Sentința civilă nr. 1402/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1402/2013
Ședința publică din data de 28 iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC SS N., împotriva pârâtei A. N. DE A. F. - D. G. A F. P.
B. -N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 iunie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC SS, în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. B. -N., a solicitat anularea în parte a Deciziei nr. 57/_
, în sensul exonerării reclamantei de la plata sumei de 119.167 lei, care se compune din 34503 lei impozit pe profit, 19535 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 41775 lei TVA și 23354 lei majorări de întârziere aferente TVA, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că prin Decizia nr. 51/_ emisă de către DGFP BN, s-a admis în parte contestația formulată de către S.C. SSR.L. pentru suma de 3.804 lei reprezentând TVA în sumă de 2.395 lei și majorări de întârziere în sumă de 1.409 lei și s-a dispus anularea Deciziei de impunere nr. 543/_ emisă de Activitatea de I. F. B. N. pentru această sumă.
Totodată s-a respins contestația pentru suma de 119.167 lei reprezentând impozit pe profit în sumă de 34.503 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit 19.535 lei, TVA în sumă de 41.775 lei și majorări de întârziere aferente TVA în sumă de 23.354 lei.
Se mai precizează că, organele fiscale din cadrul DGFP BN-Activitatea de I. F. au efectuat inspecția fiscală generală privind obligațiile fiscale ale reclamantei față de bugetul consolidat al statului, pe perioada_ -_ pentru impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozit pe venituri din salarii, contribuțiile pentru asigurări sociale de sănătate și șomaj, impozit pe dividente, contribuția pentru concedii medicale și fondul de garantare. Din punctul de vedere al reclamantei, actele fiscale atacate nu sunt în concordanță cu situația de fapt care ar fi trebuit să fie avută în vedere la momentul întocmirii acestora.
Rezultatele inspecției fiscale au fost consemnate în Raportul de inspecție fiscală nr. F-BN- 365/_ . In baza Raportului de inspecție fiscală a fost întocmită Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. F-BN 543/_ .
Pentru faptul că reclamanta a înregistrat în evidența contabilă facturi fiscale emise de către o societate S.C. ANTEI S.R.L. C. -Napoca, care nu a existat juridic la momentul emiterii următoarelor facturi: seria CJ AN nr. 102/_, CJ AN nr. 137/_, CJ AN nr. 129/_, CJ AN nr. 139/_, reprezentând contravaloare prestări servicii și materiale, organele fiscale au stabilit diferențe de impozit pe profit suplimentar în cuantum de 15.655 lei și TVA în cuantum de
18.589 lei.
Se menționează faptul că, reclamanta nu poartă nicio răspundere pentru faptul că reprezentanții S.C. ANTEI S.R.L. C. Napoca au emis facturi deși societatea era radiată, atâta timp cât aceste facturi îndeplineau toate cerințele legale, iar responsabilitatea întocmirii acestora în mod legal, nu aparține societății reclamante.
Reclamanta nu a avut cunoștință de faptul că această societate era radiată și aceasta deoarece relațiile dintre cele 2 societăți au decurs normal. De altfel, documentele emise de acestea au calitatea de documente justificative. Facturile îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a fi considerate documente justificative în baza cărora se face înregistrarea în contabilitate a operațiunilor comerciale, facturile fiind complete și aveau toate datele corecte ale furnizorului. Cu privire la dreptul de deducere aferent facturilor emise de S.C. ANTEI S.R.L. C. Napoca, se precizează că există dovada certă a operațiunilor de achiziție, realitatea tranzacțiilor cât și a plății acestora. Nu sunt imputabile reclamantei situațiile descrise în raportul de inspecție fiscală atâta timp cât aceasta a plătit prețul mărfurilor achiziționate și a serviciilor prestate, și a înregistrat în contabilitate atât documentele justificative, cât și sumele de bani aferente acestora. Prin urmare vinovăția reclamantei nu există.
De altfel în cuprinsul Procesului verbal de constatare încheiat la data de_ de Garda Financiară BN, se menționează că: facturile se regăsesc în Registrul jurnal fiind cuprinse în deconturile de TVA și în balanțele de verificare întocmite în lunile respective și au fost achitate, în facturi fiind înscrise operațiuni de prestări servicii și materiale, facturile au fost înregistrate în contabilitate în conturile de cheltuieli. Deși organul fiscal apreciază că operațiunile nu ar fi avut loc în realitate, nu probează în vreun fel această susținere. Stabilirea obligațiilor fiscale s-a făcut în baza unor prezumții ale organului de control. Această modalitate de stabilire a situației de fapt fiscale exceed prevederilor art. 6 din O.G. 92/2003 actualizată.
