Decizia civilă nr. 9379/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 9379/2013

Ședința publică de la 04 Octombrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.

Judecător M. -I. I. Judecător S. Al H. Grefier A. B.

S-au luat în examinare recursurile declarate de recurent B. I.

I. N. U. S. C. N. R., recurent I. M. - I. T. DE M. C., recurent I. M. împotriva sentinței civile nr. 5622/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., având ca obiect anulare act administrativ anulare PV nr. 48591/2010 emis de ITM C. cu privire la cercetarea evenimentului din_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic Nitoi R. pentru recurenta I. M. și consilier juridic M. Ganga pentru recurentul inspectoratul T. de M. C. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 26 septembrie 2013 s-a înregistrat întâmpinare formulată de I. M.

, iar la 1 octombrie 2013 s-a depus întâmpinare din partea recurentei- reclamante.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 159¹alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

Se comunică întâmpinarea formulată de reclamantă, după care, cu acordul părților prezente, se lasă cauza la a doua strigare, având în vedere lipsa reprezentantului reclamantei.

La reluarea cauzei, la apelul nominal se prezintă avocat C. an Militaru în reprezentarea intereselor recurentei B. I., consilier juridic Nitoi R. pentru recurenta I. M. și consilier juridic M. Ganga pentru recurentul inspectoratul T. de M. C. .

Se comunică întâmpinarea pârâtei cu reprezentantul reclamantei, care depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar mobil de 0,15 lei.

Curtea pune în discuție necesitatea sau nu a timbrării recursurilor declarate de pârâte.

Reprezentantul reclamantei apreciază că se impune timbrarea acestora, chiar dacă nu li s-a pus în vedere prin citație această obligație.

Reprezentanta Inspecției M. arată că instituțiile statului sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 17 din Legea nr. 146/1997 și OUG nr. 80/2013.

Aceeași poziție procesuală este exprimată și de către reprezentantul

I.T.M. C. .

Reprezentantul reclamantei arată, referitor la dispozițiile art. 17, că nu suntem în ipoteza unor venituri publice, prin urmare, se impune timbrarea recursurilor.

Curtea, după deliberare, constată că nu sunt incidente prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, în contextul în care prezenta cauză nu are ca obiect venituri publice.

Constată că pentru fiecare din cele două recursuri declarate de pârâte se impune achitarea unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Reprezentanta recurentei I. M. arată că va depune dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente celor două recursuri până la sfârșitul dezbaterilor.

În continuare, reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în temeiul art. 305 C.pr.civ., depunând la dosar o decizie a Curții de Apel C., cu motivarea că privește ansamblul de litigii avute de B. cu I.

M. .

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.

Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și cu privire la anularea procesului verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/_ încheiat de ITM C., sub aspectul celor menționate la punctul

m.1 din actul atacat, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

În susținere, invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., hotărârea fiind dată cu placarea greșită a legii.

Referitor la recursurile declarate de pârâte, solicită respingerea acestora, conform argumentelor expuse prin întâmpinare, pe care le reiterează oral.

Reprezentanta recurentei I. M. solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând pe fond, respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiată. În mod greșit a respins instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției M., având în vedere că procesul verbal de cercetare a fost întocmit de I.T.M., instituție care are personalitate juridică. În condițiile respingerii acestei excepții, instanța de fond ar fi trebuit să admită excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și să decline competența în favoarea Curții de Apel C. . Nu solicită cheltuieli de judecată.

Față de recursul declarat de reclamantă, solicită respingerea acestuia.

Reprezentantul I. ui T. de M. C. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul menținerii integrale a procesului verbal contestat, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 5622/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. în contradictoriu cu pârâții I. T. de M. C. și I. M. .

S-a anulat în parte procesul verbal de cercetare a evenimentului nr.48591/_ întocmit de I. T. de M. C., cât privește constatările cuprinse la capitolele k și l, pct. l.1., l.2. și l.3., raportate la capitolul n, pct. n.1.

S-a menținut procesul verbal în ceea ce privește constatarea cuprinsă la

capitolul m, pct. m.1.

, raportat la capitolul n, pct. n.1

S-a respins ca inadmisibil petitul privind anularea avizului nr. 888/_ emis de pârâta I. M. .

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În ședința publică din data de_, instanța a admis excepț ia

in ad mis ib il ităț ii

cu privire la anularea avizului emis de pârâta I. M. și a respins

această excepție în ceea ce privește anularea procesului verbal de constatare întocmit de ITM C. ; de asemenea, a respins excepț ia l ipse i c al ităț ii procesuale pasive

a pârâtei I. M. și excepț ia neco mpe tențe i mater iale

a tribunalului, toate invocate de pârâta I. M., pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată (filele 2-3 vol.III).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Ca urmare a cercetării evenimentului produs pe data de_ la Km 0+880 Link 1, parte a tronsonului de autostradă Câmpia Turzii-Luna, a cărui victimă a fost Chindriș I., I. T. de M. C. a întocmit procesul verbal de cercetare nr.48591/_ (filele 22-37, vol. I), prin care s-a reținut drept cauză a producerii evenimentului utilizarea la muncă de către reclamanta

S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. a unui angajat care nu avea instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare (capitolul k raportat la capitolul n, pct. n.1).

La capitolul alte cauze care au concurat la producerea evenimentului au fost reținute în sarcina societății următoarele: neluarea în considerare a capacităților lucrătorului Chindriș I. (victima accidentului) în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de muncă sub influența alcoolului; reclamanta nu a stabilit în nici una din instrucțiunile proprii prezentate echipei de control cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehicule de

transport și utilaje tehnologice - cisternă de apă, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe căile de circulație) prevederi referitoare la distanțe de securitate pentru utilizatorii locului de muncă la utilizarea de mijloace de transport pe căile de circulație în situațiile în care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate; reclamanta nu a luat măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate sub forma fișelor de lucru pentru autocisterna de apă, care să conțină date referitoare la securitatea și sănătatea privind: condițiile de folosire a echipamentelor de muncă, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă, atenționări în legătură cu riscurile la care sunt expuși (capitolul l, pct. l.1, l.2 și l.3 raportate la capitolul n, pct. n.1).

Apoi, la capitolul m raportat la capitolul n, pct. n.1, alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului, s-a reținut că angajatorul nu a prezentat în timpul efectuării cercetării evenimentului, la solicitarea inspectorilor de muncă din cadrul ITM C., fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a sing. Chindriș I. .

Procesul verbal de cercetare al ITM C. a fost avizat de pârâta I. M. sub nr.888/_ .

Cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S.

C. -N. R. a formulat plângere prealabilă (filele 87-91, vol. I), nesoluționată, iar acum solicită în contenciosul administrativ anularea procesului verbal de cercetare întocmit de I. T. de M. C. și respectiv a avizului dat de I.

.
La descrierea modului în care s-a produs evenimentul clasificat drept accident de muncă mortal, ITM C. a reținut că, la data de_, în zona de lucru de la Km 0+880 Link 1 Câmpia Turzii - Luna, B. a desfășurat activități de spălare și curățare a carosabilului în vederea aplicării marcajelor rutiere pentru deschiderea traficului în această zonă de drum. La locul accidentului erau prezente trei autocisterne marca Kenworth și două tractoare cu perie proprietatea B. . Responsabilitatea coordonării lucrărilor de pregătire a suprafeței autostrăzii revenea subinginerului constructor Chindriș
1. (victima accidentului), potrivit declarației șefului acestuia ing. Csiszar Csaba.

