Sentința civilă nr. 1439/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1439/2013
Ședința publică din data de 01 Iulie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul P.
L., împotriva pârâtului C. J. B. -N., ș.a. având ca obiect anulare act administrativ.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 28 iunie 2013 susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de 1 iulie 2013.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul P. L., așa cum a fost ulterior precizată, în contradictoriu cu pârâtul C. J. B. -N., a solicitat să se constate că numiții
C. M. M., L. N. G., P. V. și SA nu au dobândit calitatea de consilieri județeni prin validare în data de_ și să se anuleze Hotărârea C. ui J. privind constatarea mandatului de consilier județean al reclamantului, fiind nelegală și netemeinică, în principal, iar în subsidiar, ca prematur adoptată.
În motivare, s-a arătat că prin sentința civilă nr. 215/2013 a Tribunalului B. -N. C.
J. a fost obligat să adopte hotărâri privind validarea mandatelor numiților C. M. M., L.
N. G., P. V. și SA, aleși supleanți pe listele USL la alegerile locale din anul 2012. Prin urmare ca aceștia să fie validați și să-și exercite în mod legal mandatele de consilieri județeni, era necesar ca la ședința din 6 martie 2013 să fie promovate pe ordinea de zi aceste hotărâri, care să fie adoptate prin votul consilierilor prezenți, iar ulterior validării să se depună jurământul. În lipsa acestei proceduri, se apreciază că cei patru la data respectivă nu pot deține calitatea de consilieri județeni și prin urmare la ședința din 6 martie 2013 nu aveau drept de vot.
Hotărârea CJ privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al reclamantului este vădit nelegală, pentru următoarele considerente:
Proiectul de hotărâre a fost cuprins în ordinea de zi a ședinței ordinare a C. ui J. B.
-N. din data de 6 martie 2013.
Pentru ordinea de zi au existat două propuneri: propunerea inițiatorului președintele Radu Emil M. și propunerea formulată de consilierul județean Săsărman M. privind scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect cu motivarea că nu îndeplinește disp. art. 44 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
A fost supusă la vot propunerea inițiatorului care nu a întrunit numărul voturilor necesare spre a fi adoptată - au fost 26 consilieri prezenți și președintele, deci în total de 27, iar propunerea a întrunit doar 13 voturi.
Prin urmare a fost adoptată implicit propunerea ordinii de zi cu scoaterea acestui proiect, formulat de consilier județean Săsărman M. .
Având în vedere că acest proiect a fost scos de pe ordinea de zi, nu a putut constitui obiectul unei dezbateri pe fond și nici nu putea fi supus votului.
Întrucât Legea nr. 215/2001 nu prevede dispoziții derogatorii de la procedura validării, se apreciază că cele patru persoane care au votat ulterior acest proiect nu aveau calitatea de consilieri județeni în data de 6 martie 2013.
Într-o atare situație, se apreciază că hotărârea atacată este nelegală. Neîntrunind numărul de voturi necesar a fi adoptat.
Cu privire la prematuritatea adoptării acestei hotărâri, se arată că raportul ANI a fost atacat în contencios, constituind obiect al dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului B. -N. .
Pârâtul C. J. B. -N. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca permatur introdusă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.
În motivare s-a invocat excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamantului cu privire la dobândirea calității de consilieri județeni a persoanelor vizate, prin prisma prevederilor art.89"3 din Legea nr.215/2001, întrucât acesta nu dovedește "interesul legitim vătămat de autoritate publică"(art.1 și 2 alin.l, lit. a și p din Legea 554/2004) prin validarea celor patru consilieri, nefiindu-i afectat nici un interes material sau moral și ca atare apreciem că inițierea prezentei acțiuni duce doar la nașterea unui litigiu lipsit de orice utilitate, pur vexatoriu pentru pârât.
Potrivit prevederilor art. 89"3 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările ulterioare, "hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de "
Or, raportându-ne la prevederile art.89"2 din legea sus amintită potrivit căruia invalidarea alegerii unui consilier județean se face numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală..." se învederează instanței că organismul abilitat, respectiv Comisia de validare a C. ui județean B.
-N., a examinat legalitatea alegerii consilierilor județeni menționați în cererea reclamantului și a propus validarea lor, potrivit raportului nr IC/1256/_ .