Realitatea operațiunilor nu poate fi negată numai pentru că, la data controlului, vânzătorul sau prestatorul de servicii a fost radiat. Pe de altă parte, caracterul de document justificativ al unei facturi nu poate fi înlăturat de faptul că această factură emisă de furnizor nu este dobândită legal de către aceasta, întrucât reclamanta nu avea obligația să verifice modul în care au fost achiziționate formularele de factură.
De altfel organul fiscal nu identifică și nu specifică în cadrul deciziei a cărui anulare am solicitat-o, încălcarea vreunei obligații de către reclamantă raportat la operațiunile menționate în facturile emise de S.C. ANTEI S.R.L. C. -Napoca.
În art. 3 alin. 1 din Ordinul Președintelui ANAF nr. 575/2006, se specifică că :" de la data declarării ca inactive, contribuabilul nu mai are dreptul de a utiliza facturi fiscale, alte documente sau formulare tipizate cu regim special". Apreciem că, reclamanta nu poate fi sancționată pentru lipsa îndeplinirii unor obligații legale de către furnizoarea S.C. ANTEI S.R.L. C. -Napoca, fapt pentru care stabilirea de impozit pe profit suplimentar și taxa pe valoare adăugată suplimentară de către organele de control este nelegală.
Pe de altă parte este inadmisibil ca o societate comercială care este radiată să mai desfășoare activități comerciale, acest lucru având consecințe deosebit de grave pentru cei care achiziționează mărfuri de la acestea. Acest lucru denotă faptul că organele de control ale statului nu-și îndeplinesc obligațiile și nu iau măsurile care se impun, sau tolerează astfel de situații inadmisibile.
Cu privire la stabilirea impozitului pe profit suplimentar în sumă de 18.848 lei și TVA în sumă de 23.186 lei, prin neadmiterea la deducerea TVA, din facturile de achiziție a unor materiale de construcții necesare renovării și construirii unor spații închiriate de la S.C. LUKOIL DOWNSTREAM S.R.L. situate în loc. Crainimat și de la CONSUMCOOP din Nimigea de Jos, se precizează faptul că, în decizia atacată se arată că organul de soluționare a contestației s-a deplasat în cele 2 localități pentru a verifica personal care este situația acelor îmbunătățiri. Organul de soluționare a contestației observând obiectivele închiriate a constatat că acestea nu reflectă efectuarea de îmbunătățiri ori reparații așa cum afirmă reclamanta, la fața locului nefiind identificate materialele cuprinse în devizul de lucrări prezentat de reclamantă, concluzionând că, materialele de construcții au fost folosite în altă parte decât la cele 2 spații deținute în chirie.
Reclamanta contestă starea de fapt descrisă în cuprinsul deciziei, raportat la faptul că, organul de soluționare a contestației nu are calificarea necesară pentru a aprecia dacă într-adevăr materialele de construcții achiziționate de reclamantă au fost înglobate și utilizate la îmbunătățirea spațiilor închiriate. Apreciaza că este necesară analizarea de către un expert în construcții a situației de fapt expusă de reclamantă, respectiv dacă achizițiile au fost realizate în scopul îmbunătățirii gradului de exploatare a spațiilor, având în vedere că s-au întocmit devize de reparații în detaliu pe
fiecare obiectiv închiriat, ce cuprind atât cheltuielile cu materialele cât și cele cu manopera. Organul de soluționare a contestațiilor nu este calificat în a constata pe teren lucrările efectuate de reclamantă, neavând cunoștințe în domeniul construcțiilor și amenajărilor spațiilor comerciale.
Se mai precizează că, reclamanta a încheiat cu S.C. LUKOIL DOWNSTREAM S.R.L. contractul de închiriere nr. 2075/_, iar cu CONSUMCOOP NIMIGEA contractul nr. 4/_, în vederea realizării obiectului de activitate și implicit pentru a realiza venituri din activitatea comercială desfășurată în aceste spații. Se menționează expres faptul că, aceste spații la momentul închirierii erau într-un stadiu avansat de uzură și degradare, astfel că pentru a le aduce la standarde normale de funcționare au necesitat o serie de reparații și îmbunătățiri care au fost efectuate pe cheltuiala reclamantei și care au fost convenite cu proprietarii imobilelor și care conform înțelegerii urmau să fie suportate de reclamantă. Toate achizițiile efectuate au fost realizate în scopul îmbunătățirii gradului de exploatare a spațiilor. Prin urmare atât impozitul pe profit suplimentar în sumă de 15.141 lei cât și TVA neadmisă la deducere în sumă de 23.186 lei, raportat la achizițiile de materiale de construcții au fost netemeinic și nelegal stabilite.
Pârâta D. G. a F. P. B. -N. a depus la dosar întâmpinare,
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că reclamantei i-au fost stabilite prin Decizia de impunere nr.543/_ emisa de către Activitatea de I. F. B. -N., obligații fiscale suplimentare de plată în sumă totală de 128.208 lei, constând in impozit pe profit 36.499 lei, majorări de întârziere aferente în sumă de 19.535 lei, taxa pe valoarea adăugată în sumă de 47.026 lei și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată în sumă de 25.148 lei.
Uzând de calea administrativă de atac îndreptată împotriva titlului de creanța (Decizia de impunere nr.543/_ ), reclamantei i-a fost soluționată contestația administrativă prin Decizia nr.57/_ emisă de către D. G. a F. P. B. N. - Biroul de Soluționare a Contestatiilor, solutia dispusă fiind de admitere a contestației în ceea ce privește suma totala de 3.804 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata (2.395 lei) și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată (1.409 lei) și pe cale de consecință anularea parțială a deciziei de impunere nr.543/_ emisă de către Activitatea de I. F. B. -N., și de respingere a contestației în ceea ce privește suma totală de 119.167 lei reprezentând impozit pe profit (34.503 lei) majorări de întârziere aferente impozitului pe profit (19.535 lei), taxa pe valoarea adăugată (41.775 lei) și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată (23.354 lei) și pe cale de consecință menținerea ca fiind corespunzătoare Decizia de impunere nr.543/_ emisă de către Activitatea de I. F. B. -N. .
In perioada octombrie 2008-ianuarie 2009 reclamanta SC"SINTEX"S. s-a aprovizionat de la SC"ANTEI"S. C. -Napoca (radiata din data de_ ) prin 4 facturi nr. 102/_, nr.129/_
, nr.137/_ si nr.139/_, înregistrând și deducând cheltuielile aferente facturilor mai sus menționate, precum și taxa pe valoarea adăugată.
Atât organele de inspecție fiscală, cât și organul administrativ jurisdicțional în mod corect au statuat prin actele administrativ și administrativ fiscale atacate ca tranzacțiile efectuate atât cu un contribuabil inactiv, cât și un contribuabil radiat nu pot fi luate în considerare, potrivit dispozițiilor art. 11 alin.(1A2) C.fiscal, iar cheltuielile înregistrate în evidența contabilă care au la bază un document emis de către un contribuabil inactiv, sunt nedeductibile potrivit art.21 alin.(4) lit.r) C.fiscal.
Văzând că tranzacțiile efectuate de către reclamantă prin cele patru facturi au avut loc după aproape un an de la data când societatea furnizoare (SC,,ANTEI"S. C. Napoca )a fost radiată urmare a dizolvării și văzând dispozițiilor legale mai sus antecitate, rezultă în mod clar că acele cheltuieli aferente documentelor emise de către contribuabilul radiat nu pot fi admise la deducere în ceea ce privește stabilirea profitului impozabil și implicit a impozitului pe profit.
De asemenea se apreciază că în mod corect a reținut și statuat organul administrativ jurisdicțional de la nivelul Direcției Generale a F. P. B. -N. și cu privire la taxa pe valoarea adăugată în sensul că aceasta nu poate fi admisă la deducere pentru aceleași considerente mai sus expuse și văzând de asemenea dispozițiile art.146 alin.(1),lit.a),art.153 alin.(1) si art.155 alin.(5) lit.a),b) c) d) e) si (9) C.fiscal.
Din economia textelor | legale mai | sus antecitate | se | desprinde cu |
claritate faptul ca deducerea | taxei pe | valoarea adăugată | se | poate efectua |
numai pe baza de documente justificative, dar care să fie emise de către persoane care sunt înregistrate în scopuri de TVA, ori așa la data emiterii facturilor, furnizorul SC ,,ANTEI" S. C. - Napoca, era radiat din Registrul Comerțului.
Mai mult s-a avut în vedere și statuările Deciziei nr.v/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată, care arată că taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă și nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situațiile în care documentele justificative prezentate cuprind mențiuni care nu corespund realității.
Cât privesc achizițiile de materiale de construcții realizate de către reclamanta in perioada februarie 2008 - aprilie 2011 constând in (BCA, beton, ciment, gresie, faianță, oțel, ondulin, fier- beton, uși de intrare, pliante, tâmplărie PVC, cadă baie, prize, etc,) se apreciază că atât organele de inspecție fiscală, cât și organul administrativ jurisdicțional, în mod corect au statuat că nu poate fi admisă diminuarea bazei de impunere a impozitului pe profit cu contravaloarea acestora și de asemenea nu poate fi admisă ca fiind deductibilă fiscal, taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor.