După întâlnirea din dimineața zilei de_ cu ing. Csiszar Csaba la containerul din șantier și efectuarea instructajului "Start Card";, sing. Chindriș

s-a îndreptat spre km. 0 al autostrăzii pentru începerea activității stabilite - pregătirea suprafeței autostrăzii înaintea începerii marcajelor orizontale. Aici, a luat măsuri pentru asigurarea delimitării și semnalizării zonelor de lucru cu balize de semnalizare și respectiv pentru închiderea traficului rutier și pietonal în zona de drum ce urma să fie amenajată în vederea aplicării marcajelor rutiere.
De asemenea, a asigurat repartizarea autocisternelor și tractoarelor perie în funcție de situația din teren pe zone de lucru și porțiuni de drum astfel încât în timpul operațiilor de spălare să nu se creeze interferențe între echipamentele de muncă.
Cele trei autocisterne au ajuns la locul de muncă în jurul orei 9,00, după ce șoferilor li s-a făcut instructajul "Start"; de maistrul C. Sandu. După ce s- a realizat închiderea circulației auto în ambele sensuri pe porțiunea de drum care trebuia curățată și pregătită în vederea aplicării marcajului rutier
(declarația S. fi N. ), în jurul orei 10:20, conducătorii auto au primit aprobarea începerii activităților de curățare.
Din declarațiile luate de inspectorii de muncă rezultă că, de obicei, după repartizarea sarcinilor de muncă, sing. Chindriș I. supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, care era parcat pe marginea șoselei.
Autocisterna implicată în accident, cu nr. de înmatriculare_, condusă de D. I., avea repartizată porțiunea de drum de sub link-uri spre sensul giratoriu cu E60, pe aproximativ 50 metri lungime, având de efectuat prin manevre alternative toată lățimea, spălând carosabilul la coborârea pantei și întorcând prin mers cu spatele pentru a relua spălarea pe o nouă porțiune de drum.
Conducătorul auto D. I. a spălat cu autocisterna timp de aproximativ 30 de minute porțiunea de drum, dar în jurul orei 10.45, în timp ce se deplasa cu spatele pentru a relua un nou ciclu de spălare a porțiunii de drum ce-i fusese repartizată, cu o viteză de maxim 20 km/h, fără a vedea niciun obstacol în oglinzile retrovizoare, având sistemul de avertizare sonoră pentru mersul cu spatele în funcțiune, l-a accidentat mortal pe subinginerul Chindriș I., care a apărut brusc și nejustificat în mijlocul drumului.
Rezultatele necropsiei efectuate de Institutul de Medicină Legală C. -N. arată că Chindriș I. avea în sânge o alcoolemie de 0,75g ‰.
După repartizarea sarcinilor de lucru, în jurul orei 10:20, Chindriș I. nu a mai fost văzut în zona unde se desfășurau lucrările de niciunul dintre lucrătorii care efectuau operațiile de spălare-curățare, până în momentul producerii evenimentului. La acel moment, Ilae I. uț, repartizat să spele cu furtunul cu apă de la autocisterna_, l-a văzut pe subinginer urcând panta spre el, pe mijlocul drumului, fiind surprins și călcat de autocisternă.
Ținând cont de declarațiile martorilor, constatările de la fața locului și rezultatele necropsiei, organele de control presupun că victima, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a traversat carosabilul fără a fi atentă la utilajele care lucrau, a auzit în ultimul moment semnalul sonor al autocisternei care efectua manevra de mers cu spatele, moment în care s-a întors cu fața spre aceasta, s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, fiind surprins și călcat de roțile din spate dreapta ale autocisternei_ .
ITM C. mai reține că, potrivit declarației ing. Csiszar Csaba, acesta a efectuat pentru subordonatul său instructajul periodic și cel zilnic "Start"; inclusiv în dimineața din ziua producerii evenimentului, pe baza tematicii de instruire aferentă lunii octombrie, consemnată în formularul tip "Fișa Start";. Cu toate acestea, nici fișa individuală de instructaj a accidentatului și nici formularul "Start";, elaborat conform procedurilor interne proprii B. și care atestă instruirea și verificarea efectuată zilnic la începerea programului de lucru, nu au putut fi prezentate în perioada efectuării cercetării evenimentului.
De asemenea, din declarațiile luate și precizările primite din partea conducerii societății, aceasta apreciază că nu erau necesare măsuri suplimentare celor stabilite și aplicate la locul de muncă, având în vedere că
lucrările se efectuau într-o zonă închisă circulației rutiere și pietonale, într-o zi însorită și cu o bună vizibilitate. Nu s-a considerat necesar personal care să dirijeze circulația utilajelor care se deplasează cu spatele pentru efectuarea manevrelor pe distanțe scurte, în zonele de lucru repartizate în timpul operațiilor de curățare-spălare, deoarece astfel de personal se utiliza la deplasările cu spatele pe distanțe lungi, când se efectuau basculări de materiale pe marginea taluzurilor, la intersecții, în zonele unde se efectuează săpături, lucrări de încărcare-descărcare, la accesul în intersecții, în zone unde lucrează utilaje.
Cauza producerii evenimentului
a fost reținută ca fiind repartizarea de angajatorul S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. a lucrătorului Chindriș I. fără instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare. Astfel, reclamanta nu a făcut dovada prin fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă și nici prin fișa "Start"; din ziua respectivă a instruirii de securitate și sănătate în muncă pentru victimă, în vederea asigurării cunoașterii legislației și a măsurilor proprii SSM și nici a verificării cunoștințelor și a modului de aplicare a acestora de către lucrător.
Prin aceasta, s-a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 81 din H.G. nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006:
"(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fișa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei și datei instruirii. (…)
1. După efectuarea instruirii, fișa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit și de către persoanele care au efectuat și au verificat instruirea.
2. Fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă _
3. Fișa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă
  ";;

art. 89: "(1) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însușirii cunoștințelor pe bază de teste.

(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fișa de instruire

";;

art. 94: "Începerea efectivă a activității la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoștințelor de către șeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea și se consemnează în fișa de instruire individuală";;

art. 96: "(1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. _

(4) Verificarea instruirii periodice se face de către șeful ierarhic al celui care efectuează instruirea și prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire și protecție/serviciile externe de prevenire și protecție, care vor semna fișele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător

";.

Aceste dispoziții au fost coroborate cu cele ale art. 13 lit. f din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă: "În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în munca și pentru prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: (…) f) sa asigure și sa controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în munca, prin lucrătorii desemnați, prin propria competenta sau prin servicii externe";.

Din dispozițiile legale citate reiese că societății îi incumba obligația de a asigura și controla cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, iar.

Pe de altă parte, art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 obligă angajatorul să "prezinte documentele și sa dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor";, iar această îndatorire este corelativă obligației de a păstra fișa de instruire individuală, completată conform prevederilor legale incidente.

Întrucât reclamanta însăși recunoaște că nu a fost în măsură să prezinte inspectorilor de muncă fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă și fișa "Start card"; din ziua producerii accidentului, este evident că societatea a nesocotit cerința legală de a prezenta documentele solicitate cu ocazia cercetării evenimentului.

Această încălcare a dispozițiilor legale a fost, însă, reținută separat de ITM

C., la capitolul alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului și cu efectul sancționării contravenționale distincte pentru această faptă.

De aceea, tribunalul a apreciat că strict imposibilitatea identificării și, subsecvent, neprezentarea fișelor menționate de către societate cu ocazia efectuării cercetării evenimentului nu este de natură a genera, automat, concluzia neinstruirii sing. Chindriș I. în domeniul securității și sănătății în muncă.

Acest fapt generează prezumția de neîndeplinire a obligației de asigurare a cunoașterii legislației și a măsurilor proprii SSM, dar este vorba despre o prezumție relativă, pe care reclamanta o poate răsturna, făcând dovada contrară.