Mai mult, prin sentința civilă nr.215/2013 (pronunțată în Dosarnr._ ) și sentința civilă nr. 292/2013 (pronunțată în Dosar nr._ ) date de către Tribunalul B. -N., se constată legalitatea dobândirii calității de consilieri județeni ai persoanelor vizate în cererea reclamantului, inclusiv obligația autorității publice de a emite actul administrativ/hotărârea de validare a acestora, fapt ce a fost realizat în ședința C. ui J. B. -N. în data de 0_ .
Afirmația reclamantului potrivit căreia proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului județean nu a fost adoptat, la prima "strigare", nu a împiedicat punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitivă și irevocabilă (Sentința nr.215/2013 - Tribunalul B. -N. ), care a consfințit propunerea Comisiei de validare privind capacitatea supleanților (C. M. M., L.
N. G., P. V. și SA ) de a dobândi calitatea de consilieri județeni, inclusiv prin depunerea jurământului de credință de către aceștia. Este de menționat aici faptul că la depunerea jurământului au participat toți consilierii județeni în funcție, așa cum rezultă și din procesul verbal al ședinței.
Urmare validării celor patru consilieri județeni contestați, s-a reluat procedura aprobării ordinii de zi și realizarea procedurilor de adoptare a proiectelor de hotărâri propuse.
Hotărârea C. ui J. B. -N. nr.30/0_ privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al domnului P. L. a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2, lit.b, alin.3 și art. 12 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali. De asemenea, au fost avute în vedere adresa Agenției Naționale de Integritate nr. 6499/G/II/_ (înregistrată la C.
J. B. -N. sub nr. 1/1582/_ ) prin care se comunică raportul de evaluare nr. 30437/G/II/2012 rămas irevocabil prin renunțarea la judecarea acțiunii în contencios administrativ, în vederea luării măsurilor ce se impun ca urmare a constatării incompatibilității domnului P. L., respectiv adoptarea unei hotărâri privind constatarea încetării de drept a mandatului de consilier județean.
Proiectul de hotărâre a fost înscris pe ordinea de zi (punctul 8) a ședinței ordinare din data de 0_, și a fost adoptat după reluarea dezbaterilor, respectiv după depunerea jurământului de către consilierii județeni C. M. M., L. N. G., P. V. și SA, cu un număr de 17 voturi "pentru", astfel cum reiese din procesul-verbal de ședință nr. IC/2625/0_ .
Raportat la obiectul hotărârii și documentele justificative care au stat la baza acesteia, se apreciază că nu este lipsit de relevanță a invoca aici prevederile art. 29 al.3 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, prin care sunt se stipulează în mod expres faptul că "neconstatarea încetării .....constituie contravenție și se sancționează cu amendă....".
Având în vedere toate aceste considerente, se solicită admiterea excepțiilor invocate și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept s-au invocat disp. Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.89; Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, art.9 alin.2 lit. b, alin.4 și art.12; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 7 Art.205, 206, 223(3) Cod procedură civilă.
Reclamantul P. L. a depus la dosar "răspuns la întâmpinare";, prin care a arătat următoarele:
În motivele invocate de pârât se arată ca reclamantul a solicitat "constatarea nedobândirii calității de consilieri județeni a doamnei C. M. M. si a domnilor L. N. G., P. V. si SA ", susținere nereală și făcută cu scopul de induce în eroare instanța cu privire la capetele de cerere cu care a fost investită. Se arată că reclamantul a solicitat instanței "sa constatați ca numiții C. M. - M., L. N. G., P. V. si SA nu au dobândit calitatea de consilieri județeni prin validare in data de 6 martie 2013", menționând in mod expres data la care s- a raportat, respectiv în data de 6 martie 2013, data la care a avut loc ședința ordinară în care, prin votul lor, a fost "adoptată" hotărârea privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al reclamantului, vot fără de care hotărârea respectivă nu ar fi fost adoptată.
Potrivit CEDO, executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integrantă a procesului civil, în accepțiunea art. 6 paragraful 1 (cauza Hornsby v. Greece, 19 March 1997, § 40), astfel încât dispozițiile legale trebuie respectate și în această etapă, eludarea acestora atrăgând anularea actului administrativ adoptat cu nesocotirea acestor dispoziții și refacerea procedurii pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești.
