Sentința civilă nr. 144/2013. Contencios. Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 144/2013

Ședința publică din data de 05 Februarie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S. T. în contradictoriu cu pârâții P. C. D. și C. D. prin primar, având ca obiect anulare act administrativ.

Cauza s-a judecat în fond la data de 22 ianuarie 2013, concluziile reprezentantului reclamantei fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Deliberând, constată că:

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea în contencios administrativ înreg. sub nr. de mai sus, ulterior precizată și completată, reclamanta S. Terezia în contradictoriu cu pârâtul P. comunei D. și C. D. prin primar,a solicitat anularea actului administrativ "Autorizație de desființare nr.23 din data de_, cu obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 50.000 lei daune materiale și morale.

În fapt, susține reclamanta că este persoană fizică autorizată cu desfășurarea unor activități comerciale cu punct de lucru în satul T. din comuna D., nr.261.

În baza unui contract de închiriere și a unei autorizații de construcție, pe terenul aflat în administrarea Primăriei D. a construit un mini magazin în care în care își desfășura activitate comercială de aproximativ 20 de ani, fiind înscrisă în registrul comerțului și deținând autorizație de funcționare.

Prin autorizația de construire-desființare nr.23 din data de_ s-a autorizat demolarea chioșcului pe motiv că este construit fără forme legale pe un teren aparținând domeniului public al comunei D. . A edificat construcția cu forme legale, în baza unei autorizații de construcție, iar după 20 de ani de activitate se solicită demolarea fără a se invoca nici un motiv. Desființarea acestui chioșc care de altfel deservește locuitorii satului T. i-ar cauza grave prejudicii, atât materiale, cât și morale, fiind unica sursă de existență.

In drept, invocă disp. Legii nr.50/1990, HG nr.905/2002.

Prin precizarea și extinderea de acțiune (f.17-21), reclamanta a detaliat situația de fapt: a construit un mini-magazin situat în sat T., nr.261, comuna D., pe terenul aflat în administrarea Primăriei D., în baza Contractului de închiriere nr.906 reînnoit în data de_ - prin care a închiriat o suprafață de 16 mp din domeniul public al comunei D. și a Autorizației de construire emisă de P. comunei D., respectând disp.Leg.nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și toate prevederile legale în vigoare la acea dată.

Magazinul era construit din lemn, pe o fundație din beton, cu 5 geamuri și ușă termopan, izolat în interior, gresie, rigips pe tavan, acoperiș din ondulin, avea instalație electrică, sistem de alarmă, în interior se afla o sobă din teracotă, rafturi din aluminiu, o tejghea, casă de marcat și era împrejmuit de un gard metalic.

În mod abuziv și nelegal, prin autorizația de demolare intitulată "Autorizația de construire/desființare"; nr.23 din 0_ s-a autorizat demolarea chioșcului aflat în proprietatea reclamantei, cu toate că acesta a fost construit în mod legal, în baza actelor arătate mai sus, cauzându-i prejudicii considerabile, atât materiale, cât și morale.

În ceea ce privește motivarea care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat, în cuprinsul acestuia se menționează faptul că "a fost construit fără forme legale… pe un teren aparținând domeniului public al statului, aflat în administrarea comunei D. ";. Așa cum a mai

arătat, chioșcul care a fost construit în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la acea dată, reclamanta obținând autorizație de construire și având un contract de închiriere cu reprezentanți ai Consiliului local al comunei D. . Ulterior construirii reclamanta a obținut în condițiile legale

"Autorizația de construire"; nr.45 din_, prin care se autoriza executarea lucrărilor de reparare și extindere a acoperișului chioșcului din satul T. aflat în proprietatea reclamantei. Așadar, motivarea emiterii autorizației de demolare nu corespunde realității, fapt care dovedește netemeinicia actului și care atrage nulitatea acestui.