Pentru a retine astfel, s-a avut în vedere atât starea de fapt constatată de către organul de soluționarea contestației cu privire la utilizarea acestor bunuri achiziționate, cât și dispozițiile art. 21 alin.(1) si art.145 alin.(2),lit.a) C.fiscal așa cum au fost în vigoare la data efectuării achiziției.
Reclamanta si-a justificat diminuarea bazei de impunere a impozitului pe profit si deductibilitatea TVA aferentă facturilor de achiziție, motivat de faptul că utilizarea bunurilor achiziționate s-a făcut pentru îmbunătățirile și reparațiile efectuate la două spatii pe care le-a deținut în chirie, unul fiind în localitatea Crainimat, iar altul în localitatea Nimigea, spații în care reclamanta a desfășurat activități economice aducătoare de venituri și respectiv operațiuni taxabile prin prisma TVA.
In exercitarea rolului activ, organul administrativ jurisdicțional s-a deplasat la cele două spații din localitățile Crainimat și Nimigea, efectuând constatări prin nota internă nr.20731/_, probate cu fotografii edificatoare și care scot în evidență o stare neconformă cu cele susținute de către reclamantă, respectiv faptul că materialele achiziționate și trecute pe devizele de lucrări nu au fost folosite și incorporate în cele două spații unde își desfășura activitatea, astfel:
Spațiul din Crainimat au fost prezentate ferestrele spălătoriei și geamurile acesteia care sunt din PVA, însă erau vechi și degradate neputând fi asimilate cu cele recent achiziționate și mai mult nu au putut fi confundate cu ferestrele de mansardă (spălătoria neavând prin construcție mansardă), gresia și faianța nu putea fi asimilată cu cea achiziționată și menționată în devizul de lucrări și nici nu corespundea cantității achiziționate;
Nu au putut fi prezentate chiuveta, coltarele, cada, California, ușile de exterior, Carbia, poliesterul, materialele de acoperiș, placa plafon și ușa pliantă.
Spațiul din Nimigea nu au fost identificate materiale de construcții care se regăsesc în devizul de lucrări, respectiv BCA, tâmplărie PVC, ondulin coame, gresie, faianță, a fost identificată ca fiind turnată în interiorul magazinului o sapă de beton pe o suprafață de 35 mp, iar în spatele magazinului a fost constatată amenajarea unui spațiu de depozitare materiale de construcții (șopron), însă potrivit susținerilor locatorului aceste lucrări au fost efectuate în anul 2007 și nu în perioada 2008-2011, și nu se ridică la amploarea celor menționate în devizele de lucrări pe de o parte, iar pe de altă parte spațiul din Nimigea a fost predat la data de_ potrivit actului adițional la contractul de închiriere, iar materiale în cauză au fost achiziționate și ulterior, până în luna aprilie 2011.
Din conținutul textelor legale se desprinde cu claritate faptul că în ceea ce privește impozitul pe profit, regula generală este ca la calculul profitului impozabil cheltuielile trebuie să fie efectuate în scopul realizării de venituri impozabile pentru a fi considerate deductibile, iar în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, în principiu orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile.
Ori în ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta nu a utilizat bunurile achiziționate în perioada februarie 2008-aprilie 2011 în scopul realizării de venituri și respectiv al desfășurării de operațiuni taxabile prin prisma TVA, neputând proba susținerile sale potrivit art.65 alin.(1) C.procedura fiscala.
În drept s-au invocat prevederile art.115-118 Cod procedură civilă și toate actele normative și normele juridice enunțate în text.
Analizând probele administrate in cauza, instanța reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr.543/_ emisa de către Activitatea de I. F. B. -N. s-au stabilit in sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare de plată în sumă totală de 128.208 lei, constând in impozit pe profit 36.499 lei, majorări de întârziere aferente în sumă de 19.535 lei, taxa pe valoarea adăugată în sumă de 47.026 lei și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată în sumă de 25.148 lei.
Prin Decizia nr.57/_ emisă de către D. G. a F. P. B. N. - Biroul de Soluționare a Contestatiilor, s-a admis, in parte, contestația administrativa formulata de reclamanta împotriva deciziei de impunere mai sus menționată, în ceea ce privește suma totala de 3.804 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata (2.395 lei) și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată (1.409 lei), respingându-se contestația în ceea ce privește suma totală de 119.167 lei,din care- impozit pe profit de 34.503 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe profit de
19.535 lei, taxa pe valoarea adăugată de 41.775 lei și majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată de 23.354 lei.
Reclamanta SC"SINTEX"S. s-a aprovizionat de la SC "ANTEI" S. C. -Napoca (radiata din data de_ ca urmare a dizolvării) in perioada octombrie 2008-ianuarie 2009, conform facturilor nr. 102/_, nr.129/_, nr.137/_ si nr.139/_, înregistrând și deducând cheltuielile aferente acestora, precum și taxa pe valoarea adăugată.
Tribunalul constata ca, atât organele de inspecție fiscală, cât și organul administrativ jurisdicțional în mod corect au apreciat ca tranzacțiile efectuate atât cu un contribuabil inactiv, cât și un contribuabil radiat nu pot fi luate în considerare, raportându-se la art. 11 alin.12 Codul fiscal, iar cheltuielile înregistrate în evidența contabilă care au la bază un document emis de către un
contribuabil inactiv, sunt nedeductibile potrivit art.21 alin.(4) lit.r C.fiscal, iar in ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, aceasta nu poate fi admisă la deducere pentru aceleași considerente, prin raportare la dispozițiile art.146 alin.1,lit.a, art.153 alin.1 si art.155 alin. 5 lit.a, b, c, d, e din Codul fiscal. Deducerea taxei pe valoarea adăugată se poate efectua numai pe baza de documente justificative care să fie emise de către persoane care sunt înregistrate în scopuri de TVA, ori la data emiterii facturilor, furnizorul SC ,,ANTEI" S. C. -Napoca, era radiat din Registrul Comerțului.
Incidenta in speță este si Decizia nr.V/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată, unde s-a statuat că taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă și nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situațiile în care documentele justificative prezentate cuprind mențiuni care nu corespund realității.
Referitor la achizițiile de materiale de construcții realizate de către reclamanta in perioada februarie 2008 - aprilie 2011 constând in (BCA, beton, ciment, gresie, faianță, oțel, ondulin, fier- beton, uși de intrare, pliante, tâmplărie PVC, cadă baie, prize, etc,) in mod corect s-a apreciat de organele fiscale că nu poate fi admisă diminuarea bazei de impunere a impozitului pe profit cu contravaloarea acestora, precum și ca fiind deductibilă fiscal taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor, deoarece cheltuielile trebuie să fie efectuate în scopul realizării de venituri impozabile pentru a fi considerate deductibile, iar în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, acestea sa fie destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile, incidente fiind dispozițiile art. 21 alin.(1) si art.145 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, in forma în vigoare la data efectuării achiziției.
Reclamanta si-a justificat diminuarea bazei de impunere a impozitului pe profit si deductibilitatea TVA aferentă facturilor de achiziție, motivat de faptul că utilizarea bunurilor achiziționate s-a făcut pentru îmbunătățirile și reparațiile efectuate la două spatii pe care le-a deținut în chirie, unul fiind în localitatea Crainimat, iar altul în localitatea Nimigea, spații în care
reclamanta a desfășurat activități economice aducătoare de venituri și respectiv operațiuni taxabile prin prisma TVA.
Probele administrate in cauza, respectiv înscrisuri, proba testimoniala ( filele 119-120), expertiza tehnica judiciara specialitatea construcții ( filele 63-70), nu susțin teza reclamantei, respectiv împrejurarea ca aceasta a utilizat bunurile achiziționate în perioada februarie 2008-aprilie 2011 în scopul realizării de venituri și respectiv al desfășurării de operațiuni taxabile prin prisma TVA, materialele achiziționate și cuprinse in devizele de lucrări nefiind folosite și incorporate în cele două spații unde reclamanta își desfășura activitatea.
In ceea ce privește procesele -verbale de recepție depuse de reclamanta la dosarul cauzei (filele 94-102), instanța le va înlătura, având in vedere ca acestea nu au data certa, ca nu au fost prezentate organului de inspecție fiscala sau organului de soluționare a contestației administrative, fiind întocmite astfel pro causa, după efectuarea expertizei tehnice dispuse in prezenta cauza.
Raportat la considerentele de fapt si de drept mai sus relevate, instanța va respinge acțiunea formulata de reclamanta ca fiind nefondata.
Având in vedere soluția ce se va adopta nu se vor acorda cheltuielile de judecata solicitate de reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC SS N., cu sediul în N.
, b-dul G., bl.1, sc.A, et. 3, ap. 11, jud. B. -N., împotriva pârâtei A. N. DE A.
F. - D. G. A F. P. B. -N.,
cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud. B.
-N. .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. T. M. D.
Red/dact: BLT/HVA
_ /4ex
