Sentința civilă nr. 2235/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI A. SOCIALE

SENTINTA CIVILA Nr. 2235/2013

Ședința publică de la 08 Februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE A. -M. B.

Grefier M. -M. C.

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant

G. D. -R. și pe pârât C. DE A. DE S., având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care reclamantul depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 39 lei și timbru judiciar în sumă de 2 lei. De asemenea, depune la dosar Ordinul pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor și contribuțiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, Ordin nr.894/_, precum și practică judiciară. Totodată, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în susținerea cererii.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.

Notă: După luarea cauzei, dar înainte de închiderea dezbaterilor se prezintă pentru pârâtă c.j. Crăciun G. .

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul

G. D. -R. a contestat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de A. de S.

C. deciziile de impunere emise pe numele său.

În motivarea cererii s-a arătat că nu este legal să fie obligat la plata acestor contribuții. Se invocă totodată faptul că pe anul 2009 trebuia calculat procentul de 5,5% și nu 6,5% pentru aceste asigurări . În ipoteza în care se respinge cererea de anulare în întregime a deciziilor de impunere solicită să se dispună anularea deciziei 19/2012 prin care a fost revocată decizia de anulare a penalităților de întârziere datorate la FNUASS aferente perioadei 2006-2011 din_, cu consecința menținerii deciziei din_ de anulare a penalităților de întârziere calculate asupra debitului principal, datorate la FONDUL FNUASS aferente perioadei 2006-2011 .

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 4 lei și s-au depus timbre judiciare de 0,3 lei.

Prin întâmpinarea depusă pârâta C. de A. de S. a județului C. a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și a arătat că după semnarea Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_ /95896/_, CAS C. a fost abilitată să emită decizii de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS, în baza informațiilor primite. Emiterea deciziilor de impunere pentru stabilirea contribuției este legală și

conformă cu dispozițiile art. 85-88 din O.G. nr. 92/2003 și în aplicarea art. 35 din Ordinul nr. 617/2007. Contestatorul avea obligația de a depune la CAS C. declarații privind obligațiile față de fond, conform art. 215 alin. 3 și datorită faptului că nu s-a conformat pârâta a emis din oficiu deciziile contestate. Cu privire la obligația de informare a contribuabilului, pârâta a subliniat că până la încheierea protocolului nu deținea informații cu privire la persoanele care realizează venituri din activități independente, iar obligația de plată se naște la data realizării venitului și reclamantul nu poate fi ținut numai la plata datoriei principale, curgerea accesoriilor fiindu-i de asemenea imputabilă.

În drept, au mai fost invocate și dispozițiile art. 216, art. 208 alin. 3 din Legea nr.95/2006.

În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:

Începând cu anul 2006, reclamantul G. D. -R. realizează venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, reclamantul nu a depus la C. de A. de S. a județului C. nicio declarație cu privire la veniturile realizate.

Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_, respectiv nr. 95896/_, CAS C. a identificat veniturile realizate de reclamant și a emis pe seama acestuia Decizia de impunere din oficiu nr. 224859/1/_ pentru stabilirea contribuției datorate la FNUASS pe perioada 2006-2011 și respectiv Decizia de impunere din oficiu nr. 224859/2/_ pentru stabilirea accesoriilor aferente debitului principal .

Contestația formulată de reclamant și înregistrată sub nr. 5327/_ (fila 26) a fost respinsă prin Decizia nr. E 455 emisă de pârâtă la data de_ (filele 13-14).

Prin Decizia de anulare a penalităților de întârziere emisă de CAS C. din _

, calculate asupra debitului principal datorate la fondul FNUASS aferente perioadei 2006-2011, emisă în favoarea pârâtului, s-au anulat penalitățile de întârziere, precum și o cotă de 50% din majorările de întârziere aferente obligațiilor de plată principale restante la_ în sumă totală de 2846 lei.

Această din urmă decizie a fost revocată prin Decizia 19/_ ( f. 33), cu motivarea că reclamantul nu a îndeplinit condiția referitoare la obligațiile de plată principale restante definite conform art. 3 al. 1 din Ordinul 894/2011.