Referitor la documentația tehnică care constituie o condiție esențială și prealabilă pentru emiterea oricărei autorizații de demolare, așa cum în mod imperativ prev.art.7 alin.12, art.8 alin.2 din Legea nr.50/1991 din cuprinsul Autorizației de demolare pe care o atacă, rezultă că o astfel de documentație nu există. Astfel, atunci când se face referire la documentația pentru desființarea construcțiilor, nu se indică nici un număr sub care ar fi înregistrat un astfel de act sau emitentul acestuia.

Mai mult decât atât, în secțiunea "Cu privire la autorizarea executării lucrărilor se fac următoarele precizări"; din cuprinsul autorizației nr.23 din 0_, se enumeră o serie de obligații care revin persoanei care efectuează lucrări în baza unei autorizații de construire, spre exemplu: anunțarea datei începerii lucrărilor autorizate, anunțarea datei finalizării acestora; se indică durata de execuție a lucrărilor și un termen de valabilitate a autorizației. Ori, reclamanta nu se află în situația de a executa lucrările la care se referă acest act, așadar nu se pot stabili în sarcina sa obligații de natura celor indicate în autorizație.

Prin urmare, este evident faptul că actul administrativ pe care îl atacă este emis cu exces de putere, în mod abuziv, nelegal și fără nici o legătură cu situația reală, motiv pentru care se impune a fi anulat.

De asemenea, remarcă o neconcordanță în ceea ce privește data emiterii acestui act administrativ, 0_ și data la care a fost formulată cererea "adresată de Primăria comunei D., înregistrată la nr.23 din_ ";. Faptul că actul administrativ a cărui anulare o solicită a fost emis înainte ca acesta să fi fost solicitat, așa cum chiar în cuprinsul acestuia se precizează expres, ridică serioase semne de întrebare cu privire la documentația și motivele care au stat la baza emiterii sale.

In executarea actului administrativ atacat la data de_, în mod nelegal, cu toate că era înregistrată acțiune în contencios administrativ în anularea acestuia, pe rolul instanței de judecată, autoritățile publice au procedat la demolarea chioșcului și a gardului împrejmuitor, cauzându-i serioase prejudicii materiale, dar și morale.

Pe lângă demolarea mini-magazinului din satul T., în care reclamanta a desfășurat activitate comercială mai mult de 20 de ani și distrugerea gardului împrejmuitor - bun aflat în proprietatea personală care nu face obiectul autorizației de demolare nr.23 din 0_, autoritățile publice i-au distrus produsele alimentare care se aflau în chioșc la data demolării și care urmau a fi vândute în condițiile legale, iar o parte din aceste le-a reținut și nu i-au permis accesul la ele, cu consecința alterării acestora - produsele fiind perisabile.

Astfel, prin distrugerea magazinului, a gardului și a produselor comerciale, reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu material de circa 35.000 lei. De asemenea, ca urmare a executării actului pe care-l solicită să fie anulat, reclamanta nu a mai putut să-și desfășoare activitatea comercială, aspect care i-a adus un prejudiciu considerabil, având în vedere că era singura ocupație din care își asigura traiul zilnic.

Demolarea chioșcului și distrugerea tuturor bunurilor aflate în interior: produse comerciale și alte bunuri afectate desfășurării activității comerciale specifice i-au cauzat o gravă suferință psihică. Precizează că reclamanta este înaintată în vârstă și starea sa de sănătate este precară, iar ca urmare a evenimentului din 9 decembrie 2011, starea de sănătate s-a agravat din cauza stresului și suferinței pricinuite, știind că și-a desfășurat activitatea comercială in satul T., servind întreaga comunitate, de mai mult de 20 de ani.

În acest context, prestigiul, reputația și respectul din partea consătenilor avute anterior au fost grav lezate și nu vor mai putea fi recuperate vreodată. Bolile avute anterior s-au agravat și din cauza suferinței cauzate de distrugerea unei părți din averea sa - magazinul, a dobândit altele noi pe care nu le-a putut trata corespunzător din cauza insuficienței mijloacelor bănești.

Pentru motivele arătate mai sus, solicită obligarea autorității administrative emitente a actului nelegal la repararea prejudiciilor cauzate prin punerea în executare a acestuia, atât de natură

materială, cât și de natură morală. Estimând că prejudiciile cauzate sunt în cuantum de 50.000 lei:

35.000 lei daunele materiale și 15.000 lei daunele morale.