În acest sens, S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -

N. R. a depus următoarele înscrisuri: tabelele de prezență la trainingurile organizate de societate pe diverse teme/tematici: în data de _

, Excavare si săpare șanțuri, în data de_ Instruire Start, în data de_, Conducere în condiții de siguranță rutieră, în data de_, Instruire supervizori, în data de_ Reinstruire, în data de_, Prim Ajutor, în data de_, Agenți patogeni transmiși prin sânge, în data de_, Instruire supervizori, în data de_, Reinstruire, Fisa Starrt Card pentru instruire zilnica (filele 52-61, vol. I).

Aceste înscrisuri se coroborează cu declarația martorului Csiszar Csaba (fila 16, vol.III), care a arătat că înainte cu aproximativ o lună și jumătate-două a efectuat instructajul periodic la care a participat și victima, conform tematicii stabilite de angajator.

Reclamanta a mai depus declarația privind luarea la cunoștință de către salariatul Chindriș I. a conținutului Manualului de proceduri de Securitate și Sănătate în M. și angajamentul acestuia de a respecta procedurile prevăzute de acest manual fila 63, vol. I), testele scrise periodice de verificare a cunoștințelor susținute de salariatul Chindriș I. (filele 101-106), Procesul verbal de primire a fișei de instructaj a salariatului Chindriș I. din data de_, încheiat între serviciul de prevenire și protecție reprezentat de P. M. și șeful departamentului terasamente ing. Csiszar Csaba - responsabil instruire departament (filele 108-109, vol. I).

Pe de altă parte, ing. Csiszar Csaba a declarat atât în fața ITM C. cât și în cursul procesului că în dimineața zilei de_ el personal a efectuat instructajul "Start Card"; sing. Chindriș I., înainte de începerea activității. Acest instructaj zilnic consta în explicarea procedurii de lucru și a măsurilor de siguranță care se impuneau, iar în ziua respectivă i-a spus victimei să aibă grijă la delimitarea zonei de lucru întrucât era un spațiu îngust, să intre doar cu o cisternă, să folosească echipamentul de protecție și să verifice dacă membrii echipei nu erau obosiți sau nu se aflau sub influența alcoolului.

Apoi, sing. Chindriș I. a efectuat instructajul zilnic pentru unii muncitori, martorul Ilea I. uț A. precizând că le-a atras atenția să folosească vestele și echipamentul de protecție, să fie atenți iar șoferii să aibă grijă la manevrarea utilajelor (fila 18, vol. III). Victima a distribuit sarcinile fiecăruia și a dispus luarea măsurilor pentru delimitarea zonei de lucru; aceasta era izolată cu balize și închisă, fiind evacuate utilajele și oamenii.

De asemenea, la locul producerii evenimentului și în apropierea accidentatului a fost găsit echipamentul individual de protecție - ochelari de protecție, casca de protecție, iar acesta era echipat cu haina de protecție reflectorizantă, bocanci.

Aceste aspecte, reținute și prin procesul verbal de cercetare contestat, sunt de natură a convinge instanța că victima accidentului de muncă, Chindriș I., era suficient instruită de angajator în domeniul securității și sănătății în muncă.

Pentru acesta, se notează și modalitatea de producere a evenimentului, respectiv prin traversarea de către victimă a tronsonului de lucru, cu ignorarea avertizărilor sonore și luminoase ale autocisternei care efectua manevra de mers cu spatele.

După cum subliniază și reclamanta, riscul la care s-a expus victima nu este unul specific, care ar fi putut fi evitat printr-o pregătire anume, ci unul comun vieții cotidiene: acela al accidentării în cazul ignorării unui autovehicul în mișcare. De altfel, reprezentanții pârâților nici nu au indicat în mod concret instructajul care ar fi fost în măsură să atragă atenția și să evite producerea

acestui risc, ci au apreciat că nu există o altă explicație pentru deplasarea pedestră a victimei în zona de lucru, cu ignorarea semnalelor sonore.

Or, prin chiar procesul verbal întocmit se emite ipoteza că victima, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a traversat carosabilul fără a fi atentă la utilajele care lucrau. În acest context, lui Chindriș I. îi este imputabilă imprudența de care a dat dovadă, care nu ar fi putut fi evitată printr-o instruire mai temeinică.

Raportat la acest din urmă aspect, o altă faptă constatată prin procesul verbal nr.48591/_, apreciată drept cauză care a concurat la producerea accidentului, este aceea că, la încredințarea sarcinii de coordonare și supraveghere a lucrărilor de curățare și spălare a carosabilului, societatea B. nu a luat în considerare capacitățile lucrătorului Chindriș I. în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de muncă sub influența alcoolului.

Ar fi fost încălcate astfel dispozițiile art. 7 alin. 4 lit. c din Legea nr. 319/2006, care dispun că angajatorul are obligația "sa ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în munca, atunci când ii încredințează sarcini";.

Prin prisma acestei prevederi legale, tribunalul a apreciat că în sarcina reclamantei s-ar putea reține fapta menționată doar dacă s-ar dovedi că victima consuma în mod obișnuit băuturi alcoolice în timpul programului de lucru, fapt cunoscut de societate, și cu toate acestea nu s-au luat măsurile corespunzătoare.

Or, niciun element din dosarul de cercetare a evenimentului nu sugerează acest lucru, iar martorii audiați au declarat că nu l-au văzut niciodată pe Chindriș I. consumând alcool în timpul serviciului și nici nu l-au suspectat de aceasta.

Dimpotrivă, martorii cunoșteau politica B. de alcool zero și faptul că se efectuau testări prin sondaj, iar Regulamentul de Ordine Interioară al societății interzice "aducerea și consumul de alcool la locul de muncă"; și "venirea la locul de muncă sub influența alcoolului, a altor droguri sau medicamente"; (filele 112-131, vol. I).

De asemenea, societate a anexat un tabel cu salariații concediați disciplinar pentru consumul de alcool în perioada 2004-2010 (fila 150, vol. I), dovedind astfel că verificările efectuate la nivelul unității sunt eficiente și că nu se tolerează consumul de alcool în timpul programului de lucru.

Reținând și că alcoolul influențează doar temporar capacitățile unei persoane, iar ITM C. nu a indicat alte aspecte de natură a sugera că victima nu deținea capacitățile necesare pentru activitatea încredințată, instanța a apreciat că această cauză secundară a producerii accidentului de muncă a fost în mod greșit reținută în sarcina societății. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât nu s-a constatat vreo lipsă sau neregulă în instrucțiunile date și măsurile dispuse de Chindriș I. în acea zi, unica problemă fiind propria conduită.

O altă cauză a accidentului

pentru care s-a reținut răspunderea reclamantei S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. constă în omisiunea de a stabili în instrucțiunile proprii prezentate echipei de control cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehicule de transport și utilaje tehnologice - cisterna de apă, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe căile de circulație) prevederi referitoare la distanțe de securitate pentru utilizatorii locului de muncă la utilizarea de mijloace de transport pe căile de circulație în situațiile în care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate.

Pârâtul apreciază că au fost încălcate prevederile pct. 10.2. din Anexa 4, Partea A la H.G. nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile: "Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulație, o distanță de securitate suficientă sau mijloace de protecție adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalți utilizatori ai locului"; coroborate cu art. 13 lit. e din Legea nr. 319/2006, potrivit căruia angajatorul are obligația

"să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în munca, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de munca aflate în responsabilitatea lor";.

