Încheierea civilă nr. 9957/2013. Plângere contestație tergiversare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
INCHEIEREA CIV ILĂ Nr. 9957/2013
Ședința publică din data de 21 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: A. M. ION
G.: M. N.
S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul T. E. R., împotriva încheierii civile pronunțate în data de_, în dosarul nr. _
/a1, al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. F.
P. B. M., având ca obiect plângere - contestație tergiversare. Soluționarea cauzei s-a făcut fără citarea părților litigante.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 131 C.pr.civ, coroborat cu dispozițiile art. 96, pct. 3 și art. 525 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei plângeri și, după deliberare, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor de la dosar.
C U R T E A
Prin plângerea formulată de petentul T. E. R., se solicită admiterea plângerii
, modificarea în întregime a încheierii civile din_ și stabilirea obligației judecătorului de a proceda de îndată la comunicarea acțiunii introductive de instanță cu pârâta și de a se încadra în termenele de procedură stabilite de art. 201 din Noul Cod de Procedură Civila.
În motivare se arată că în fapt, conform mențiunilor existente pe Portalul instanțelor de judecată, dosarul a fost înregistrat pe rolul T. ui Maramureș la data de_ .
Din prevederile coroborate ale art. 200 - 201 Cod procedură civilă, judecătorul desemnat aleatoriu să soluționeze cauza era obligat să verifice de îndată regularitatea cererii și să transmită acțiunea și actele-anexă autorității pârâte, în vederea formulării întâmpinării, în termen de maxim 25 de zile de la comunicare. In concret, raportat la data înregistrării acțiunii, aceste formalități nu puteau dura mai mult de 30 de zile, ceea ce înseamnă că înjurai datei de _
întâmpinarea organului fiscal ar fi trebuit să se afle la dosarul cauzei sau judecătorul ar fi trebuit să constate decăderea organului fiscal din dreptul de a depune întâmpinare.
După cum s-a indicat expres în cuprinsul încheierii atacate, în legătură cu acest dosar nu au fost urmate prevederile art. 200 - 201 Cod procedură civilă, ci dosarele au fost plasate în arhivă, într-un stadiu juridic incert, fără a se proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată.
Contestația privind tergiversarea procesului a fost respinsă, cu motivarea că în cauză s-ar aplica prevederile Hotărârii nr. 161/2013 a Plenului C.S.M., care nu ar permite începerea procedurii scrise decât din luna septembrie 2013.
După cum se poate observa cu ușurință, dispozițiile art. 200 - 201 Cod procedură civilă sunt imperative și fixează o procedură obligatorie, atât pentru judecător, cât și pentru părți. In cadrul acestei proceduri este fixată obligația
judecătorului desemnat aleatoriu prin intermediul sistemului ECRIS de a proceda de îndată la verificarea regularității cererii și de a comunica pârâtului cererea regulat întocmită.
Respectând principiile și regulile simple ale dreptului constituțional, putem conchide în sensul că prin hotărâri emise de Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate deroga de la prevederile legii - Codul de Procedură Civilă. Prin urmare, apreciem că în acest dosar nu ne pot fi opuse normele interne stabilite de aceste organisme, în paranteză fie spus pentru protecția magistraților și nu pentru buna funcționare a sistemului judiciar.
În sensul prevederilor art. 6 par. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, părțile au dreptul la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar în conformitate cu prevederile art. 6 NCPC, părțile au dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim și previzibil. Desigur că formal, dispozițiile art. 200 - 201 NCPC sunt destinate să asigure aceste deziderate. Din păcate însă, interpretări nelegale de tipul celor la care recurge judecătorul fondului nu fac decât să ignore dreptul părților la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil sau într-un termen optim și previzibil. Se ajunge astfel în situația ca acest drept să fie subsumat unui pretins drept al magistratului la un număr "optim" (a se citi redus) de cauze, cu consecința prejudicierii justițiabilului.
Conduita T. ui Maramureș este una frauduloasă, practica termenelor de recomandare fiind una în afara legii. Astfel, din lectura prevederilor art. 201 NCPC rezultă faptul că problema acordării unui termen de judecată prin sistemul ECRIS s-ar pune doar după îndeplinirea procedurii scrise, iar la acel moment termenul de judecată ce s-ar acorda nu ar putea depăși 60 de zile. Cu toate acestea, în acest dosar și probabil în multe alte dosare, sistemul ECRIS este manipulat. Se recurge, conform declarațiilor judecătorului fondului, la o simulare a numărului de cauze, iar dosarele sunt în mod fraudulos blocate în arhivă până la momentul "optim" în care sistemul ECRIS ar acorda termenul dorit de judecător, astfel încât acesta să aibă o ședință de judecată comodă.
În ceea ce privește dificultățile invocate de instanță, cu privire la numărul mare de dosare, înțelegem să învederăm două aspecte: pe de-o parte, într-o analiză pe temeiul art. 6 par. 1 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează cu preponderență comportamentul autorităților naționale, inclusiv a instanțelor judecătorești. în acest context, s-a spus constant că autoritățile naționale sunt singurele responsabile pentru durata excesivă a procedurii (de pildă, pentru un prim termen de judecată fixat după mai mult de 6 luni - hotărârea din 29 aprilie 2008, S. c. România) și că autoritățile naționale nu pot invoca numărul mare de litigii cu care sunt confruntate pentru a justifica depășirea "termenului rezonabil" de soluționare a cauzelor (de pildă, hotărârea din 10 iulie 1984, Guincho c. Portugalia; hotărârea din 19 februarie 1991, Zanghi c. Italia). Această concluzie este cu atât mai importantă cu cât numărul mare de cauze este imputabil fie Statului Român (care a prelevat taxa de poluare cu încălcarea art. 110 TFUE), fie T. ui Maramureș/Curții de Apel C. (care au refuzat să aplice cu prioritate dreptul european și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene).