Face precizarea că reclamanta a formulat o cerere prealabilă către P. comunei D., din_, înreg. sub nr.96/_ solicitând acestuia revocarea actului administrativ "Autorizație de construire/desființare"; nr.23 din 0_ pe motiv de nelegalitate și netemeinice și repararea prejudiciilor materiale și morale cauzate prin executarea acestui act.

P. comunei D. a răspuns negativ solicitărilor sale prin adresa nr.96 din_ .

Astfel, consideră că scopul procedurii prealabile instituite prin Legea contenciosului administrativ a fost îndeplinit. Reclamanta s-a adresat autorității administrative solicitând revocarea actului emis cu încălcarea prevederilor legale și repararea daunelor cauzate, încercând astfel să soluționeze pe cale administrativă și amiabilă cererea sa. Din răspunsul dat de organul administrativ reiese foarte clar poziția acestuia și imposibilitatea de a soluționa prezentul litigiu fără a apela la instanța de judecată. Este relevant faptul că reclamanta s-a adresat organului administrativ emitent al actului nelegal și răspunzător pentru prejudiciile suferite înainte de primul termen de judecată a prezentei cauze. În acest sens, practica judiciară s-a pronunțat în favoarea admiterii unor acțiuni în contencios administrativ în cazul cărora plângerea prealabilă a fost efectuată înainte de primul termen de judecată, iar scopul acesteia a fost îndeplinit.

Pentru considerentele expuse mai sus și in baza probatoriului administrat in cauză solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată.

În drept, s-au mai invocat prev.art.7, 8, 12 lit. a din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; art.1, 8 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004; Legea nr.215/2001 administrației publice locale; art.132, 274 Cod proc.civilă.

Pârâții P. C. D. și C. D. prin P. au formulat "note de ședință";

(f.46-50), relevând că prin cererea înreg. la Tribunalul Bistrița-Năsăud sub nr._ reclamanta S. Terezia a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea autorizației de demolare nr.23/_ .

Conform prev.art.33 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare "(1) Prin excepție de la prev.art.32, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, cât și construcțiile, lucrările și amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția, fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului. Procedura prev. la alin.1 se poate declanșa din oficiu de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ- teritoriale unde se află construcția sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparținând domeniului public sau privat al statului. Pentru realizarea prev.alin.1, autoritățile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societățile comerciale specializate în astfel de lucrări, în condițiile legii";.

Pârâtul, în calitate de P. al comunei D., a emis autorizația de demolare nr.23/_ cu privire la chioșcul de lemn situat în localitatea T., chioșc aparținând reclamantei, întrucât terenul pe care a fost amplasat chioșcul aparține domeniului public al comunei D., fiind înscris în anexa nr.16 pct.4 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei D., la HG nr.905/2002, iar reclamanta nu deținea nici un fel de contract, de închiriere sau concesionare, prin care acest teren să-i fi fost predat în folosință.

Dimpotrivă, aceasta a funcționat ilegal în acest chioșc, care a fost construit și amplasat ilegal pe domeniul public, iar reclamanta nu a plătit la Primărie nici un fel de taxă pentru folosirea acestui teren și nici nu a depus cerere prin care să solicite ca terenul aferent chioșcului să-i fie închiriat sau concesionat.

Reclamanta a fost avertizată și somată în mai multe rânduri de-a lungul timpului să demoleze construcția pe care a amplasat-o ilegal pe acest teren, însă nu s-a conformat.

Inițial, reclamanta a închiriat o suprafață de 16 mp, din domeniul public al comunei D., în baza Contractului de închiriere înreg. cu nr.906/_ la Consiliul local D. ; contractul s-a închiriat pe perioada_ -_ . Ulterior, s-a încheiat un nou contract de închiriere pentru perioada_ -_ (înreg. cu nr.906/_ ). În baza contractului de închiriere, reclamanta

avea dreptul de a amplasa un chioșc pe domeniul public. Conform prev.art.3 lit. g al Leg.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată la data de_, la data respectivă, autorizația de construcție se elibera și pentru "lucrări cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame";. Totodată, art.10 din Legea nr.50/1991 prevedea la data respectivă că "Terenurile aparținând domeniului privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, destinate executării de construcții, pot fi concesionate prin licitație publică în condițiile respectării documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, și realizării de către concesionar a construcției";.