În speță, zona de lucru era delimitată iar procedura cunoscută de lucrători era de a nu se interveni pietonal pe tronson în timpul executării lucrărilor. Martorul Csiszar Csaba atestă că echipa era instruită în acest sens, adică să nu intre în perimetrul de lucru.

De asemenea, martorii au arătat că, de obicei, după repartizarea sarcinilor de muncă, sing. Chindriș I. supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, care era parcat pe marginea șoselei. Dacă se dorea oprirea unei operațiuni de lucru, regula era de a se poziționa într-un unghi vizibil pentru șofer pentru a-i face semn.

Prin prisma acestor probe, urmează că în zona de lucru unde s-a produs evenimentul nu erau necesare instrucțiuni referitoare la distanța de securitate pentru utilizatorii locului de muncă, regula cunoscută de salariați fiind aceea de interdicție a accesului pietonal pe durata funcționării utilajelor. În mod evident, încălcarea acestei reguli nu putea fi evitată prin instituirea unei distanțe de securitate.

Apoi, la pct. l.3. din procesul verbal contestat se apreciază că reclamanta nu a luat măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate sub forma fișelor de lucru pentru autocisterna de apă, care să conțină date referitoare la securitatea și sănătatea privind: condițiile de folosire a echipamentelor de muncă, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă, atenționări în legătură cu riscurile la care sunt expuși.

Au fost astfel încălcate prevederile art. 8 din H.G. nr. 1146/2006: "Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca";,

art. 9: "(1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare la securitate si sanatate privind: a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca; b) situatiile anormale previzibile;

c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.

(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente (…)

";,

coroborate cu art. 20 alin. 1 din Legea nr. 319/2006: "(1) Angajatorul trebuie sa asigure condiții pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta și adecvată în domeniul securității și sănătății în munca, în special sub

forma de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de munca și postului său (…)

";.

Tribunalul a considerat că, pentru a fi incidente aceste dispoziții legale, era necesar ca inspectorii de muncă să fi reținut o culpă în sarcina celorlalți lucrători aflați la fața locului și, în special, a conducătorului autocisternei cu nr. de înmatriculare_ implicată în accident, D. I. . Aceasta deoarece fișa de lucru referitoare la un anumit echipament de muncă are relevanță pentru utilizatorul echipamentului respectiv.

Or, conform diagramei tahograf, D. I. conducea cu o viteză de maxim

20 km/h, având sistemul de avertizare sonoră pentru mersul cu spatele în funcțiune și fără a vedea niciun obstacol în oglinzile retrovizoare (întrucât sing. Chindriș I. a apărut în unghiul mort al șoferului).

Deoarece conducătorul auto nu putea, obiectiv, să observe victima în traversare, urmează că întocmirea fișelor de lucru și prezentarea unor situații anormale previzibile, respectiv discutarea experienței acumulate nu ar fi putut să înlăture în vreun fel riscul producerii accidentului. Aceasta s-ar fi putut realiza doar dacă și în măsura în care o cauză a producerii evenimentului ar fi

fost și conduita conducătorilor auto, or, nu s-a susținut și dovedit acest lucru.

Responsabilizarea conducătorilor auto este eficientă doar acolo unde există o culpă din partea lor, iar nu și atunci când nu se putea prevedea accidentul.

De asemenea, autocisterna nu efectua o manevră deosebită, ci mersul cu spatele, iar riscurile ignorării traiectoriei sale sunt comune în cazul tuturor autovehiculelor, nefiind aspecte distincte în cazul acestui utilaj.

Pentru acestea, instanța a înlăturat și această constatare din procesul verbal atacat.

Cât privește capitolul alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului, la care s-a constatat încălcarea de către reclamantă a art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 prin neprezentarea la solicitarea inspectorilor de muncă a fișei de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a sing. Chindriș I., tribunalul a reținut deja că S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. se face vinovată de această faptă.

Culpa societății decurge tocmai din pierderea fișei solicitate și nu a fost înlăturată prin invocarea și dovedirea unor motive obiective, exterioare, care să fi generat imposibilitatea identificării documentului. Cauza neprezentării nu este una exterioară și neimputabilă societății, care răspunde și pentru conduita salariaților săi.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că prezenta cerere este întemeiată în parte și, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, a anulat parțial procesul verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/2010 întocmit de