Se arată că nu erau adoptate hotărâri prin care sa se valideze mandatul de consilier județean a numiților C. M. M., L. N. G., P. V. si SA, astfel cum a stabilit instanța de judecată prin sentința civilă nr. 215/2013 pronunțată în dosarul nr. _
Nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care cei patru să fie validați - sentința civila nr. 292/2013 a fost pronunțata de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._ în data de 8 martie zile de la ședința ordinară și refuză să creadă că pârâtul cunoștea considerentele instanței de fond și soluția instanței investită cu judecarea cauzei în fond mai înainte ca instanța de fond să se pronunțe, chiar dacă paratul a lăsat impresia unei antepronunțări în cauză.
Pe ordinea de zi a ședinței din 6 martie 2013 nici măcar nu erau înscrise proiecte de hotărâri prin care să se valideze mandatul de consilier județean a numiților C. M. M., L. N. G.
, P. V. si SA, astfel cum a stabilit instanța de judecată prin sentința civilă nr. 215/2013 pronunțată în dosarul nr. _
Așa cum rezultă din procesul-verbal al ședinței, pentru ordinea de zi au existat două propuneri: propunerea președintelui CJ, care nu a întrunit numărul de voturi necesar a fi adoptată și propunerea consilierului județean M. Sasarman care viza scoaterea de pe ordinea de zi a trei proiecte, respectiv:"Proiect de hotărâre pentru punerea in aplicare a Sentinței civile nr. 215/2013 a Tribunalului B. -N. ", "Proiect de hotărâre privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al domnului P. L. " si "Proiect de hotărâre privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al domnului Todea Ștefan", propunere care a fost adoptată implicit, prin respingerea propunerii președintelui CJ.
Odată eliminate aceste proiecte de pe ordinea de zi, evident că nu puteau fi dezbătute de plen, cu atât mai mult cu cât după depunerea jurământului de către cele patru persoane care nu aveau dobândită calitatea de consilieri județeni prin validare, președintele a supus la vot doar continuarea ședinței.
Se apreciază că întreg demersul a fost unul nelegal, fapt pentru care hotărârea în cauză a fost "adoptată" cu nesocotirea dispozițiilor Legii nr. 215/2001.
Cu privire la atitudinea consilierilor județeni PDL față de punerea în aplicare a sentinței respective, se arată că în sarcina reclamantului nu se poate reținea reau-credință, demersul fiind obstrucționat de către președintele CJ care a insistat într-o procedură de vot ce încalcă dispozițiile art. 49 din OG nr. 35/2002 potrivit cărora votul consilierilor este individual și poate fi deschis sau secret, iar votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal, iar pentru adoptarea hotărârilor în cauză nu s-a propus modalitatea votului electronic și nici nu există o hotărâre a C. ui J. cu privire la aceasta modalitate a votului.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, se apreciază că excepția lipsei calității procesuale active invocate pentru primul petit este neîntemeiată, reclamantul justificând interes în cauză, întrucât urmare a acelui demers și-a pierdut mandatul de consilier județean, hotărârea fiind adoptată cu încălcarea tuturor dispozițiilor legale în materie, pe de o parte, iar pe de altă parte, cele patru persoane nu dețineau calitatea de consilieri județeni și cu toate acestea li s-a permis să voteze, astfel încât să fie asigurat numărul de voturi necesar adoptării hotărârii respective.
Susținerea potrivit căreia "nu este lipsit de relevanță a invoca prevederile art. 29 alin. 3 din Legea nr. 176/2010" nu poate fi reținută în speță, întrucât alta este procedura prin care Raportul ANI trebuie pus în executare și, nicidecum, prin hotărâre a C. ui J. . Nu este deloc de ignorat și modalitatea în care actul administrativ la care face referire intimata, respectiv Raportul ANI invocat, se pune în aplicare și nu se poate să nu se constate că au fost eludate dispozițiile art. 92 alin. 4 din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier județean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unității administrative- teritoriale, reguli speciale și de strictă aplicare în ceea ce privește situația încheierii unui contract în condițiile prevăzute de art. 90 din Legea nr. 161/2003, reținută în sarcina reclamantului prin Raport. Se mai precizează că raportul respectiv a fost atacat în contencios constituind obiect al dosarului nr._ al Tribunalului B. -N.
Evident că, în speță, CJ nu era abilitat să pună în aplicare acest raport fără a-și depăși competențele, aspect sub care se analizează și dacă hotărârea CJ este legala sau nu.