La data de_ s-a eliberat de către Primăria D. "Autorizația de construcție cu nr.43, pentru executarea lucrărilor de "reparare și extindere acoperiș la chioșcul din satul T. ";.

Ulterior, la_ s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nr.1083 prin care s-a constatat faptul că reclamanta a construit un chioșc pe domeniul public în fața căminului cultural din satul T., fără a poseda autorizație de construcție";. Reclamanta a declarat că a construit un chioșc mai mare pentru a-și putea desfășura activitatea comercială, urmând ca vechiul chioșc să fie demolat. Prin acest proces-verbal s-a aplicat o amendă de 20.000.000 lei vechi și s-a dispus "demolarea construcției construite fără autorizație și aducerea terenului la starea lui inițială";, până la data de 20 iulie 1998.

Începând cu anul 2001, reclamanta a folosit ilegal terenul din domeniul public al comunei situat în fața căminului cultural din localitatea T. . Prin adresa Primăriei D. nr.1724/_, reclamanta a fost somată din nou să demoleze construcțiile ilegale până la data de_ . Întrucât aceasta nu s-a conformat, la data de_, prin adresa nr.892 a Primăriei D., s-a solicitat din nou reclamantei să desființeze construcțiile ilegale, acordându-i-se un nou termen, până la data de 25 iulie 2003.

În baza referatului nr.1381/_ întocmit de Hurdea E., responsabil cu probleme de urbanism și amenajarea teritoriului în cadrul Primăriei D., la data de_ P. comunei D. a emis Certificatul de urbanism nr.30 și Autorizația de desființare nr.18 prin care s-a dispus

"demolarea unui chioșc de lemn aparținând reclamantei, construit pe un teren aparținând domeniului public al statului, fără a avea actele necesare autorizării construcției prev. de Leg.nr.50/1991";.

Prin cererea înreg. la Primăria D. cu nr.915/_ reclamanta a solicitat reînnoirea contractului de închiriere a spațiului situat în comune D., sat T., unde aceasta desfășura activitatea de comerț. Cererea nr.915/_ a fost analizată în ședința Consiliului local D. din data de_ și a fost respinsă, cu 13 voturi "pentru";, întrucât conform prev.art.13 (2) din Legea nr.50/1991, valabile la data respectivă, "terenurile aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de construcții sau de obiective de uz și/sau de interes public, cu respectarea documentațiilor de urbanism aprobate potrivit legii";. Respingerea a fost consemnată în procesul verbal de ședință cu nr.1029/_ .

La data de_ Primăria D. a sesizat DSVSA Bistrița-Năsăud, întrucât reclamanta desfășura mai multe activități de comerț ilegal. In urma controlului efectuat de DSVSA Bistrița- Năsăud la PF S. Terezia, s-a întocmit procesul-verbal de constatare nr.188/_ prin care s-a concluzionat faptul că unitatea controlată nu îndeplinea condițiile de funcționare prevăzute de legislația sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor.

Prin adresa nr.1334/_ a Primăriei D., reclamanta a fost somată să desființeze chioșcul construit ilegal, somație afișată de ag. de poliție Fetti Leon, conform procesului verbal de afișare întocmit la data de_ . Ulterior, prin adresa nr.1515/_, reclamanta a fost somată din nou, somație pe care aceasta a refuzat să o primească, motiv pentru care a fost afișată conform procesului verbal de afișare întocmit la data de 1_ de ag. de poliție Slăvoacă Andrei.

Având în vedere faptul că toate demersurile primăriei cu privire la reclamantă au rămas fără nici un rezultat din partea acesteia, la data de_ P. comunei D. a emis Autorizația de desființare cu nr.23/_ prin care s-a autorizat demolarea chioșcului care face obiectul prezentului litigiu.

Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că, de-a lungul timpului Primăria D. a manifestat o deosebită bunăvoința față de aceasta, acordându-i nenumărate termene pentru a intra în lealitate. Cu rea-credință, reclamanta a continuat să-și desfășoare activitatea comercială, nu numai

într-un spațiu amplasat ilegal pe domeniul public al comunei, dar chiar și fără să îndeplinească condițiile de funcționare prevăzute de legislația sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor. Mai mult, deși nu deținea nici un document cu privire la terenul folosit ilegal, a promovat mai multe acțiuni civile, încercând să tergiverseze procedura de demolare a construcției ilegale.

Conform prev.art.13 (2) din Legea nr.50/1991 în prezent "Terenurile aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de construcții sau de obiective de uz și/sau de interes public, cu respectarea documentațiilor de urbanism aprobate potrivit legii";.

Învederează faptul că în anul 2011, reclamanta a mai promovat o acțiune civilă cu același obiect "anulare act administrativ"; care a făcut obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Întrucât toate solicitările Primăriei au rămas fără răspuns, s-a solicitat sprijinul Poliției și al Jandarmeriei Năsăud pentru demolarea chioșcului aparținând reclamantei (adresa nr.363/_ ). În data de_, cu sprijinul organelor de mai sus și al pompierilor voluntari din comuna D. s-a procedat la demolarea chioșcului, întocmindu-se procesul verbal de inventariere al tuturor bunurilor aflate în chioșc (semnat de reclamantă), care au fost predate reclamantei, astfel încât nu i-a fost cauzat acesteia nici un prejudiciu, nefiindu-i distruse produsele alimentare, așa cum cu rea-credință susține; procesul-verbal a fost înregistrat la Primăria D. cu nr.3677/_ .

La data de_ reclamanta a depus o plângere la Primăria D., plângere soluționată prin adresa Primăria D. nr.96/_ .

In considerarea celor prezentate și în urma analizării probelor ce se vor administra, solicită respingerea cererii formulată de reclamantă ca nelegală și nefondată, rămasă fără obiect în ceea ce privește anularea actului administrativ care a fost pus în aplicare. Totodată, solicită respingerea cererii de obligare a P. ui în solidar cu C. D. la plata sumei de 50.000 lei despăgubiri materiale și morale, precum și a cheltuielilor de judecată, întrucât sunt nejustificate și abuzive.

In drept, s-au invocat disp.Leg.nr.50/1991, HG nr.905/2002 anexa nr.16, pct.4.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin autorizația de construire/desființare nr.23/_ emisă de P. comunei D. s-a dispus demolarea chioșcului de lemn aparținând reclamantei, întrucât a fost construit fără forme legale, conform legii nr.50/1991, pe un teren ce aparține domeniului public al comunei D., aflat în administrarea Primăriei D. .

Starea de fapt ce a precedat acest act a cărui anulare se solicită a fost aceea că reclamanta a închiriat inițial o suprafață de 16 mp, din domeniul public al comunei D., în baza contractului de închiriere înregistrat sub nr.906/_ la Consiliul local D., pe perioada_ -_, menționându-se că "în caz de nerespectare a celor înscrise în contract se va anula contractul și este obligat contractantul să desființeze chioșcul de pe terenul închiriat";, aspect care coroborat cu cele relevate de martorii audiați în cauză( file 41, 42 dosar) evidențiază că edificarea acestei construcții s-a realizat anterior acestui prim contract, cel mai probabil în anii 1991-1992. A urmat încheierea unui nou contract de închiriere pentru perioada_ -_ (înregistrat sub nr.906/_ ), file 54, 55 dosar.

La data de_ s-a eliberat de către Primăria D. "Autorizația de construcție"; nr.43, pentru executarea lucrărilor de "reparare și extindere acoperiș la chioșcul din satul T. ";, acest înscris fiind singurul care a certificat efectuarea unor lucrări în temeiul unei autorizații la magazinul reclamantei( fila 56).

