Sentința civilă nr. 1731/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI A. SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1731/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. R.
Grefier L. C.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant T. D. V. și pe pârât C. DE A. DE S. DE J. C., având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din_, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul T. D. V. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C., a solicitat anularea Deciziei de impunere din oficiu nr.216576/1/_ și a Deciziei de impunere din oficiu nr. 216576/2/_ care au stat la baza emiterii titlului executoriu și a somației execuționale nr.13138/_, prin care s-au stabilit în sarcina sa contribuții la FNUASS în sumă de 12068 lei, dobânzi/majorări de întârziere în sumă de 5570 lei și penalități de întârziere în sumă de 1814 lei.
În măsura în care decizia de impunere aferentă anului 2009 nu va fi anulată în întregime reclamantul a solicitat anularea parțială deciziei de impunere, prin care s-au stabilit în mod nelegal în sarcina sa obligații de plată prin aplicarea procentului de 6,5% în loc de 5,5%, precum și exonerarea sa de la plata acestor sume.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Deciziile de impunere susmenționate în mod eronat s-au stabilit în sarcina sa contribuții la FNUASS prin aplicarea procentului de 6,5% în loc de 5,5% așa cum prevede Legea nr. 95/2006.
Reclamantul a învederat că nu a depus nicio declarație la pârâtă și că aceasta trebuia să ia măsuri pentru întocmirea și comunicarea acestor decizii de impunere.
De asemenea, a menționat că atâta timp cât pentru contribuțiile datorate nu s-au comunicat deciziile de impunere, orice accesorii aferente acestor sume nu pot fi calculate decât după expirarea termenului prevăzut de lege de 60 zile.
În ceea ce privește anularea parțială a deciziei de impunere aferentă anului 2009, reclamantul a arătat că așa cum reiese din prevederile OUG 226/2008, pentru anul 2009 se stabilește cota de contribuția de 5,5% pentru cota datorată de angajat prevăzută de art.257 din Legea nr. 95/2006.
Totodată, s-a menționat că a contestat deciziile atacate iar contestația a fost respinsă prin Decizia nr.E493/_ emisă de pârâtă.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea introductivă, solicitând anularea Deciziei nr.22821/_ reprezentând dobânzi de întârziere, precum și a celorlalte acte care au stat la baza emiterii acesteia și exonerarea sa de la plata sumelor stabilite prin actele administrativ-fiscale contestate.
Pârâta C. de A. de S. a J. C., prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și a arătat că în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate iar această contribuție se aplică și asupra veniturilor impozabile realizate de persoanele care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit.
Pârâta a mai arătat că după semnarea protocolului încheiat între C.N.A.S. și A.N.A.F., pârâta a fost abilitată să emită decizii de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS, în baza informațiilor primite, astfel că s-a emis decizia de impunere din oficiu pentru stabilirea contribuției datorate la FNUASS, act care constituie și înștiințare de plată, reclamantul luând cunoștință de cuantumul debitului și modul de calcul al sumelor datorate.
Pârâta a susținut că deciziile de impunere sunt legale și conforme cu dispozițiile art.85-88 din OG nr.92/2003 și că reprezintă titlu de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța fiscală este scadentă.
De asemenea, s-a menționat că reclamantul nu a achitat debitul la FNUASS după comunicarea somației și a titlului executoriu, astfel că s-a demarat procedura executării silite.
În ceea ce privește anularea parțială a Deciziei de impunere aferentă anului 2009, pârâta a arătat că în conformitate cu prevederile art.257 din Legea nr. 95/2006, cotele de contribuție au fost modificate doar pentru unele categorii de contribuabili, cota de 5,5% fiind aplicabilă doar persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, nefiind aplicabile persoanelor care obțin venituri dintr-o profesie liberală.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr.E493/_ emisă de C. de A. de S. a J. C., s-a respins contestația formulată de reclamantul T. D. -V. împotriva Deciziei de impunere din oficiu nr.216576/1/_ și a Deciziei de impunere din oficiu nr. 216576/2/_, privind stabilirea contribuției datorate la FNUASS și de accesorii datorate la FNUASS în perioada 2007-2011.