T. de M. C., cât privește constatările cuprinse la capitolele k și l, pct. l.1., l.2. și l.3., raportate la capitolul n, pct. n.1 și l-a menținut cât privește constatarea cuprinsă la capitolul m, pct.m.1., raportat la capitolul n, pct. n.1.
Ca urmare a admiterii excepției, s-a respins ca inadmisibil petitul privind anularea avizului nr. 888/2010 emis de pârâta I. M. .
Văzând dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cadrul acestui proces.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții I. T. DE M. C. și I. M., precum și reclamanta B. I. Inc. SRL RENO N. SUA S. C. -N., R. .
1. Prin recursul declarat de pârâtul I. T. DE M. C.
  s-a solicitat admiterea recursului, modificarea SC nr. 5622/_ pronunțată în
  Dos. Nr. 7441/2011, în sensul menținerii integrale a procesului verbal contestat.
  În motivare s-a arătat că în fapt, prin Procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă soldat cu victima sing Chindriș I., s-a constatat că :
  Angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.LS C. -N. a repartizat la locul de muncă pe lucratorul Chindris I. fara instruire in domeniul securității si sanatatii in munca, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare, deplasandu-se pe porțiunea de drum in care accesul pietonal era interzis, in spatele autocisternei (_ condusa de D. I. ) care conform procedurii de lucru stabilite efectua manevra de mers inapoi cu sistemul de avertizare sonora si luminoasa in funcțiune, fara sa tina cont de semnalele de avertizare, fiind surprins si accidentat mortal de aceasta. In timpul cercetării evenimentului, angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.LS C. -N., nu a făcut dovada prin fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca si nici prin fisa "Start" din ziua respectiva (prevăzuta de procedurile proprii), a instruirii de securitate si sănătate in munca pentru lucratorul Chindris I., in vederea asigurării cunoașterii legislației si a masurilor proprii de securitate si sănătate in munca si nici a verificării cunoștințelor si a modului de aplicare a acestora de către lucrator.
  În data de_, sing. Chindriș I., victima accidentului de muncă, a fost repartizat la locul de muncă fără a fi instruit în legătură cu pericolele la care este expus în timpul desfășurării activității.
  În timpul cercetării evenimentului, reclamanta nu a putut prezenta nicio dovadă a faptului că victima este instruită dpdv al sănătății și securității în muncă, instructaj care să fie în perioada de valabilitate și să nu fie doar un instructaj de ordin general.
  Reclamanta nu a putut prezenta nici Fișa de instruire generală START CARD pe care susține că o completează zilnic fiecare lucrător .
  Cu privire la această cauză instanța concluzionează în mod netemeinic că: tribunalul apreciază că strict imposibilitatea identificării și, subsecvent, neprezentarea fișelor menționate de către societate cu ocazia efectuării cercetării evenimentului nu este de natură a genera, automat, concluzia neinstruirii sing. Chindriș I. în domeniul securității și sănătății în muncă"...dar este vorba despre o prezumție relativă pe care reclamanta o poate răsturna făcând dovada contrară?
  În acest sens instanța de fond reține ca "dovadă contrară" tematicile de instruire ale B. din 2007, 2008 și 2009!!! Ca de exemplu: "Agenți patogeni transmiși prin sânge???" sau "Excavare și săpare șanțuri".
  Desigur pe un șantier atât de complex se fac traininguri diverse, cu scopul instruirii lucrătorilor pentru acele activități pe care le desfășoară. Evenimentul produs în 2010, în speță, a avut ca victimă un lucrător cu studii tehnice, recunoscut ca fiind un conducător de lucrări. Specificul acestor lucrări, utilajele implicate, complexitatea măsurilor care trebuiau luate ar fi necesitat în opinia inspectorilor de muncă acele cunoștințe care dobândite să poată fii dovedite de către cei cărora li se adresau. Din depozițiile martorilor a dedus nivelul slab spre zero al cunoștințelor de specialitate ale victimei câtă vreme toate "indicațiile" date subordonaților erau chestiuni de rutină a protecției generale. Nimic nu s-a putut confirma, în speță, cu privire la acele măsuri care trebuia luate pentru ca pericolele reale existente să poată fi prevenite.
  Instanța de fond concluzionează că această instruire, efectuată în 2007 către alte aspecte ale activității decât cele pe care le desfășura victima sunt o
  "dovadă" a faptului că acesta era instruit corespunzător. "Victima, sing. Chindriș
  I. a efectuat instructajul zilnic pentru unii muncitori, martorul Ilea I. uț A. precizând că le-a atras atenția să folosească vestele și echipamentul de protecție
  , să fie atenți iar șoferii să aibă grijă la manevrarea utilajelor" Aceste aspecte, reținute și prin procesul-verbal de cercetare contestat, NU sunt de natură a convinge instanța că victima accidentului de muncă, Chindriș I., era suficient instruită de angajator în domeniul securității și sănătății în muncă.
  Cu privire la constatarea că angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.LS
  C. -N., Ia incredintarea sarcinii de coordonare si supraveghere a lucrărilor de curățare si spălare a carosabilului, nu a luat in considerare capacitățile
  lucratorului Chindriș I. in ceea ce privește securitatea si sănătatea in munca, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de munca sub influenta alcoolului, este o stare de fapt imputabilă exclusiv victimei.
  Este greu de explicat și de altfel nici nu s-a dovedit că victima a consumat alcool în ziua accidentului cu titlu de excepție. Din declarațiile aflate la dosar se poate înțelege că sing. Chindriș I., după ce organiza lucrul pe zona respectivă, nu mai apărea deoarece staționa în incinta aflată la marginea șoselei . Pe de altă parte "probele" depuse de reclamanta cu privire la "vigilența" în privința împiedicării consumului de alcool pe șantier, nu implicau victima, care având rolul de șef nu intra posibil în vederile programului de combatere . Martorii nu au confirmat că victima consuma alcool la locul de muncă dar nici nu au infirmat și nici nu au putut explica dacă acest lucru a fost o excepție . Deci concluzia inspectorilor de muncă a fost una reală și rezonabilă. Reclamanta nu a fost în măsură să prevină prezența la lucru a victimei în stare de ebrietate sau să împiedice consumul de alcool la locul de muncă al acesteia.
  Cu privire la constatarea ITM că angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.L.
  S. C. -N. nu a stabilit in nici una din instrucțiunile proprii prezentate cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehicule de transport si utilaje tehnologice - cisterna de apa, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe caile de circulație) prevederi referitoare la distante de securitate pentru utilizatorii locului de munca la utilizarea de mijloace de transport pe caile de circulație in situațiile in care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate, instanța reține, fără temei, că nu erau necesare aceste delimitări, deși, iată, chiar coordonatorul ( victima) nu a beneficiat sau nu a fost capabil să țină cont de acestea. Ieșirea în fața sau în spatele utilajului atunci când se dorea semnalizarea opririi sau a altor manevre, era o acțiune prudentă în sensul normei? Dar dacă cel care trebuia să semnalizeze era ...beat? în mod evident încălcarea acestei reguli nu putea fi evitată prin instituirea unei distanțe de securitate?
  Referitor la lipsa unor fișe de lucru pentru uzul conducătorilor auto, instanța reține în mod bizar că aceste fișe erau necesare dacă: inspectorii de muncă să fi reținut o culpă în sarcina celorlalți lucrători.. și în special, a conducătorului autocisternei implicată în accident... "
  Fișa de lucru este acel instrument care prezintă lucrătorului și aspectele legate de posibilele situații neprevăzute în care poate să apară riscul de accidentare.
  În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea SC nr. 5622/_ pronunțată în Dos. Nr. 7441/2011, în sensul menținerii integrale a procesului verbal contestat.
  În drept, s-au invocat prevederile art 304 pct 9 din Cod de proc civ.
2. Prin recursul declarat de pârâta I. M.
  s-a solicitat casarea sentinței civile nr. 5622/2013 pentru următoarele motive:
  Hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
  - în mod greșit, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției M. .
  Instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal a apreciat că I. M. are calitate procesuală pasivă.
  Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, a arătat instanței că procesul-verbal de cercetare nr. 48591/_, atacat, nu a fost întocmit de I.
  M., ci de I. T. de M. C. - instituție cu personalitate juridică, așa cum se arată și în cererea de chemare în judecată.
  Prin urmare, în mod eronat, instanța de judecată a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției M. .
  Dacă instanța de fond nu a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției M., atunci ar fi trebuit să admită excepția lipsei competentei materiale a Tribunalului C. și să decline soluționarea speței în favoarea Curții de Apel, I. M. fiind organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea M. ui M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor vârstnice.
  În ceea ce privește fondul cauzei, de asemenea instanța în mod eronat a admis (în parte) cererea reclamantei, solicitându-se modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii, pentru aceleași considerente care au fost invocate și redate pe larg, cuprinse în recursul declarat de către ITM C. .
3. Prin recursul declarat de reclamanta B. I. Inc. SRL Reno

SUA S. C. -N. R. (denumită în continuare "B. ")
s-a solicitat:
1. admiterea recursului,
2. modificarea în parte a sentinței civile nr. 5622/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, conform art. 312, alin. 3 C. Proc. Civ.,
3. cu consecința admiterii acțiunii formulate de reclamantă și cu privire la cererea de anulare a procesului - verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/_, încheiat de ITM C. și comunicat B. sub nr. 50863/_

- sub aspectul uneia dintre "celelalte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului", respectiv cea identificată la pct. m.i) din actul administrativ atacat (neprezentarea fișei de instruire de către B. ) pentru următorul MOTIV DE NELEGALITATE:

-4 I. Motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă: "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii", respectiv aplicarea greșită a normelor de drept substanțial reprezentate de art. 13, lit. m) din Legea nr. 319/2006