Însă, la scurt timp, în data de_ s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nr.1083 prin care s-a aplicat reclamantei o amendă de 20.000.000 lei și s-a dispus

"demolarea construcției construite fără autorizație și aducerea terenului la starea lui inițială";, până la data de 20 iulie 1998, deoarece aceasta "a construit un chioșc pe domeniul public în fața căminului cultural din satul T., fără a poseda autorizație de construcție";, contravenienta declarând că a construit un chioșc mai mare pentru a-și putea desfășura activitatea comercială, urmând ca vechiul chioșc să fie demolat( fila 57 dosar).

Aspectul necontestat în cauză este acela că terenul de sub construcție și aferent acesteia este înscris în anexa nr.16 pct.4 a HG nr.905/2002 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei D. ( file 51-52 dosar), iar actele dosarului demonstrează cu prisosință că reclamanta

nu a obținut o autorizație de construire pentru ridicarea, ulterior extinderea/refacerea chioșcului de lemn menționat în autorizația de construire/desființare nr.23/_ emisă de P. comunei D. .

Începând din luna noiembrie 2002 reclamanta a fost somată nenumărate rânduri să demoleze construcția pe care a amplasat-o ilegal, însă nu s-a conformat, deși la data de_ a fost emisă o autorizație de demolare pentru chioșcul în cauză - fila 63 dosar, în baza referatului nr.1381/_ întocmit de Hurdea E., responsabil cu probleme de urbanism și amenajarea teritoriului în cadrul Primăriei D. și a Certificatul de urbanism nr.30/_ .

Prin cererea înregistrată la Primăria D. sub nr.915/_ reclamanta a solicitat reînnoirea contractului de închiriere a spațiului situat în comuna D., sat T., nr.261, unde desfășura activitate de comerț - magazin mixt, dar în ședința Consiliului local D. din data de_ a fost respinsă această solicitare, cu 13 voturi "pentru";, în acest sens fiind procesul verbal de ședință nr.1029/_ - fila 65 dosar.

Art.12 alin.1din Legea nr.50/1991 stabilește că "Autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii";, cu mențiunea că în cazul persoanelor sancționate contravențional care nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art.28 alin.1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, în sensul art.32 alin.1 lit. b, desființarea construcțiilor realizate nelegal.

Însă, prin excepție de la prevederile art.32, art.33 din Legea nr.50/1991, stipulează că în situația construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu ";executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția, fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului";.

În contextul legislativ redat anterior este mai mult decât evident că s-a urmat o procedură în plus, ce nu era necesară, fără consecințe însă în plan juridic, în lipsa unei sancțiuni exprese câtă vreme construcția situată pe domeniul public al comunei D. nu a fost edificată în baza unei autorizații de construire, iar efectuarea lucrărilor de "reparare și extindere acoperiș la chioșcul din satul T. ";, în baza autorizației de construcție nr.43 din data de_, nu vine să suplinească sau să acopere nerespectarea prevederilor art.1- 3 din Legea nr.50/1991 la momentul ridicării construcției( "Construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, eliberată în condițiile prezentei legi, și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor… Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor. Autorizația de construire se eliberează în temeiul și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege….Autorizația de construire se eliberează pentru: a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel";), considerente pentru care, în temeiul art.1 și 8 din Legea nr.554/2004, se va respinge acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată și completată, formulată de reclamanta S. T. în contradictoriu cu pârâții P. C. D. și C. D. prin primar, ca nefondată.

Raportat la art.274 C.pr.civ., dată fiind soluția asupra fondului, se va respinge, în consecință, cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTARĂȘTE

Respinge acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată și completată, formulată de reclamanta S. T., domiciliată în comuna D., sat T., nr.281, jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu pârâții P. C. D. și C. D. prin primar,cu sediul în comuna D., nr.140, jud. Bistrița-Năsăud, ca nefondată.

Respinge, în consecință, cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. E. L. M. DP

DEL/VF.

2 ex./_ .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 144/2013. Contencios. Anulare act administrativ