Reclamantul a contestat cele doua decizii de impunere, parcurgand procedura prevazuta de art 205 si urmatoarele Cod procedura fiscala. Prin Decizia nr. E493/_ parata a respins contestatia retinand, in esenta, ca in temeiul Legii nr 95/2006 privind reforma sanatatii toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri, sunt obligati sa contribuie la fondul national de asigurari de sanatate.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate având ca bază legală Legea 95/2006 reprezintă una din contribuțiile sociale obligatorii pe care angajații le datorează.
Analizand legalitatea si temeinicia deciziilor contestate instanta retine ca in perioada 2007-2011 reclamantul a completat declaratia de venit, astfel:pentru anul 2010 - 1531 lei; pentru anul 2009 - 0 lei; pentru anul 2008 - 0 lei; pentru anul 2007 - 36771 lei
Din documentele Administratiei Financiare se reține ca venitul net anual realizat de reclamant, a fost după cum urmează: anul 2007 - 36.771 lei; anul 2009 - 81894 lei și 38786 lei, anul 2010 - 40486 lei.
Contribuția la FNUASS este o creanță bugetară și prin urmare obligația de plată și executarea ei se poate realiza doar potrivit art 110 din Cod pr fisc, în baza unui titlu de creanță și a unui titlu executoriu. Din construcția codului de procedură fiscală reiese necesitatea intocmirii initiale a titlului de creanță, care devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată sau a termenului prevăzut de lege.
Ori, titlul de creanță, potrivit art 110 al 3 din OG nr 92/2003 este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii.
Potrivit art 85 al 1 din OG nr 92/2003 impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:
prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);
prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
Organul fiscal putea emite decizia de impunere din oficiu, întrucât, potrivit art.216, 259 alin.7, 261 din Legea 95/2006, Casele de A. de S. au abilitarea legală de a proceda la recuperarea sumelor restante datorate fondului și a majorărilor de întârziere aferente în condițiile OG 92/2003.
Raportat la prevederile art. 216 din Legea nr. 95/2006, potrivit cu care, în cazul neachitării la termen, conform legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat.
Astfel, norma legală cuprinsă în art. 216 din Legea nr. 95/2006 trimite în mod explicit la dispozițiile cuprinse în Codul de procedură fiscală atunci când menționează atribuțiile execuționale ale Casei Naționale de A. de S. de a emite deciziile de impunere care constituie titlul de creanță.
Cât privește, însă, modalitatea de stabilire a majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale neachitate
, Tribunalul reține că atât prin Legea nr.95/2006 cât și prin Normele metodologice aprobate s-au stabilit termene de plată a contribuției la FNUASS de către persoanele care realizează venituri de activități independente. Astfel, potrivit art.257 alin.5 din Legea nr.96/2006 coroborat cu art.8 din Norme, plata contribuției curente se efectuează trimestrial, termenele de scadență fiind până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru iar în ceea ce privește plata contribuției din regularizarea anuală se calculează și se achită accesorii numai din cea de-a 61-a zi de la comunicarea de către organele fiscale a deciziei de impunere anuală.
Întrucât în speță prin decizia de impunere s-a procedat la stabilirea unor obligații fiscale din oficiu, prin raportare la decizia de impunere anuală, si nu se face dovada ca au fost comunicate în termenul evocat mai înainte, Tribunalul va aprecia că accesoriile nu au fost corect stabilite de către pârâtă, prevederile legale enunțate anterior fiind nesocotite.
Acesta este motivul pentru care tribunalul va proceda la anularea în parte a deciziei contestate de către reclamant cu privire la accesoriile datorate, dobânzi și majorările de
întârziere calculate și anume cu privire la decizia de impunere_ deoarece sumele nu au fost calculate corect de către pârâtă, prevederile legale enunțate anterior fiind încălcate.
Cu privire la cererea de anulare a Deciziei nr. 22821/2012, Tribunalul va o va respinge întrucât, potrivit dispozițiilor art. 205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale, se poate formula contestație doar în condițiile stipulate în Titlul IX din Codul de procedură fiscală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul T. D. V. , cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. I. V., nr.14, et.1, jud. C., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C. , cu sediul în C. -N., str. C., nr.5, jud.C. .
Anulează în parte decizia E 493/_ cu privire la Decizia de impunere din oficiu nr._ care privește accesoriile stabilite pentru obligațiile de plată constând în contribuția la FNUASS
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 04 Februarie 2013.
Președinte,
R.
Grefier,
L. C.
Red.AR/tehn.MG/4 ex. 15.02.13
