Sentința civilă nr. 1439/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod op. 4204
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1439
Ședința publică din 06 Martie 2013 Instanța constituită din: Președinte: I. V. - judecător
G. ier: P. I.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul B. V.
împotriva pârâtelor D. G. a F. P. M., A. F. P.
V. de S. și A. F. pentru M. B. având ca obiect restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamant, d-nul avocat Ț., lipsind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentanta reclamantului depune dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 3 lei, chitanța privind plata onorariului avocațial în valoare de 400 lei și un bon fiscal în valoare de 120 lei, arătând că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Verificându-și din oficiu competența materială conform art. 159 ^ 1 din Legea nr. 202/2010 raportat la art. 2 pct. 1 lit. a Cod pr. civilă, instanța constată că este competentă să soluționeze acțiunea, raportat la art. 10 al. 1 coroborat cu art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Neexistând alte cereri sau excepții de formulat, instanța închide faza probatorie în temeiul art. 150 Cod pr. civilă și acordă cuvântul în vederea judecării cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul anulării deciziei emisă de pârâte și obligarea lor să restituie suma de 3.231 lei cu dobânda legală civilă și cheltuieli de judecată în valoare totală de 563,3 reperezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar onorariu avocațial și contravaloarea deplasării la instanță, arătând că susține toate argumentele prezentate în scris în cerere.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra acțiunii de față,
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul B. V. a chemat în judecată pe pârâtele D. G. a F. P. M., A. F.
P. V. de S. și A. F. pentru M. B. solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să anuleze decizia de calcul a taxei de poluare nr. 28447 din_ emisă de A. F. P. V. de S. și să oblige pârâtele la restituirea sumei de 3.231 lei cu dobânda legală civilă și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford dintr-un stat al Uniunii Europene pentru înmatricularea căruia a plătit în România taxa specială pentru autoturisme și autovehicule prevăzută de art. 214/1 - 214/2 din Codul fiscal, în cuantum de 3.231, conform chitanței menționate în petit.
Reclamantul a mai arătat că în momentul achitării taxei erau în vigoare dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 care înlocuiește prevederile art.214/1 și art. 214/2 din Codul fiscal, potrivit cărora taxa specială de primă înmatriculare se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autovehiculele noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
În drept s-au invocat prevederile art. 90 din Tratatul CE, OUG nr. 50/_ și 7/2009.
În probațiune s-au depus decizia de calcul a taxei de poluare, dovada achitării acesteia, cererea prealabilă, actele de proveniență ale autovehiculului. Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M., a invocat excepția lipsei procedurii prealabile și excepția de inadmisibilitate a acțiunii iar
pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu toate că au fost legal citate, pârâtele nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.
Examinând acțiunea care a fost legal timbrată, prin prisma celor invocate de reclamant, din coroborarea susținerilor pârâtelor, a probelor existente la dosar, precum și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :
Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei V. de S. suma de 3.231 lei reprezentând taxă de poluare, aspect dovedit cu chitanța seria TS8 nr. 1308981 din_ .
Conform prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, în prezent art. 110 din T.F.U.E nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
In contextul celor de mai sus, instanța consideră că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate
față de dreptul național, ținând cont de faptul că începând cu 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din normele legale cuprinse în alineatul 2 din articolul menționat.
De asemenea, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Deoarece în România, stat comunitar, se percepe taxă de primă înmatriculare pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament față de vehiculele autohtone, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
Taxa specială ce face obiectul prezentei cauze, încasată în baza O.U.G. nr. 50/2008 modificată, este contrară normelor comunitare, ipoteză în care, se aplică principiul conform căruia statul membru care a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, se constată că aceasta are aplicabilitate, directă și obligatorie, în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili începând cu_ .
Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare și nu poate fi primită apărarea pârâtei conform căreia Statul R. are un temei legal pentru stabilirea taxei de poluare.
Constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, dat fiind faptul că autoturismul reclamantului a fost înmatriculat pentru prima dată la _ în Germania, stat membru U.E., tribunalul consideră că taxa trebuie restituită în întregime.
Pentru repararea în întregime a prejudiciului cauzat reclamantului, se impune acordarea dobânzii legale prevăzute de art. 3 și 6 din O.G. nr. 13/2011 începând cu data plății sumei și până la restituirea efectivă a acesteia.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea reclamantului este întemeiată și va fi admisă în baza prevederilor art. 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform dispozitivului.
Văzând și prevederile art. 274, raportat la art. 277 Cod pr. civilă, pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru timbru judiciar, onorariu avocațial și cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul B. V. domiciliat în V. de
SA E. nr. 64, în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P.
M., A. F. P. V. de S. și A. F. pentru M. cu sediul în B., sector 6, S. I. nr. 294, corp A și, în consecință:
Anulează decizia de stabilire a taxei pentru poluare nr. 28447 din_ emisă de A. F. P. V. de S. și obligă pe pârâte să restituie reclamantului suma de 3.231 lei reprezentând taxă pentru poluare, achitată cu chitanța seria TS8 nr. 1308981 din_, cu dobândă legală începând cu data plății și până la restituirea sumei.
Obligă pe pârâte să plătească reclamantului suma de 563,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 6 martie 2013.
Președinte, | G. ier, | |
V. I. | I. | P. |
Red.I.V/_ .
T.red.P.I/_ . 6 ex.