Pe de altă parte nu trebuie uitat faptul că tocmai datorită numărului mare de cauze având ca obiect taxe de poluare judecătorii Tribunalul Maramureș și ai Curții de Apel C. soluționează constant și virulent justițiabilii prin acordarea doar într-o mică parte a cheltuielilor de judecată solicitate și probate de aceștia.
Analizând plângerea formulată, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele
:
În fapt, petentul își întemeiază plângerea formulată pe nerespectarea de către judecătorul desemnat aleatoriu să soluționeze cauza a dispozițiilor art.200-
201 din C.pr.civ., care îl obligă să verifice de îndată regularitatea cererii și să transmită acțiunea și actele anexe autorității pârâte, în vederea formulării întâmpinării în termen de maxim 25 de zile de la comunicare.
În concret, raportat la data înregistrării acțiunii (_ ), aceste formalități nu puteau dura mai mult de 30 de zile, ceea ce înseamnă că în jurul datei de _
, întâmpinarea A.F.P.C. ar fi trebuit să se afle la dosarul cauzei.
Cu toate acestea, în legătură cu acest dosar nu au fost urmate prevederile art.200-201 C.pr.civ., iar contestația privind tergiversarea procesului în mod neîntemeiat a fost respinsă, susținându-se că în cauză se aplică prevederile Hotărârii nr.161/2013 a Plenului CSM și, respectiv prevederile Hotărârii Colegiului de conducere a T. ui C. din_ .
Într-adevăr, dispozițiile art.200 -201 C.pr.civ., sunt imperative și fixează o procedură obligatorie, atât pentru judecători, cât și pentru părți. În cadrul acestei proceduri este fixată obligația judecătorului desemnat aleatoriu prin intermediul sistemului Ecris de a proceda de îndată la verificarea regularității cererii și de a comunica pârâtului cererea regulat întocmită.
Circumstanțele concrete ale tipului de cauze aflate pe rolul T. ui C. relevă că termenul de recomandare acordat a fost stabilit în concordanță cu stabilirea volumului optim de muncă și asigurării calității la instanțele judecătorești pe parcursul anului 2013 stabilite prin Hotărârea nr.161/2013 a Plenului CSM. S-a avut în vedere că potrivit datelor statistice, instanțele de judecată se confruntă cu o majorare continuă și semnificativă a volumului de activitate și dosarelor aflate pe rolul instanțelor la data de_, ce au fost repartizate deja în multe instanțe completelor de judecată pe tot cuprinsul anului 2013, li se adaugă cauzele nou intrate după această dată. În aceste condiții, având în vedere încărcătura de cauze deja aflate pe rol, instrumentarea concomitentă, de îndată, a cauzelor înregistrate după data de_, ar determina depășirea peste limitele rezonabilității și peste limitele fizice a încărcăturii pe judecător.
În aceste condiții, s-a ajuns la soluția tehnică de păstrare a programului Ecris, în sensul stabilirii, odată cu repartizarea aleatorie a cauzei, a unei date de verificare a cererii de chemare în judecată, urmând ca dispozițiile art.200 din C.pr.civ. să fie interpretate în sensul verificării de către judecător a cererii de chemare în judecată, de îndată, în raport de data stabilită de programul Ecris. S. ul de repartizare al cauzelor, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acordă termen de recomandare în continuarea celor deja acordate pe vechiul sistem de repartizare. Așa fiind, dosarele ajung progresiv la complet, iar judecătorul, la termenul stabilit de aplicația Ecris, este obligat ca de îndată să treacă la administrarea procedurii scrise.
În acest fel sunt pe deplin respectate dispozițiile art.200-201 C.pr.civ. și nu se poate vorbi de o tergiversare a procedurii în sensul indicat de petent. Este adevărat că hotărârile emise de Consiliul Superior al Magistraturii și de Colegiul de Conducere al T. ui C., nu pot deroga de la prevederile Codului de procedură civilă, însă în speță așa cum s-a arătat, instanța nu consideră că s-au încălcat dispozițiile art.200-201 C.pr.civ., ele fiind interpretate în raport de cele mai sus arătate. Chiar dacă dispozițiile cuprinse în cele două hotărâri sunt norme interne, ele tind la buna funcționare a întregului sistem judiciar. Pe de altă parte, trimiterea la aceste norme, este una pertinentă, câtă vreme nu s-a pus în discuție legalitatea acestor hotărâri.
Nu se poate susține nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, într-un termen optim și previzibil în sensul prevederilor art.6 paragraf 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât nu s-a dovedit în speță existența unei
durate excesiv a procedurii, cauza fiind înregistrată la data de_ și primind termen de recomandare la_ .
Pentru o interpretare a textelor invocate anterior în consonanță cu interpretarea realizată de către prima instanță pledează și cele statuate prin Hotărârea CSM nr 714/_ potrivit cărora "data recomandată"; a dosarului, prevăzută de sistemul ECRIS, este un termen administrativ, iar nu unul procedural.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.525 alin.1 C.pr.civ., se va respinge ca neîntemeiată plângerea împotriva contestației privind tergiversarea procedurii formulată de petentul-reclamant .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge plângerea formulată de petentul T. E. R., cu domiciliul procesual ales la Costas Negru și Asociații - Societate Civilă de Avocați cu sediul în C. -N. str. Pitești nr.18 et.1, jud. C., împotriva încheierii civile pronunțate în data de_, în dosarul nr._ /a1, al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. F. P. B. M., având ca obiect plângere - contestație tergiversare.
Fără cale de atac .
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. SA M. ION
G.
M. N.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_
