de către recurentă, a sumei de 4.263 lei, debit și majorări de întârziere în cuantum de 1.300 lei, precum și a sumei de 1.100 lei, cheltuieli de judecată, decizia fiind întemeiată pe dispozițiile art. 47 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, potrivit cărora sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizație de șomaj, precum și debitele create în condițiile prezentei legi se recuperează de
la persoanele care le-au primit în mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de AJOFM, care constituie titluri executorii.
Or, o astfel de decizie este profund nelegală, fiind evident că textul de lege invocat are în vedere situația în care se achită, diferitelor persoane fizice, sume necuvenite cu titlu de șomaj.
În speță, însă, intimata a fost obligată, printr-un titlu executoriu care a rămas definitiv, ca urmare a respingerii cererii de anulare a acestuia, printr-o hotărâre irevocabilă, la plata sumei de 6.374 lei, reprezentând debit care nu a
fost recuperat de la persoanele care l-au încasat necuvenit și majorări de întârziere.
Faptul că ulterior, printr-o altă hotărâre, a fost anulată dispoziția de imputare emisă împotriva lui Aghireșan G. nu are nici o relevanță, în lipsa unei hotărâri judecătorești care să dispună cu privire la nelegalitatea titlului executoriu nr. 10614/_ .
Practic intimata, invocând în mod greșit o dispoziție legală care are la bază o cu totul altă premisă, a emis o decizie prin care a încercat întoarcerea unei executări demarate în baza unui titlu executoriu valabil, decizia emisă fiind, astfel, lipsită de orice temei legal.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, sentința recurată fiind lipsită de temei legal, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, îl va admite și va dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C. DE A. DE SS, împotriva sentinței civile nr. 2607/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea și ca o consecință: anulează Decizia nr. 103/_ și Decizia de soluționare a contestației din Adresa nr. 5081/_ .
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, L. U. | Judecător, M. D. | Judecător, M. B. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: C. N. C.