În cuprinsul procesului-verbal atacat de reclamantă, ITM C. a reținut că

nu ar fi prezentat "în timpul efectuării cercetării evenimentului, la solicitarea inspectorilor de muncă din cadrul I. ui T. de M. C., fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a subinginerului Chindriș I. " și că astfel, ar fi fost încălcate prevederile art. 13, lit. m) din Legea nr. 319/2006.
1. Prin apărările formulate în fond reclamanta a arătat:
  - textul legal invocat de către autoritate presupune însă o faptă comisă prin omisiune (refuzul de a preda / prezenta) săvârșită cu vinovăție - în cazul de față, angajatorul s-a aflat în imposibilitate de a prezenta documentul din cauze exterioare voinței sale, nu sunt întrunite elementele angajării răspunderii acestuia,
  - B. nu avea nici un motiv de a nu prezenta autorității documentul, cu atât mai mult cu cât lipsa acestuia ar putea atrage răspunderea angajatorului
2. în considerentele sentinței atacate (pag. 16, paragraf 3), Tribunalul Cluj a reținut: "culpa societății decurge tocmai din pierderea fișei societății și nu a fost înlăturată prin invocarea și dovedirea unor motive obiective, exterioare..."
3. OR, în pronunțarea sentinței, Tribunalul a omis probatoriul administrat în cauză, respectiv:
  - împrejurarea că la dosarul cauzei a fost depus procesul-verbal ce consemnează primirea fișei de instructaj a salariatului Chindris I., în_, încheiat între Serviciul de Prevenire Și Protecție (prin P. M. ) și șeful departamentului terasamente (ing. Csiszar Csaba), ca responsabil al instruirii departamentului,
  - declarația martorului Csiczar Csaba - șeful departamentului terasamente - care a arătat: "Toate fișele de instructaj se găseau la d-nul Chindriș, din câte am auzit ulterior și nu s-a reușit identificarea acestora. [...]"
  În cazul dedus judecății, exista procedura internă, de predare a fișei de lucru: (i) mai întâi, către șeful departamentului de terasamente, (ii) care la rându-i, a transmis-o, in mod firesc, șefului de echipă (Chindriș I. ).
  Așa fiind, B. nu a refuzat să pună documentul la dispoziția autorității, ci s-a aflat în imposibilitatea de a da curs solicitării formulate de ITM C., față de împrejurarea că "fișa de instructaj" nu a mai fost găsit asupra persoanei lui Chindriș I. - șeful de echipă.
  NOTĂ: precizează că in pofida cercetărilor reclamantei, documentul nu a mai fost găsit nici la domiciliul său, ca urmare a informațiilor primite de la membrii familiei.
4. în continuarea raționamentului său, Tribunalul și-a fundamentat greșit concluzia și pe răspunderea angajatorului față de angajații săi.

Or, acest tip de răspundere este una generică, iar în prezentul caz, nu sunt întrunite elementele angajării răspunderii punctuale a reclamantei, pentru acest pretins fapt ilicit.

Pentru această rațiune, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și anularea acestui aspect reținut prin procesul-verbal atacat.

Reclamanta B. I. Inc. SRL Reno N. SUA S. C. -N. R. și pârâta I. M. au formulat întâmpinări, solicitând respingerea recursurilor declarate în cauză de către părțile cu interese contrare.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:

Cu referire la chestiunile procedurale repuse în discuție de către recurenta

I. M., Curtea consideră că prima instanță a soluționat corect atât excepția lipsei calității procesuale a pârâtei I. M., cât și pe cea a necompetenței materiale a Tribunalului C., impunându-se respingerea acestora.

Aceasta întrucât reclamanta a înțeles de la bun început să atace și avizul dat de I. M. procesului-verbal de cercetare a cauzelor accidentului, astfel cum a fost întocmit de ITM C. - indiferent dacă instanța urma să califice acest aviz ca fiind un veritabil act administrativ în sensul art. 2, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 554/2004 sau ca o operațiune administrativă premergătoare emiterii procesului-verbal de cercetare a cauzelor accidentului.

Așa cum corect relevă reclamanta, avizul reprezintă formalitatea de verificare / aprobare a procedurii în urma căreia a fost emis procesul-verbal, iar având în vedere petitele acțiunii, este evident că I. M. trebuie să fie parte

a cadrului procesual, ca pârâtă în litigiu, întrucât această autoritate este emitenta avizului emis sub nr. 888/_ .

În ceea ce privește criticile referitoare la modul în care a fost soluționată excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., Curtea ia act de faptul că cererea de anulare a procesului-verbal de cercetare a cauzelor accidentului este cererea principală, iar cea de anulare a avizului are caracterul unei pretenții accesorii, care intră în competența aceleiași instanțe.

În conformitate cu art. 17 C. Proc. Civ., pentru judecarea anulării avizului, se prorogă legal competența materială a tribunalului, respectiv instanța care este chemată să se pronunțe asupra anulării procesului-verbal de cercetare, această prorogare operând în puterea legii, independent de considerațiile privind situarea recurentei I. M. în ierarhia autorităților la care face referire textul art. 10 alin. 1 din LCA.

Astfel, Tribunalul Cluj a decis în mod corect că în cazul de față, operează prorogarea legală de competență privind soluționarea cererii de anulare a avizului și totodată, a respins corect excepția de necompetență a Tribunalului, motivul de recurs invocat de I. M. nefiind fondat.

În ceea ce privește criticile din recursuri care privesc fondul cauzei, Curtea reține că, datorită specificului dosarului, precum și a celor statuate de prima instanță, este logic a fi analizate, în primul rând, cele invocate de către recurentele I. M. și ITM C., privind modul în care Tribunalul a dispus anularea cauzei accidentului, reținută în sarcina B. potrivit procesului-verbal de cercetare.

Cu titlu preliminar, se reține că, urmare a cercetării evenimentului produs pe data de_ la Km 0+880 Link 1, parte a tronsonului de autostradă Câmpia Turzii-Luna, a cărui victimă a fost Chindriș I., I. T. de M. C. a întocmit procesul verbal de cercetare nr.48591/_, prin care s-a reținut drept cauză a producerii evenimentului utilizarea la muncă de către reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. a unui angajat care nu avea instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare (capitolul k raportat la capitolul n, pct. n.1).

Fiind sesizat de către reclamanta cu cererea principală prin care s-a solicitat anularea acestui proces-verbal, tribunalul l-a invalidat parțial, reținând că reclamantei îi poate fi imputată doar ultima dintre constatările anterior expuse, recursul pârâtelor fiin axat pe combaterea statuărilor care au dus la o astfel de soluție, acestea solicitând modificarea sentinței, în sensul respingerii în integralitate a acțiunii.

Din această perspectivă, instanța constată că una dintre critici este legată de faptul că s-au interpretat greșit prevederile legale la momentul la care tribunalul nu a validat reținerile conform cărora, în data de_, sing. Chindriș

I., victima accidentului de muncă, a fost repartizat la locul de muncă fără a fi

instruit în legătură cu pericolele la care este expus în timpul desfășurării activității. Se mai arată că, în timpul cercetării evenimentului, reclamanta nu a putut prezenta nicio dovadă a faptului că victima a fost instruită din punct de vedere al sănătății și securității în muncă, instructaj care să fie în perioada de valabilitate și să nu fie doar un instructaj de ordin general.

Analizând aceste susțineri, Curtea constată că nu au fost combătute pertinent statuările instanței de fond conform cărora faptul că B. nu a putut prezenta fișa de instructaj nu este suficient pentru a conduce la concluzia eronată și disproporționată că victima nu a primit instructajul general sau periodic necesar. Această manieră de interpretare se întemeiază pe o prezumție relativă - or, probatoriul administrat în primă instanță, martori și înscrisuri, a răsturnat prezumția, ca urmare a dovezilor depuse de B. în sens contrar.

Mai mult, probele depuse la dosarul cauzei demonstrează că procesul- verbal de primire a fișei de instructaj a salariatului Chindriș I., datat_, a fost încheiat între serviciul de prevenire și protecție reprezentat de P. M. și șeful departamentului terasamente ing. Csiszar Csaba - responsabil instruire departament. Nu există așadar nicio rațiune de a pune la îndoială veridicitatea procesului-verbal de primire care confirmă existența fișei de instructaj. Această concluzie este pe deplin concordantă cu declarațiile martorilor și înscrisurile privind efectuarea instructajelor pe diverse teme. Ulterior, fișa de instructaj a victimei a fost lăsată chiar în custodia proprie, potrivit art. 86 (4) din HG nr. 1425/2006.

Deși pârâtele contestă, în esență, că au existat probe suficiente care să fie de antură să răstoarne această prezumție, care în mod corect a fost calificată ca fiind relativă, Curtea nu achiesează la aceste susțineri, luând în calcul atât înscrisurile depuse, cât și probațiunea testimonială administrată.