Potrivit art. 208 alin. 3 lit. b și e din Legea nr. 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătății, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor, respectiv cu participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În acest sens, art. 215 alin. 3 din lege stabilește în sarcina persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente obligația de a depune la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond.

Apoi, legea statuează că în caz de neachitare la termen a contribuțiilor datorate fondului, casele de asigurări procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere (art. 216).

Pe de altă parte, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, actualizat, stabilește în mod expres faptul că decizia de impunere emisă de organul competent al CAS

constituie titlu de creanță și poate fi emisă de organul competent al CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.

Din lectura acestor dispoziții legale reiese în mod cert că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar omisiunea de a depune declarații în acest sens dă dreptul caselor de asigurări de a emite din oficiu deciziile de impunere, cărora legea le conferă caracterul de titluri de creanță.

Referitor la aplicarea procentului de 6,5% asupra veniturilor impozabile pentru obligațiile față de FNUASS aferente anului 2009 . reținem următoarele:

Reținem că problema de drept care se impune a fi lămurită în speța de față este dacă pentru anul 2009 persoanele care desfășoară o profesie liberală și care obțin venituri impozabile datorează o cotă de contribuție pentru asigurările de sănătate de 5,5% sau de 6,5 %.

În acest sens, art. 257 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății arată care sunt veniturile după care se datorează contribuție, încadrându-le în mai multe grupe, în funcție de calitatea celui care plătește această contribuție. Cota datorată a fost stabilită pentru fiecare grupă în parte, iar în cadrul grupelor respective a fost aceeași pentru fiecare categorie de venit, stabilind la modul general că, contribuția lunară a persoanei asigurate este în cuantum de 6,5% din venitul net realizat.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca anual aceste cote de contribuție să poată fi modificate iar pentru anul 2009 prin OUG nr.226/2008 s-a procedat la fel, legiuitorul stabilind o cotă de contribuție de 5,5 % din veniturile realizate după cum urmează:

Legea 95/2006; Legea 95/2006;

a). 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la art. 257 din

b). 5,2% pentru cota datorată de angajatori prevăzută la art. 258 din c). 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259

alin.6 din Legea nr.95/2006.

Din cele de mai sus rezultă că aceste cote au fost modificate doar pentru unele categorii de contribuabili, cota de 5,5% fiind așadar aplicabilă doar persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, nefiind aplicabilă persoanelor care obțin venituri dintr-o profesie liberală.

Pentru aceste considerente, argumentele reclamantului expuse cu privire la problema de mai sus nu vor fi luate în considerare.

Referitor la facilitățile privind penalitățile de întârziere pentru obligațiile fiscale restante la_ prevăzute în art. XI al OG 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003, Ordinul 894/2011 pentru aplicarea prevederilor art. XI din ordonanța mai sus menționată, stipulează expres în art. 3 că prin obligații de plată principale restante la data de_ se înțeleg obligațiile de plată care sunt individualizate în declarațiile contribuabilului depuse până la data de_ și /sau deciziile de impunere emise și comunicate contribuabilului până la această dată . În speța de față, diferențele din regularizările anilor 2008-2009 au fost înregistrate în baza documentelor depuse la CAS C. numai cu data de_, deci ulterior datei de_, prevăzute de lege.

Pe cale de consecință, în mod corect a stabilit pârâta că trebuie anulate penalitățile de întârziere pentru perioada sus menționată și păstrată facilitatea

prevăzută de OG 30/2011 pentru suma de 1558 lei, care a îndeplinit condițiile prevăzute de ordonanță, reprezentând majorări și penalități asupra obligațiilor principale de plată aflate în sold la_ .

Așa fiind, în temeiul art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, tribunalul va respinge acțiunea reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G. D. -

  1. , cu sediul în Municipiul C. N., str. I. V. nr. 14 jud. C., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. , cu sediul în C. -N., str. C.

    , nr. 5, jud. C. .

    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2013.

    Președinte,

    1. -M. B.

Grefier,

M. -M. C.

Red./Dact/ AMB._ /4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2235/2013. Contencios. Anulare act administrativ