Decizia civilă nr. 9869/2013. Comunicare informatii de interes public
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9869/2013
Ședința publică de la 17 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de recurentul H. T., împotriva sentinței civile nr. 8486/2013, pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu J. C. R. PRIN P. C. J.
C. H. U., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheierea de ședință din data de_ s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 8486/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a J. ui C.
.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul H. T. în contradictoriu cu pârâtul J. C., reprezentat prin președintele C. J.
C., H. U., urmare a admiterii acestei excepții.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a formulat, la data de_, în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, două cereri înregistrate la Consiliul J. C. cu numerele 30.070 și 30.071/_, prin care solicita să i se comunice dacă Consiliul J. C. sau instituțiile sale din subordine au încheiat, în perioada 2004-2008, vreun contract cu societățile comerciale enumerate în cereri, precum și o copie a acestor contracte în cazul în care au fost încheiate.
La data de_, Consiliul J. C. a transmis prin e-mail către publicația Gazeta de C. răspunsul solicitat, precum și o adresă către toate instituțiile subordonate în vederea furnizării de către acestea a informațiilor de interes public .
Instanța a reținut că una dintre condițiile cerute pentru ca o persoană să poată fi parte în proces este calitatea procesuală - legitimatio ad causam, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Condiția calității procesuale prezintă o mare importanță deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.
În speță, reclamantul solicită obligarea pârâtului - J. C. - la comunicarea în scris a informațiilor de interes public solicitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public, cu modificările și completările ulterioare, obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale și plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, iar prin autoritate sau instituție publică se întelege orice autoritate ori instituție publica ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonoma, companie naționala, precum si orice societate comerciala aflata sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale si la care statul roman sau, după caz, o unitate administrativ-teritoriala este acționar unic ori majoritar.
Prin urmare, cele obligate la comunicarea informațiile de interes public sunt autoritățile și instituțiile publice, așa cum sunt definite în cuprinsul legii și nu unitățile administrativ-teritoriale, în speță J. C. .
Cum cererile din speța de față au fost adresate C. J. C., în calitate de autoritate a administrației publice locale, tot această instituție trebuia chemată în judecată și nu J. C., ca unitate administrativ - teritoriala.
Având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 137 C.pr.civ, excepția lipsei calității procesuale pasive a J. ui C. a fost admisă, motiv pentru care a respins pe acest considerent acțiunea formulată de reclamantul H. T. în contradictoriu cu pârâtul J. C., reprezentat prin președintele C. J.
C., H. U. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul H. T.
solicitând să se admită prezentul recurs, raportat la disp. art. 304 pct. 9 C.proc.civ., coroborat cu disp, art. 312 alin. 3, teza a Il-a si art 312 alin 5 cproc.civ, să se dispună casarea sentinței nr. 8486/2013 pronunțată la data de_ și trimitere spre rejudecare a cauzei către instanța de fond, cu cheltuielile de judecată, dovedite si solicitate la judecarea fondului cauzei, cu cheltuieli de
judecată în recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul că, potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. Totodată, alin. 2 al aceluiași articol prevede că: În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean "
Raportat la calitatea procesuală Ilegitima tio ad causam) în general, aceasta, care presupune identitatea dintre persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă), pe de o parte, și cea dintre persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitatea procesuală pasivă), pe de altă parte, nu trebuie confundată cu capacitatea procesuală. Această calitatea procesuală se stabilește, în concret, la speță, pe când capacitatea procesuală se determină în general sau pentru o anumită categorie de persoane/ potrivit dreptului comun, astfel încât este posibil ca o persoană deși are capacitate procesuală să nu poată totuși figura în calitate de reclamant sau pârât, într-o anumită cauză, deoarece nu este titularul dreptului subiectiv sau a obligației corelative deduse judecății.
În ceea ce privește capacitatea procesuală a unităților administrativ- teritoriale, potrivit art, 19 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public care au "capacitate juridică deplină", adică aptitudinea de a avea drepturi și obligații în general, fără a deosebi între normele juridice ce reglementează asemenea drepturi și obligații. Art 114 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 dispune că "președintele consiliului județean reprezintă
județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.". Rezultă că, de regulă, potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, comuna, orașul sau județul își exercită drepturile procedurale și își îndeplinesc obligațiile procesuale ca reclamant sau pârât, sau, în alți termeni, își valorifică capacitatea procesuală de exercițiu, prin primar sau președintele consiliului județean, după caz.
Prin urmare, cererile în justiție împotriva unităților administrativ-teritoriale trebuie formulate direct împotriva comunei, orașului sau județului, în calitate de pârâte.
În drept s-au invocat prevederile: art.304 pct. 9 C.Proc.Civ., art.312 alin. (3) și alin (5) C.Proc.Civ. precum și toate celelalte temeiuri legale invocate în prezentul script.
În probațiune s-a depus: Copia Sentinței nr. 8486/2013 pronunțată la data de_, în Dosar nr._ de către Tribunalul Cluj.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul intimat J. C. prin P.
C. J. C.
a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond - filele 9-11.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Consideră recurentul că în mod greșit a fost respinsă cererea formulată în contradictoriu cu J. C., în realitate această persoană având atât capacitate procesuală cât și calitate procesuală pasivă.
Contrar susținerilor recurentului, Curtea constată că instanța de fond nu a apreciat că J. C. nu ar avea capacitate procesuală, în sensul că nu ar putea sta în judecată, ci pe considerentul că, pe de o parte, Legea nr. 544/2001 nu are în vedere unitățile administrativ-teritoriale și, pe de altă parte, că intimatul-pârât nu deține informațiile solicitate.
Or, la fel ca și instanța fondului, Curtea constată că potrivit dispozițiilor Legii nr. 544/2001, asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cere, prin autoritate sau instituție publică înțelegându-se orice autoritate sau instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar.
Este astfel, evident că o unitate administrativ teritorială, așa cum este J.
C., nu reprezintă o autoritate sau o instituție publică în sensul Legii nr. 544/2001, pentru a putea fi obligată la comunicarea unor informații de interes public. Din această perspectivă, nu are nici o relevanță faptul că unitățile administrativ-teritoriale au personalitate juridică și că pot sta în judecată, nu aceasta fiind problema dezlegată la soluționarea cauzei de către prima instanță.
Mai mult decât atât, Curtea constată, la fel ca și prima instanță, că cererile formulate de reclamant pentru comunicarea informațiilor de interes public nici nu au fost adresate pârâtului, ci C. J. C. (fila 7 dosar fond), astfel încât cu atât mai mult nu poate fi primită cererea acestuia formulată în contradictoriu cu J. C. .
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de H. T., împotriva sentinței civile nr. 8486/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, R. -R. D. | Judecător, L. U. | Judecător, M. D. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. -M. B.