Astfel, în dosarul de fond au fost depuse tabelele de prezență la trainingurile organizate de societate pe diverse teme / tematici, respectiv:_, Excavare si săpare șanțuri;_, Instruire Start;_, Conducere in condiții de siguranța rutiera; -_, Instruire supervizori;_, Reinstruire;_, Prim Ajutor;_, Agenți patogeni transmiși prin sânge; _

, Instruire supervizori;_, Reinstruire.

Mai mult, fisa START CARD pentru instruire zilnica a fost întocmită de către Chindriș I. chiar pentru ziua accidentului, iar faptul că însăși victima a organizat în dimineața respectivă instructajul START CARD a fost confirmat de declarațiile martorilor audiați în primă instanță, respectiv D. I., Ilea I. uț și

S. fi N. .

Totodată, așa cum rezultă din declarația martorului Csiczar Csaba reiese că victima a fost persoana care a dispus măsura interzicerii traficului rutier, ceea ce constituie de asemenea o prezumție a cunoașterii riscurilor la care se expune un angajat.

În plus, reclamanta subliniază faptul că, în principiu, ca procedură de lucru, șeful de echipă, respectiv victima I. Chindriș supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, parcat pe marginea șoselei, aspect care, de asemenea, a fost atestat de către martorii audiați. Ca atare, apare ca fiind logică concluzia trasă de către petentă, în sensul în care această procedură a fost implementată tocmai ca urmare a conștientizării riscurilor pe care le implica activitatea coordonată de victimă.

Suplimentar, la dosarul cauzei a fost depusă și declarația privind luarea la cunoștință, de către salariatul Chindriș I., în_, a conținutului MANUALULUI de proceduri de Securitate și Sănătate în M. și angajamentul acestuia de a respecta procedurile prevăzute de acest document, relevante fiind instrucțiunile referitoare la atitudinea care trebuie adoptată în cazul unui utilaj care merge în marșalier și conform cărora, în timpul realizării acesteia, lucrătorii trebuie să se ferească din cale și să rămână la distanță.

Mai mult, reclamanta a dovedit și efectuarea testelor scrise periodice de verificare a cunoștințelor susținute de salariatul Chindriș I. susținerile contrare ale recurentelor fiind nefondate, în acest sens, relevante fiind documentele cuprinse în anexa 6 a acțiunii introductive.

Ca atare, Curtea va achiesa concluziilor reținute corect de către tribunal, în sensul în care raționamentele ITM C. din procesul-verbal nu au fost făcute în coroborare cu probatoriul din cadrul cercetării evenimentului, probatoriu din care reiese că victima accidentului a cunoscut măsurile de prevenire a accidentului.

Corelativ, se impune concluzia conform căreia toate circumstanțele faptice ale cazului converg spre concluzia că victima accidentului cunoștea riscurile pe care le implica activitatea a cărei coordonare i se încredințase, iar simpla circumstanță a imposibilității B. de a prezenta fișa individuală de instructaj a victimei nu trebuia ruptă din ansamblul circumstanțelor de fapt și al probelor, ansamblu care dovedește că subinginerul Chindriș I. fusese instruit prin alte documente și proceduri asupra riscurilor specifice postului său de muncă, dar și aferente lucrului în preajma cisternei de spălare a carosabilului.

În legătură cu aceeași chestiune, se impune și analiza susținerilor din recursul declarat de I. M., în sensul că riscul activității desfășurate în acea zi era unul specific. Din această perspectivă, Curtea va achiesa la pozitia reclamantei, care arată că riscul la care s-a expus subinginerul Chindriș I. nu reprezintă un risc specific, ce ar fi necesitat pregătire specială, ci unul comun vieții cotidiene, acela al accidentării în cazul poziționării în fața unui vehicul aflat în mișcare. În acest context, tribunalul a reținut corect că, în cazul de față,

ieșirea subinginerului Chindriș I. pe carosabil în timp ce autocisternele se aflau în mers, în ciuda faptului că accesul persoanelor era interzis, 1-a expus pe acesta pericolului de accidentare.

Mai trebuie reținut că activitatea desfășurată în acea zi nu era nicidecum ghidarea autovehiculelor de pe carosabil de către I. Chindriș, ci acesta s-a expus accidental interacțiunii cu aceste utilaje, în condițiile în care funcția subinginerului Chindriș era cu totul alta, de supraveghere a lucrărilor, iar acesta nu avea rolul de a se plasa în mijlocul lucrărilor desfășurate pe carosabil. În acest context, trebuie amintit și că, contrar susținerilor recurentei ITM