Prin nesocotirea acestor prevederi, C. J. a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, pe de o parte, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 15 din Constituție potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile si libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi.
Pârâta C. M. M. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca fiind prematur introdusă în ceea ce privește petitul 2 al acțiunii, ca fiind inadmisibilă în ceea ce privește primul petit al acțiunii, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că în principal, înțelege să invoce excepția prematurității cererii de chemare în judecată formulată de reclamant. Astfel, reclamantul își întemeiază cererea pe disp. art. 9, alin.4, din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, text neincident în speță, reclamantul pierzându-și calitatea de consilier județean datorită stării de incompatibilitate, situație prevăzută de disp. art. 9, alin.2, lit. b din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, situație față de care legiuitorul nu a instituit excepție de la regula plângerii pe cale administrativă.
În acest sens, se învederează faptul că, reclamantul nu a depus nici o plângere prealabilă prin care să solicite autorității publice emitente (C. ui J. B. -N. ) reexaminarea actului administrativ atacat în sensul modificării sau revocării acestuia.
Față de aspectele legale arătate mai sus, se solicită instanței admiterea excepției invocate, cu consecința respingerii acestui capăt de cerere ca fiind inadmisibil raportat la lipsa procedurii administrative obligatorie.
În ceea ce privește primul petit al acțiunii formulată de reclamant, respectiv, constatarea nedobândirii calității de consilier județean a pârâtei, se solicită respingerea acestuia, ca fiind inadmisibilă, raportat la următoarele aspecte.
Prin modul in care reclamantul a înțeles să formuleze petitul acțiunii se tinde a se obține o sentință prin care instanța să constate un fapt negativ, respectiv, faptul că subsemnata nu am dobândit calitatea de consilier județean - cererea fiind inadmisibilă.
Totodată este binecunoscut faptul că acțiunea în constatare are caracter subsidiar față de acțiunea în realizare, astfel că si din acest punct de vedere acțiunea apare ca fiind inadmisibilă, reclamantul având deschisă calea acțiunii în realizare, respectiv, atacarea actului administrativ prin care subsemnata am dobândit calitatea de consilier județean.
Pârâta înțelege să invoce excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamantului cu privire la dobândirea calității de consilier județean a pârâtei, prin prisma prevederilor art.89"3 din Legea nr.215/2001, întrucât acesta nu dovedește "interesul legitim vătămat de autoritate publică art. 1și 2 alin.l, lit a și "p" din Legea 554/2004) prin validarea celor patru consilieri, nefiindu-i afectat nici un interes material sau moral și ca atare apreciem că, inițierea prezentei acțiuni duce doar la nașterea unui litigiu lipsit de orice utilitate, pur vexatoriu pentru pârât.
Potrivit prevederilor art. 89, alin.3 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările ulterioare, "hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de..."
Ori, raportându-se la prevederile art.89~2 din legea sus amintită potrivit căruia "Invalidarea alegerii unui consilier județean se face numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală..." se învederează instanței că organismul abilitat, respectiv Comisia de validare a C. ui județean B.
-N., a examinat legalitatea alegerii consilierilor județeni menționați în cererea reclamantului și a propus validarea lor, potrivit raportului pe care l-a menționat nr. IC/1256/_ .
Pe fondul cauzei se arată că propunerea Comisiei de validare din Raportul IC/1256/_ privind capacitatea pârâtei de a dobândi calitatea de consilier județean este consfințită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și anume prin sentința civilă nr.215/2013 (pronunțată în Dosar nr._ ) și Sentința civilă nr. 292/2013 (pronunțată în Dosar nr._ ) date de către Tribunalul B. -N., sentințe care, pe lângă faptul că, constată nelegalitatea refuzului C. ui J.
B. -N. de a valida consilierii supleanți de pe lista Uniunii Social Liberale B. -N., constată ca fiind validați în funcția de consilier județean, printre care inclusiv pârâta, începând cu data de _
, dată din Raportul care cuprinde propunerea comisiei de validare, prin urmare, orice susținere de nelegalitate a unor hotărâri ulterioare adoptate de acești consilieri nu poate fi primită. Mai mult, se stabilește obligația autorității publice de a emite actul administrativ/hotărârea de validare a acestora.
Hotărârea C. ui J. B. -N. nr.30/0_ privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al reclamantului P. L. a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2, lit.b, alin.3 și art. 12 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali. De asemenea, au fost avute în vedere adresa Agenției Naționale de Integritate nr. 6499/G/II/_ (înregistrată la C.