, instructajele reținute de către Tribunal în motivare nu privesc doar
perioada 2007-2008, ci acoperă perioada 2007-2010, iar tematicile abordate prin aceste tipuri de instruiri acoperă subiecte ce au legătură cu modul în care s-au derulat evenimentele la data de_, respectiv "Conducere in condiții de siguranța rutieră" (_ ), "Instruire supervizori" (_ ), "Reinstruirea introductiv-generală" din_ .
Pe de altă parte, fișa START CARD de instruire nu dovedește o specificitate a operațiunii din acea zi, acest caracter particular al lucrărilor nerezultând nici din "natura utilajelor folosite" sau viteza, pretins mai mare, avută de camionul implicat în accident.
Ca atare, corect s-a statuat în sensul în care cauza accidentului o constituie imprudența victimei, care și-a încălcat propriile directive de securitate referitoare la interdicția deplasării pedestre în zona de lucru, precum și procedura uzuală de supraveghere a lucrărilor, din afara zonei carosabile.
Pe de altă parte, pârâtele critică soluția dată și în ceea ce privește modul în care instanța de fond a soluționat acțiunea din perspectiva consumului de alcool de către victimă - cauză ce a concurat la producerea accidentului. În esență, ceea ce se impută reclamantei este faptul că nu a fost în măsură să prevină prezența la lucru a victimei în stare de ebrietate sau să împiedice consumul de alcool la locul de muncă al acesteia și că angajatorul, la incredintarea sarcinii de coordonare si supraveghere a lucrărilor de curățare si spălare a carosabilului, nu a luat in considerare capacitățile lucratorului Chindriș I. în ceea ce privește securitatea si sănătatea in muncă.
Or, reclamanta arată corect în apărare că, prin raportare la prev. art. 7, alin. 4, lit. c) din Legea nr. 319/2006 și la cele cuprinse în anexa 2 a
HG nr. 1051/2006 (privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor, subinginerul Chindriș I. avea toate capacitățile necesare executării sarcinilor stabilite, influența alcoolului fiind un factor exterior capacităților de muncă, cu caracter temporar și aflat exclusiv în controlul angajatului și nu al angajatorului.
La fond, prin înscrisurile depuse, reclamanta a demonstrat că B., prin regulamentele interne, interzice în mod categoric consumul băuturilor alcoolice la locul de muncă, iar nerespectarea prevederilor ROI al B. privind
interzicerea consumului de alcool constituie abatere disciplinară gravă pentru orice salariat și atrage sancțiunea desfacerii contractului de muncă.
În plus, riscurile pe care le antrenează consumul de alcool constituite subiect constant al sesiunilor de instructaj săptămânal în materie de securitate in muncă, societatea efectuând în mod periodic teste de alcoolemie salariaților. Dat fiind însă numărul mare al acestora, testele se efectuează prin sondaj, fiind imposibilă testarea zilnică a tuturor salariaților.
Aceste aspecte au fost, de altfel, confirmate de către martorii audiați în cauză, aceștia relevând că în ziua accidentului, nu au existat niciun fel de indicii în sensul că management-ul B. ar fi avut posibilitatea de a constata încălcarea interdicției de a consuma alcool.
Așa fiind, Tribunalul a anulat corect această cauză concurentă a accidentului, ITM C. reținând greșit că nu s-au luat în considerare capacitățile lucrătorului cu privire la sănătatea și securitatea în muncă.
Pe cale de consecință, în mod corect tribunalul a reținut că investigația evenimentului nu a relevat împrejurarea că starea de ebrietate a victimei ar fi fost cunoscută la data accidentului și că B. ar fi permis prestarea activității în aceste condiții.
În fine, pârâtele recurente critică și modul în care prima instanță a interpretat și aplicat prevederile legale incidente în privința reținerilor din
procesul verbal de cercetare, referitoare la celelalte cauze ce au concurat la producerea accidentului, din perspectiva neincluderii în instrucțiunile de lucru ale B. al aspectelor privind distanțele de securitate și a lipsei fișelor de lucru pentru uzul conducătorilor auto.
Cu privire la primul dintre aceste aspecte, reclamanta subliniază întemeiat că obligațiile impuse de punctul 10.2 din anexa 4 la HG nr. 300/2006 nu sunt aplicabile situației deduse judecății, întrucât în locul unde s-a produs accidentul nu existau căi "care servesc la circulația persoanelor și / sau a mărfurilor ... și
... unde au loc operațiile de încărcare sau descărcare", care "trebuie să fie dimensionate în funcție de numărul potențial de utilizatori și de tipul de activitate".
Totodată, așa cum a învederat, textul din Legea 319/2006 invocat de autoritate se referă la elaborarea de instrucțiunii "pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de muncă".
Or, prin procesul-verbal, ITM C. nu a indicat care erau particularitățile activității desfășurate de B. ce ar fi impus astfel de reglementări proprii în condițiile în care se interzisese accesul în zona respectivă.
De altfel, locul desfășurării lucrărilor nu era un loc frecventat în mod obișnuit de pietoni, fiind dimpotrivă destinat exclusiv autovehiculelor. Mai mult, așa cum au arătat și martorii audiați, la momentul producerii accidentului, circulația era întreruptă în zona respectivă, din dispoziția victimei emisă pe baza atribuțiilor de serviciu, accesul fiind interzis atât vehiculelor cu excepția celor implicate în operațiunile de curățare, cât și lucrătorilor.
În ceea ce privește lipsa fișelor de lucru, se constată că temeiul legal invocat de ITM, respectiv art. 8 și 9 din HG nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, nu instituie caracterul generalizat al fișele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă, ci condiționează întocmirea acestora de circumstanțele și funcționalitățile concrete ale echipamentului.
Așadar, tribunalul a reținut corect că angajatorul are un drept de apreciere asupra cerințelor speciale ale fiecărui tip de echipament și a modului de operare, în funcție de modul de utilizare al acestuia și de eventualele riscuri la care ar putea fi expuși lucrătorii la folosirea acestuia.
În plus, în cazul vehiculului în discuție, de reținut este că nu a efectuat nicio manevră deosebită, fiind dotat cu un semnal sonor pentru mersul cu spatele, semnal care se cuplează automat în momentul acestei manevre și care era activat la data producerii accidentului. Cercetarea accidentului a confirmat faptul că autocisterna cu nr. de inmatriculare_ avea inspecțiile tehnice periodice, era asigurată RCA, poseda licența de transport, avea achitată taxa de drum și avea efectuată verificarea tahografului la scadență,
Totodată, o fișă de lucru referitoare la un anumit echipament de muncă are relevanță pentru utilizatorul echipamentului respectiv - o astfel de fișă de lucru ar fi avut relevanță exclusiv pentru șoferul autocisternei de apă, respectiv
I. și nu pentru victima accidentului.

Mai mult, contrar susținerilor autorităților din recurs, nu se impunea dirijarea autocisternei de către o persoană cu steag, dat fiind spațiul mic de lucru, declarațiile de martori și înscrisurile depuse, cu referire la "Procedura de flagman", astfel cum era întocmită la data de_, atestând că acest tip de procedură, în care este implicat dirijorul cu steagul, era folosită la zonele de

basculări și taluzuri și pe suprafețe de lucru mai lungi de 25 m, niciuna dintre cerințe nefiind îndeplinite în cazul de față.

În concluzie, corect a stabilit tribunalul că ITM C. nu a prezentat motivele pentru care a ajuns la concluzia inadecvării sau insuficienței măsurilor dispuse de angajator și nici nu motivează caracterul rezonabil al celor pe care consideră că angajatorul ar fi trebuit să le ia, iar susținerea recurentei că manevrarea utilajului cu spatele a fost o manevră deosebită și că de aceea, s-ar fi impus întocmirea fișelor de lucru, nu este corectă, deoarece ea nu este deosebită, iar utilajul nu este unul special.

Așadar, instanța de fond a reținut corect că temeiurile legale reținute de către ITM C. prin procesul-verbal de cercetare cu privire atât la cauza producerii accidentului, cât și privind toate celelalte cauze concurente reținut în sarcina B. nu sunt corecte, prin raportare la situația de fapt dedusă analizei, impunându-se respingerea recursului declarat de cele două pârâte, în acord cu prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ., art. 20 din LCA.

În ceea ce privește recursul declarat de către reclamantă, obiect al acestuia îl constituie dispoziția primei instanțe de menținere a procesului verbal, cu referire la constatarea cuprinsă la capitolul m, pct. m.1., raportat la capitolul n, pct. n.1.

Curtea constată că textul legal invocat de pârâtă este art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, care prevede că angajatorii au obligația "să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor".

Or, susținerile din recurs nu sunt de natură să contrazică pertinent cele reținute de către tribunal, în sensul în care culpa societății decurge tocmai din pierderea fișei de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a subinginerului Chindriș I., ea nefiind înlăturată prin invocarea și dovedirea unor motive obiective, exterioare.

Chiar prin simplul fapt al neprezentării acestui document obligatoriu, s-au încălcat prevederile art. 13 lit. m) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, apărările privind existența unei cauze obiective, care nu intră nicidecum în responsabilitatea angajatorului, neputând fi validată. Aceasta întrucât societatea trebuie să-și exercite atribuțiile de direcție și control pe care le are în privința propriilor salariați de așa manieră încât să permită deplina respectare a îndatoririlor specifice din domeniul securității și sănătății în muncă.

Din această perspectivă, susținerea conform căreia nu a fost corect valorificată probațiunea administrată la fond, care a dovedit că s-a făcut instruirea victimei în domeniul securității și sănătății în muncă, nu poate fi reținută, deoarece ipoteza normelor legale invocate pentru fiecare din aceste fapte imputate reclamantei este diferită, esențial fiind că aceasta, neprezentând fișa individuală de instructaj a victimei, s-a dovedit a intra sub incidența textului legal anterior citat.

Prin urmare, soluția instanței de fond cu privire la menținerea capitolului m, pct. m.l, raportat la cap. n, pct. n.l al procesului-verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/_ întocmit de I. teritorial de M. C., este legală și corectă, impunându-se și respingerea recursului reclamantei.

Curtea va lua act de faptul că reprezentantul reclamantei și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

	Respinge recursurile declarate de I.	T.	DE M. C., I. M.
și B.	I. INC. RENO N. U. - S.	C.	împotriva sentinței civile nr.

5622/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte Judecători Grefier

M. B. M. -I. I. S. Al H. A. B.

Detașat CA Constanța, semnează

Prim-grefier

M. lena T.

Red.M.B./dact.L.C.C.

2 ex./_

Jud.fond: A. G. C.

Decizia civilă nr. 9379/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 9379/2013. Contencios. Anulare act administrativ