J. B. -N. sub nr. 1/1582/_ ) prin care se comunică raportul de evaluare nr. 430437/G/II/2012 rămas irevocabil prin renunțarea la judecarea acțiunii în contencios administrativ, în vederea luării măsurilor ce se impun ca urmare a constatării incompatibilității domnului P. L., respectiv adoptarea unei hotărâri privind constatarea încetării de drept a mandatului de consilier județean.
Proiectul de hotărâre a fost înscris pe ordinea de zi (punctul 8) a ședinței ordinare din data de 0_, și a fost adoptat după reluarea dezbaterilor, respectiv după depunerea jurământului de către consilierii județeni C. M. M., L. N. G., P. V. și SA, cu un număr de 17 voturi "pentru", astfel cum reiese din procesul-verbal de ședință nr. I C/2625/0_ .
Raportat la obiectul hotărârii și documentele justificative care au stat la baza acesteia, apreciem că nu este lipsit de relevanță a invoca aici prevederile art. 29 al.3 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, prin care sunt se stipulează în mod expres faptul că "neconstatarea încetării constituie contravenție și se sancționează cu amendă....".
Având în vedere toate aceste considerente, se solicită admiterea excepțiilor invocate și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In drept s-au invocat disp. Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare, art.89, Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, art.9 alin.2 lit.b, alin.4 și art. 12. Art.205, 206 Noul Cod de procedură civilă.
Pârâții L. N. G., P. V. și SA au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii, invocând apărări identice cu cele formulate de pârâta Cârcu M. și de pârâtul C. J. B. -N., motiv pentru care acestea nu vor fi reluate.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Demersul judiciar inițiat în prezenta cauză de reclamantul P. L., consilier județean PDL în cadrul C. ui J. B. -N. vizează anularea Hotărârii nr. 30 privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al reclamantului, adoptată de pârâtul C. J. B. -N. în cadrul ședinței ordinare desfășurate în data de 0_ (f. 18).
În cadrul aceleiași ședințe, a fost adoptată și Hotărârea nr. 23 pentru punerea în aplicare a Sentinței civile nr. 215/_ a Tribunalului B. -N. prin care s-a luat act de obligația de validare a mandatelor de consilieri județeni în privința pârâților C. M. M., L. N. G. ,
P. V. și SA .
Examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 248 C.pr.civ., excepția inadmisibilității primului petit al acțiunii, excepție care premerge celei privind lipsa calității procesuale active, invocată cu privire la același capăt de cerere, tribunalul constată că aceasta este întemeiată, antrenând consecința respingerii, ca inadmisibil, a acestui petit, pentru următoarele argumente:
Prin intermediul cererii de chemare în judecată formulată, reclamantul a solicitat instanței să constate că pârâții C. M. M., L. N. G., P. V. și SA "nu au dobândit calitatea de consilieri județeni prin validare, la data de 0_ .";
Din motivarea acestui capăt de cerere rezultă că reclamantul se raportează la ședința ordinară din 0_ a C. ui J. B. -N., invocând faptul încălcării prevederilor legale privind aprobarea ordinei de zi, precum și depunerea jurământului și participarea la procesul de votare al hotărârilor ulterioare adoptate în acea dată (printre care se numără și Hotărârea nr. 30 privind constatarea încetării mandatului de consilier județean al reclamantului) a celor patru supleanți - C. M. M., L. N. G., P. V. și SA - în lipsa adoptării legale a unor hotărâri de validare a acestora în funcția de consilieri județeni, în conformitate cu dispozitivul sentinței civile nr. 215/2013 pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._ (sentință judecătorească prin care, reținându-se abuzul exercitat de cei 15 consilieri județeni care prin abținerea lor și-au încălcat obligațiile reglementate de art. 45 și art. 46 din Legea nr. 393/2004, a fost obligat C. J. să adopte hotărâri prin care să valideze mandatele de consilier județean a supleanților sus arătați (f. 72).
Aspectul de pretinsă nelegalitate invocat de reclamant, ce s-ar impune a fi raportat și la contextul factual determinat de refuzul grupului de consilieri PDL de a pune în executare hotărârea judecătorească menționată, și reflectat ulterior în starea de fapt reținută în cadrul sentinței civile nr. 292/_ pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._ (f. 78), nu poate fi însă analizat în afara cadrului legal reglementat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Aceasta, în sensul în care art. 18 alin. 1 coroborat cu art. 8 din aceeași lege, circumstanțiază limitele investirii și atributele jurisdicționale ale instanțelor de contencios administrativ, prevăzând că instanța poate "să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă";, aceasta fiind îndrituită, potrivit art. 18 alin. 2, a se pronunța și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului dedus judecății.
Așadar, printre soluțiile prefigurate de textul legal citat, nu se numără și aceea reclamată în cauză în conținutul primului petit formulat, de constatare a unei stări de fapt sau de drept, aceasta întrucât, prin raportare la prevederile de principiu ale art. 1 din Legea nr. 554/2004, vătămarea produsă de către o autoritate publică se poate înlătura prin "anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei";.
Or, în cauză se impune a fi subliniat faptul că reclamantul nu a înțeles a ataca actul administrativ producător de efecte pretins vătămătoare, respectiv Hotărârea nr. 23 din 0_ pentru punerea în aplicare a Sentinței civile nr. 215/_ a Tribunalului B. -N. prin care s-a luat act de obligația de validarea mandatelor de consilieri județeni în privința pârâților C. M. M.
, L. N. G., P. V. și SA și în temeiul căreia pârâții au participat la adoptarea hotărârilor ulterioare din aceeași ședință de consiliu.
Totodată, aceeași concluzie a inadmisibilității se impune și din perspectiva analizării aspectelor de pretinsă nelegalitate invocate în susținerea primului petit al cererii ca reprezentând operațiuni administrative care au stat la baza adoptării hotărârii prin care pârâții au dobândit calitatea de consilieri județeni, în sensul art. 18 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ, întrucât deși instanța este abilitată a se pronunța asupra legalității acestora, această prerogativă se realizează subsecvent, condiționat de atacarea actului administrativ producător de efecte juridice.
În ceea ce privește fondul celui de-al doilea capăt de cerere
, tribunalul constată că excepția inadmisibilității decurgând din lipsa procedurii prealabile
, invocată în cauză de pârâții C. J.
B. -N. și Cârcu M. M., tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce succed.
În materia contenciosului administrativ, declanșarea procedurii judiciare este condiționată de sesizarea, pe cale administrativă, a autorității emitente a actului a cărui anulare se solicită, intenția legiuitorului în cazul instituirii obligației de a se parcurge procedura prealabilă reglementată de art.
7 din Legea nr. 554/2004 fiind aceea de a crea un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent.
Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, ca un fine de neprimire a acțiunii, fiind obligatorie, astfel încât, neîndeplinirea ei este sancționată cu respingerea cererii în contencios administrativ, ca inadmisibilă, în condițiile art. 109 C.pr.civ.
Necesitatea efectuării procedurii prealabile este relevată în cauză și de interpretarea per a contrario a prevederilor art. 9 alin. 4 din Legea nr. 393/2009 privind Statutul aleșilor locali și care exceptează de la obligativitatea urmării procedurii prealabile doar ipotezele reglementate la alin. c-e și h ind. 1 al art. 9, nu și cea prevăzută la lit. b - cazul încetării de drept a calității de consilier județean pentru motive de incompatibilitate, cum este cazul în speță.
Reclamantul susține, drept argument pentru respingerea excepției lipsei procedurii prealabile, faptul că aceasta a fost îndeplinită prin intermediul Grupului consilierilor județeni PDL din care face parte și reclamantul, sens în care a fost anexată răspunsului la întâmpinare plângerea prealabilă formulată de grupul de consilieri județeni constituit din cei 13 reprezentanții ai Partidului Democrat Liberal (f. 90).
Numai că, în cauză sunt necesare următoarele sublinieri:
Pe de o parte, din perspectiva titularului cererii de chemare în judecată, nu se poate echivala calitatea reclamantului de consilier județean care reclamă o vătămare în drepturile sau interesele sale legitime prin adoptarea hotărârii de constatare a încetării de drept a calității sale și calitatea grupului de consilieri PDL constituit în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 393/2004 care, prin liderul desemnat, a formulat plângerea prealabilă, reclamând vătămarea unui interes public decurgând din adoptarea tuturor hotărârilor din ședința ordinară din data de 0_, fără întrunirea cvorumului legal pentru aprobarea ordinei de zi și prin participarea la vot a unor persoane care nu fuseseră anterior validate, în mod legal, în funcția de consilieri județeni.
Pe de altă parte, analizând conținutul plângerii prealabile de care se prevalează reclamantul, se poate observa că acesta nu se referă la toate aspectele de nelegalitate invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată și care de fapt vizează situația particulară a acestuia, respectiv contestarea pe fond a încetării calității sale de consilier județean prin reținerea stării de incompatibilitate.
Că nu există identitate între obiectul plângerii prealabile depuse la dosar (care vizează anularea, în bloc, a tuturor hotărârilor adoptate de C. județean B. -N. în ședința din 0_
) și obiectul acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamant rezultă și din împrejurarea că, drept consecință a formulării plângerii prealabile, grupul consilierilor PDL a formulat în fața instanței de contencios o cerere de suspendare a executării tuturor hotărârilor adoptate de pârât în
ședința din 0_, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr._ al acestei instanțe. Or, reclamantul a formulat la rândul său, distinct de cea formulată de grupul consilierilor, o cerere de suspendare a executării doar a hotărârii nr. 30/2013, până la soluționarea prezentei acțiuni, cerere care a făcut obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B. -N. .
Având în vedere aspectele mai sus relevate, instanța nu îmbrățișează opinia exprimată de reclamant, apreciind că, în condițiile în care scopul instituirii procedurii prealabile este reprezentat nu doar de punerea la dispoziția persoanei vătămate a unei posibilități de soluționare mai operativă a reclamației sale, ci și de a permite autorității emitente de a reveni asupra actului nelegal ca urmare a analizării tuturor aspectelor de nelegalitate pe care persoana pretins vătămată de actul administrativ înțelege a le invoca (evitând participarea la un eventual proces ce presupune, în cazul constatării nelegalității actului, suportarea inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant), condiția îndeplinirii procedurii prealabile nu este întrunită în cauză.
În atare circumstanțe, raportat la împrejurarea că, așa cum s-a reținut anterior, plângerea prealabilă depusă de grupul consilierilor PDL face trimitere exclusiv la nerespectarea procedurii adoptării hotărârilor în ședința consiliului județean din 0_, fără a se face referiri în concret și la motivele de nelegalitate pe care reclamantul a înțeles a le susține în fața instanței în prezenta cauză, excepția lipsei procedurii prealabile este dată în cauză, cererea având ca obiect anularea Hotărârii nr. 30/0_ apărând ca inadmisibilă.
Așadar, în temeiul motivelor de fapt și de drept mai sus prezentate, tribunalul urmează să respingă, ca inadmisibile, ambele capete de cerere formulate de reclamantul P. L., ce fac obiectul prezentului dosar.
Având în vedere prevederile art. 174 C.pr.civ și căderea în pretenții a reclamantului în raport cu petitul formulat împotriva pârâtei Cârcu M. M., instanța va admite cererea formulată de această pârâtă, în sensul de a-l obliga pe reclamant să-i plătească cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial (f. 130).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității invocată de pârâta C. M. M. , cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. L. , CNP 1., domiciliat în loc. T., nr. 558, jud. B. -N. și, în consecință, respinge, ca inadmisibilă, cererea având ca obiect să se constate că pârâții C. M. M., CNP 2., domiciliată în Sângeorz Băi, str. I.
, nr. 30, jud. B. -N., L. N. G. , CNP 1., domiciliat în loc. L., nr. 96, bl.1, sc.A,
ap. 4, jud. B. -N., P. V. , CNP 1., domiciliat în loc. T., nr. 523, jud. B. -N. și
SA
, CNP 1., domiciliat în loc. B., str. G. B., nr. 33, bl.5, sc.A, ap. 3, jud. B.
-N., nu au dobândit calitatea de consilieri județeni prin validare în data de 6 martie 2013, formulată în contradictoriu cu pârâții menționați și cu pârâtul C. J. B. -N., cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, jud. B. -N. .
Admite excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâții C. J. B. -N. și
C. M. M. și, în consecință, respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a Hotărârii C. J.
B. -N. nr. 30 din 0_ formulată de reclamantul P. L. în contradictoriu cu pârâtul C.
J. B. -N. .
Obligă reclamantul să plătească pârâtei C. M. M. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi,_ .
Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -N. .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
A. P. M. | I. | D. M. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex
