Sentința civilă nr. 2258/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2258/2013

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanții B. A. -R., C. D., V. L., B. N. -A., C. S. I., N. R. și C. H. ,

împotriva pârâtelor A. J. PENTRU P. ȘI I. S. B. -N. și A. N. PENTRU P. ȘI I. S., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 14 noiembrie 2013, concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru termenul de azi, pentru când:

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții B. A. R., C. D., V. L.

, B. N. -A., C. S. I., N. R. și C. H., în contradictoriu cu pârâtele A. J. Pentru P. și I. S. B. -N. și A. N. Pentru P. și I. S. au solicitat obligarea pârâtei AJPIS B. -N. la calculul și plata către reclamanți, începând cu data promovării în grad, până la zi, a diferenței de drepturi salariale ce li se cuvin, rezultate între drepturile salariale încasate și cele corespunzătoare funcției pe care fiecare dintre aceștia o ocupă (consilier juridic superior, consilier superior, inspector superior, inspector principal, după caz), cu nivelul de salarizare corespunzător treptei 1 de salarizare (din Anexa III lit. B la OG nr. 9/2008), actualizată cu rata inflației, ținând seama și de valoarea stimulentului mediu începând cu_ ;

obligarea pârâtei AJPIS B. -N. la stabilirea și plata pentru viitor a drepturilor salariale calculate pentru gradul profesional superior, respectiv principal, după caz, raportat la nivelul corespunzător treptei 1 de salarizare, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007, ținând seama și de cuantumul stimulentului introdus în salariul de bază din_ ;
obligarea pârâtei ANPIS la repartizarea sumelor pentru plata drepturilor salariale prevăzute la lit. a)-b); fara cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că, cu ocazia ultimei promovări a fiecăruia dintre reclamanți în grad profesional superior, pârâta AJPIS B. -N., le-a stabilit salariile de încadrare aferente treptei 3 de salarizare, deși anterior promovării aveau stabilite salariile la nivelul treptei 1 de salarizare, cu toate că la data promovării fiecăruia dintre reclamanți treptele de salarizare pentru funcționarii publici cu studii superioare erau desființate, iar pârâta avea obligația să acorde salariile la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituție, existente la data promovării fiecăruia dintre noi.

Deși au solicitat acordarea corectă a drepturilor salariate, au întâmpinat refuzul nejustificat de soluționare a cererilor.

În data de_, reclamanta B. A. -R., consilier juridic, a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor

salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008.

Potrivit prevederilor legale salariul de încadrare al reclamantei trebuia majorat de la 1.397 lei la 1.920 lei.

Tot în data de_ . reclamantul C. D., consilier, a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

Potrivit prevederilor legale, salariul de încadrare al reclamantului trebuia majorat de la 1.397 iei la 1.920 lei.

De asemenea în data de_, reclamanta V. L. . consilier, a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

Potrivit prevederilor legale, salariul de încadrare al reclamantei trebuia majorat de la 1.397 lei la 1.920 lei.

In perioada_ -_, reclamanta B. N. -A. a exercitat funcția de Prefect a județului B. -N., fiind numită în funcție cu caracter temporar în baza HG nr. 400/2012.

Prin HG nr. 1293/2012 a încetat exercitarea cu caracter temporar a funcției de Prefect și reclamanta și-a reluat funcția de consilier juridic în cadrul AJPIS B. -N. până în data de_ de la care reclamanta ocupă funcția de Director executiv al AJPIS B. -N. .

De asemenea în data de_ a promovat în grad profesional superior reclamanta C. S.

I., inspector, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare al fiecăruia dintre noi s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 iei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007, deși salariul de încadrare al reclamantei trebuia stabilit la nivelul corespunzător treptei I de salarizare, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 285/2010.

Potrivit prevederilor legale, salariul de încadrare al reclamantei trebuia majorat de la 1.397 lei la 1.920 lei.

În data de_, reclamanta N. R. (inspector), am promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007, deși potrivit legii, deși salariul de încadrare al reclamantei trebuia stabilit la nivelul corespunzător treptei I de salarizare, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 285/2010.

Potrivit prevederilor legale, salariul de încadrare al reclamantei trebuia majorat de la 1.397 lei la 1.920 lei.

În data de_, reclamantul C. H. (inspector) a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional asistent în gradul profesional principal, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.047 lei la 1.163 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului asistent la nivelul treptei 3 a gradului principal, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru

modificarea O.G. nr. 6/2007. Astfel, salariul de bază al acestuia, absolvent de studii superioare trebuia stabilit la nivelul treptei 1 de salarizare prevăzută în Anexa nr. III lit. B. întrucât la data de_ existau funcționari publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare (Mănăstire Sinefta si Papiu Emilia) si aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I. Așadar, salariul de încadrare al reclamantului trebuia majorat de la 1.047 lei la 1.397 lei.

La data de_, actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariale era Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin art. 48 pct. 13 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate dispozițiile art. 6 alin. (3) din OG nr. 6/2007, astfel că salarizarea reclamantei trebuia efectuată la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția pârâtă, potrivit prevederilor art. 32 din Legea nr. 330/2009, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare, întrucât la acea dată toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare (consilier ori inspector superior) aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I (funcțiile similare sunt prevăzute în Anexa nr. III lit. B).

Art. 12 alin. (3) din Legea nr. 330/2009 a statuat că " în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege."

Art. 13 alin. (2) din Legea nr. 330/2009 a prevăzut că "în cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare, studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2-3 grade și, respectiv, 2-3 trepte profesionale."

În ceea ce privește stabilirea salariilor de încadrare pentru funcționarii publici promovați, A.

a Funcționarilor Publici în Adresa sa nr. 1636542 din_, învederează: "Având în vedere că dispozițiile art. 6 alin. (3) din OG nr. 6/2007 cu modificările și completările ulterioare au fost abrogate și că actele normative în vigoare nu reglementează în materie, apreciem că salariul de bază al funcționarilor publici care au promovat în grad profesional în anul 2010 putea fi stabilit la nivelul oricăreia dintre cele trei trepte de salarizarea."
Salariile de bază, de la data promovării reclamantilor și până în prezent au suferit modificări și datorită măsurilor de "restabilire a echilibrului bugetar:
- în iulie 2010 diminuarea salariilor cu 25 % în temeiul art. 1 din Legea nr. 118/1990, în ianuarie 2011 majorarea cu 15% aplicată salariului din octombrie 2010 în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010.
- în iunie 2012 majorarea cu 8% față de nivelul acordat în mai 2012 și în luna decembrie 2012 majorarea cu 7,4 % aplicată salariului din noiembrie 2012, în temeiul art. 1 din OUG nr. 19/2012.
- în anul 2011, prin prevederile punctului III lit. B din Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, s-au menținut aceleași prevederi care stabileau că salarizarea noastră se va face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția în care suntem încadrați.

Potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 din nou nu s-au aplicat coeficienții de ierarhizare a salariilor. Incepând cu_ li s-au menținut drepturile salariale din decembrie 2010, aplicându-se majorarea prevăzută la art. 1 din lege (15% din cuantumul salariului de bază pe care l- am avut în luna octombrie 2010).

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 285/2010, începând cu data de_, salariile de bază s-au calculat prin includerea în acestea a nivelului mediu a stimulentelor (de care beneficiau înainte de_ ).

La data de_, precum și la_, ca și la_, actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariate era așadar Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Drept urmare, ținând seama și de principiul în conformitate cu care acordarea unui drept salarial se stabilește în favoarea salariaților, dar și de prevederea legală în conformitate cu care "Pentru personalul promovat în funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la

nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare." (art. 32 din Legea nr. 330/2010), este evident că salariile de încadrare ale fiecăruia dintre reclamanții promovați în data de_ trebuiau majorate de la 1.397 lei la 1.920 lei. însă cu aplicarea greșită a legii au fost majorate de la 1.397 lei la 1.560 lei iar ulterior salariile noastre au fost calculate pornindu-se de la suma de 1.560 lei și nu de la 1.920 lei, astfel că de la data promovării si până în prezent pârâta ne plătește sub nivelul drepturilor ce ni se cuvin, întrucât ulterior începând cu data promovării noastre calculul salariilor noastre a pornit de la 1.560 lei, și nu de la 1.920 lei.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 285/2010, "în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat", ceea ce definește caracterul unitar al salarizării. Astfel, și salarizarea reclamanților promovați în_ ,_, respectiv_, trebuia efectuată la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția pârâtă, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare, ținând seama și de principiul în conformitate cu care prevederile legale referitoare la salarii se interpretează în favoarea salariaților.

La data de_ și_, toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare de consilier ori inspector superior, cu excepția reclamanților promovați în cursul_, aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I, iar legislația muncii se aplică în favoarea salariaților, (funcțiile similare sunt prevăzute în Anexa nr. III lit. B), iar la data de_, pârâta AJPIS B. -N. avea funcționari publici care ocupau o funcție similară cu funcția de inspector principal în care a promovat reclamantul C. H., încadrați raportat la treapta I de salarizare.

Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 a statuat că " (2) în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru."

Pentru anul 2012, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea OuG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OuG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, drepturile salariale s-au menținut la nivelul din luna decembrie 2011.

În anul 2013, potrivit art. 1 din OuG nr. 84/2012, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile noastre salariale, neaplicându-se coeficienți de ierarhizare.

Deoarece treptele de salarizare au fost abrogate, iar ierarhizarea salariilor în funcție de coeficienți de ierarhizare este mereu amânată, nu mai putem avansa și suntem practic "blocați" pe acest nivel de salarizare inferior celui stabilit pentru colegii noștri ce ocupă funcții similare cu a noastre, în mod discriminatoriu, aducându-se astfel atingere principiului pentru muncă egală, plată egală și al egalității în fața legii.

Potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative "Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora."

Legea nr. 188/1999 republicată, completată și modificată, prevede la art. 31 că pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu potrivit prevederilor privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 interzice orice discriminare între funcționarii publici, iar art. 3 din Legea nr. 330/2009 a prevăzut că sistemul de salarizare are la bază principii precum caracterul unitar, supremația legii, echitate și coerență, ca și art. 3 din Legea nr. 284/2010. Art. 117 din Legea nr. 188/1999 dispune că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, iar art. 38 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii republicată, statuează în mod imperativ că "Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Dreptul salariaților la egalitate de șanse și de tratament este garantat prin art. 5 și art. 39 alin.

(1) lit. d) din Codul muncii, dar și prin art. 16 alin. (1) din Constituția României.

Art. 1 alin. (2) lit. i) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, prevede că: "principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate".

Principiul echității și coerenței, în conformitate cu care funcționarii publici au oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar, este prevăzut și de art. 3 al Legea nr. 284/2010.

Este inechitabil ca alți colegi să beneficieze de drepturi salariale mai mari doar pentru că au promovat înainte de anul 2010 în cadrul instituției sau după 2010, dar în cadrul altor instituții publice, care au înțeles să aplice altfel legea.

Prin art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 alin. (2) se interzice discriminarea. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (Hotărârea Bocancea și alții împotriva Moldovei, în 2004).

Observând discriminarea la care suntem supuși, în data de_ am solicitat pârâtei AJPIS

-N. să ne recalculeze salariile potrivit textelor de lege mai sus menționate și să ne acorde sumele de bani reprezentând diferențele de calcul a drepturilor noastre salariale astfel încât nivelul drepturilor salariale al fiecăruia dintre noi să fie egal cu cel al colegiilor noștri deținând funcții de aceeași categorie, clasă, grad profesional.
Pârâta AJPIS B. -N. a recalculat drepturile salariale ce ni s-ar fi cuvenit (fără stimulentul mediu inclus în salariul de bază începând cu_, întrucât nivelul stimulentului a fost stabilit pe grad profesional) până la data de_ și, fiind ordonator terțiar de credite, a solicitat pârâtei ANPIS să aprobe reîncadrarea corectă a noastră, retroactiv, cu repartizarea sumelor restante brute pentru plata drepturilor salariale ce ni se cuvin, însă pârâta ANPIS a refuzat nejustificat aprobarea deschiderii creditelor necesare stabilirii corecte a drepturilor noastre salariale.
Art. 21 alin. (1) - (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată, prevăd: "(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale."
La data de_ pârâta AJPIS B. -N. i-a comunicat adresa nr. 652/_ emisă de ANPIS și actele care au stat la baza acesteia, ceea ce reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantilor.
În drept s-au invocat disp. Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, modificată și completată; Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată; Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice; Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; OuG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare; Constituția României revizuită; CEDO; Declarația Universală a Drepturilor Omului, jurisprudența instanțelor europene; Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâta A. N. pentru P. și I. S. B. -N. a depus la dosar întâmpinare,
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
În motivare s-a arătat că, așa cum se arată în acțiune, cu ocazia ultimei promovări a fiecăruia dintre reclamanți în gradul profesional superior, s-au stabilit salariile de încadrare a acestora la nivelul treptei 3 de salarizare.
La data de_, actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariale era Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Într-adevăr, prin art. 48 pct. 13 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate dispozițiile art. 6 alin. (3) din OG nr. 6/2007, astfel că salarizarea angajaților ar fi putut fi efectuată la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția noastră, potrivit prevederilor art. 32 din Legea nr. 330/2009, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare. La acea dată, toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare (consilier ori inspector superior) aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I (funcțiile similare sunt prevăzute în Anexa nr. III lit. B).
Art. 12 alin. (3) din Legea nr. 330/2009 a statuat că " în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege."
Art. 13 alin. (2) din Legea nr. 330/2009 a prevăzut că "în cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare, studiilor superioare de scurtă durată șl pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 - 3 grade și, respectiv, 2 - 3 trepte profesionale."
În anul 2011, prin prevederile punctului III lit. B din Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, s-au menținut aceleași prevederi care stabileau că salarizarea bugetarilor se va face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția în care sunt încadrați.
Potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, nici în anul 2011 nu s-au aplicat coeficienții de ierarhizare a salariilor. Începând cu_ s-au menținut drepturile salariale din decembrie 2010, aplicându-se doar majorarea prevăzută la art. 1 din lege.
În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 285/2010, începând cu data de_, salariile de bază s-au calculat prin includerea în acestea a nivelului mediu a stimulentelor (de care angajații instituției noastre beneficiau înainte de_ ).
La data de_, precum și la_, ca și la_, actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariale era Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 285/2010, "în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat", ceea ce definește caracterul unitar al salarizării. Astfel, și salarizarea reclamanților promovați în_ ,_ . respectiv_, ar fi putut fi la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția noastră, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare ținând seama și de principiul în conformitate cu care prevederile legale referitoare la salarii se interpretează în favoarea salariaților.
La data de_ și_, toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare de consilier ori inspector superior, cu excepția reclamanților promovați în cursul_, aveau salariul de încadrare corespunzător treptei, iar legislația muncii se aplică în favoarea salariaților, (funcțiile similare sunt prevăzute în Anexa nr. III lit. B.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 a statuat că " în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru."
Pentru anul 2012, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea OuG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OuG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, drepturile salariale s-au menținut la nivelul din luna decembrie 2011.
În anul 2013, potrivit art. 1 din OuG nr. 84/2012, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile noastre salariale, neaplicându-se coeficienți de ierarhizare.
Pârâta este instituție publică (ordonator terțiar de credite), aflată în directa subordonare a Agenției Naționale pentru P. și I. S. (ordonator secundar de credite) - organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (ordonator principal de credite). Ca urmare, având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată, nu am putut da curs solicitării colegilor noștri, astfel încât ne-am adresat forului ierarhic superior, în vederea alocării sumelor respective. La data de_ am comunicat salariaților instituției adresa nr. 652/_ emisă de ANPIS și actele care au stat la baza acesteia.
Pârâta A. N. pentru P. și I. S. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității. Excepția tardivității introducerii acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a ANPIS, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
1. Referitor la inadmisibilitatea și în consecință tardivitatea introducerii acțiunii,

Reclamanții prin cererea comună de chemare în judecată solicită instanței să admită "pretențiile" ca urmare a unui drept izvorât din acte normative ce reglementează raporturile de muncă și salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fapt pentru care solicită instanței să constate inadmisibilitatea acestei cererii.

In conformitate cu prevederile art.l alin. 1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o instituție publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios-administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, acțiunea putând fi exercitată, însă, decât în condițiile și termenele stabilite de această lege.

Astfel, potrivit art.7 alin. 1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, reclamanții trebuie să solicite instituției publice sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Așadar, art.8 alin. 1) din aceeași lege, statuează faptul că reclamantul, nemulțumit de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit niciun răspuns în termen de 30 de zile, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale.

Așa fiind, se observă că reclamanții aveau obligația, conform legii, să formuleze plângere prealabilă în termen legal, adică la 30 de zile de la data comunicării actului, respectiv în anul 2010 și nu la sfârșitul anului 2012, respectiv data de_ .

Mai mult de atât, "așa zisa plângere prealabilă" a fost emisă de pârâta A.J.P.I.S B. -N., prin numitele B. N. - A. și B. A. R., la data_ și transmisă la ANPIS înregistrată cu nr. 1440/_ .

Față de cele relatate mai sus, raportate la dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 se poate constata că nu a fost parcursă procedura prealabile și nici aceste acte administrative de promovare în grad profesional, prin care a fost stabilit salariul de încadrare, nu au fost contestate.

Având în vedere faptul că reclamanții menționați mai sus, angajații A.J.P.I.S B. -N. au formulat acțiune în instanță ce au ca efect în cazul admiterii acțiunii modificare sau completare a unui act administrativ, învederăm faptul că acțiunea este inadmisibilă și introdusă tardiv.

Pe cale de consecință solicită să se constate că sesizarea instanței de contencios administrativ în condițiile alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 554/2004 se poate face "pentru motive temeinice", ori reclamanta nu a făcut dovada acelor motive temeinice care a împiedicat-o să sesizeze instanța de contencios în termenul prevăzut la alin. (1) al art. 11 din legea mai sus menționată.

Se arată că termenul de 1 an la care face referire legiuitorul în cuprinsul art. 11 din actul normativ menționat este un termen maxim, pentru motive temeinice, în care se poate introduce

acțiunea în anularea actului și curge de la data comunicării actului către reclamantă în vederea producerii de efecte.

Chiar dacă ar fi fost motive temeinice, termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se împlinise la data sesizării instanței de fond.

Admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ANPIS, în temeiul dispozițiilor art.l alin.(l) din O.U.G nr.l13/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru P. și

I. S., aceasta este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS).

Potrivit dispozițiilor art. 2 din același act normativ, agenția națională are ca scop administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale, susținute de la bugetul de stat și asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activității agențiilor teritoriale și a unităților din subordine, în scopul aplicării unitare a legislației în domeniul specific de activitate și al realizării atribuțiilor ce le revin acestora, potrivit legii.

Având în vedere dispozițiile legale, învederăm instanței că actele administrative contestate sunt emise de A. J. pentru P. și I. S. B. - N. . Mai mult de atât între reclamanți și instituția noastră nu a existat și nu există niciun fel de raport de serviciu, raporturile menționate fiind stabilite între salariații menționați si angajator respectiv A. J. pentru P. și I. S.

B. N., serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică.

Față de dispozițiile legale invocate se solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A.N.P.I.S și scoaterea din cauză.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată pentru următoarele argumente,

In fapt Prin acțiunea comună reclamanții solicită:

Reclamanții prin cererea de chemare în judecată, solicită instanței să oblige pârâtele "la calculul și plata diferenței reprezentând drepturile aferente treptei de salarizare, drepturi acordate din trecut: data de_, pentru reclamanții B. A. - R., C. D., V. L. ; data de_ pentru reclamanții B. N. - A., C. S. I. ; data de_, pentru reclamanta N. Reveca, iar data de_, pentru reclamantul C. H., obligații/pretenții solicitate și în viitor.

Față de aceste pretenții subliniem faptul că legea aplicabilă în anul 2010, luna iulie era Legea Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Așa că era aplicabil art. 32 "Pentru personalul promovat în funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare".

Potrivit dispozițiilor art. 48 din actul normativ menționat "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: 13. Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30 și 33 ".

Așa fiind, A.J.P.I.S B. - N. nu putea ține cont de dispozițiile art.6 alin3) din O.G nr. 6/2007 deoarece acest act normativ a fost abrogat, iar potrivit actului normativ în vigoare încadrarea funcționarilor publici se face pe funcția respectivă pe gradul profesional. în acest sens salariul de bază al funcționarului public care a promovat în grad profesional în anul 2010 și 2011 poate fi stabilit, în raport de pregătirea profesională a fiecărei persoane, la nivelul oricărei dintre cele trei trepte de salarizare, respectând art. 35 din același act normativ "Sumele necesare pentru plata salariilor de bază, a sporurilor, a premiilor, a sumelor pentru promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale, pentru avansarea în gradații, precum și pentru acordarea celorlalte drepturi salariale trebuie să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au

fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, s-a majorat cu 15%. Potrivit art. 1 alin 2) din actul normativ menționat "începând cu I ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Prin alin 3) și 4) al aceluiași articol legiuitorul precizează " Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010. Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Iar prin alin 5) se precizează că," In salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. J/2010** privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea- cadru nr. 330/2009*, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta "

Având în vedere cele mai sus menționate, considerăm că primul capăt de cerere este neîntemeiat și tardiv, întrucât art. 34 din Legea Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, prevede o procedură foarte clară de contestare, de soluționare în termenele prevăzute de legiuitor.

Față de capătul doi al cererii de chemare în judecată în ceea ce privește "pretențiile datorate în viitor" se învederează faptul că pe rolul Curții Constituționale au fost mai multe sesizări în domeniul salarizării, astfel, Curtea a statuat cu valoare de principiu că "stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului" (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) și că "stabilirea principiilor și a condițiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale (Decizia nr.706 din 11 septembrie 2007.

Prin Deciziile nr.289 din 7 iunie 2005 și nr.339 din 28 iunie 2005, Curtea a statuat că "atât încadrarea prin lege a diferiților funcționarilor publici în anumite categorii, clase și grade profesionale cât și salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou." De asemenea, prin Decizia nr. 1601 din 9 decembrie 2010, Curtea a stabilit că atât contractele de muncă, cât și deciziile de numire al personalului plătit din fonduri publice sunt acte juridice subsecvente legii și se supun acesteia. Legiuitorul este îndreptățit să opereze modificări, pentru viitor, în ceea ce privește cuantumul salariului. In consecință, cuantumul salariului stabilit prin contractul individual de muncă, în conformitate cu legea în vigoare la momentul începerii raporturilor de muncă, nu se constituie într- un ,, drept câștigat", acesta putând fi modificat pentru viitor printr-o lege ulterioară.

Cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea, prin Decizia nr.575 din 4 mai 2011, a stabilit că "este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat".In concluzie, arătăm că reclamanții solicită instanței un drept inexistent, din cauza faptului că

reîncadrarea și plata s-a făcut conform Legii-cadru nr.330/2009 privind sistemul unitar de salarizare, în anul 2010, iar în anul 2011 s-a avut în vedere dispozițiile Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice.

În ceea ce privește acțiunea motivată în fapt și drept, arătăm că dispozițiile art. 31, alin 3) din Legea nr. 188/1999 republicată, precizează că" Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Prin urmare pretențiile izvorâte din aplicarea dispozițiilor prevăzute de Anexa III lit B la OG nr. 9/2008, sunt inadmisibile pentru că aceste drepturi au încetat prin Legea nr. 330/2009 și ca atare, orice raport juridic de muncă, se va desfășura nu numai în considerarea prevederilor legii ce îi sunt aplicabile salariatului sau funcționarului public în cauză, solicitarea nu are temei legal, iar dreptul nu există.

Fată de solicitarea reclamanților privind plata diferenței de drepturi salariale.. .cu nivelul de salarizare corespunzător treptei 1 de salarizare din Anexa III lit B la OG nr. 9/2008, actualizată cu rata inflației, ținând seama și de valoarea stimulentului mediu începând cu_, solicităm instanței să constate că salariații numiți în funcție publică, în privința drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le sunt aplicabile atât norma generala, reprezentată de Legea nr. 188/1999, republicata, cât și dispozițiile speciale referitoare la salarizarea personalului bugetar. Prin respectarea dispozițiilor legale A.N.P.I.S și A.J.P.I.S B. - N., în calitate de pârâte în această cauză, nu datorează daune interese, nu se află în culpă și nu se poate invoca faptul că instituția noastră a săvârșit vreo faptă ilicită. A.J.P.I.S B. -N. a efectuat plata drepturilor salariale în concordanță cu actele normative în vigoare, în limita bustului aprobat la cheltuieli de personal. Fapt pentru care solicităm respingerea acestor capete de cerere.

Pe rolul Curții Constituționale a fost depusă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul conținut: "Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010." în acest sens Curtea Constituțională respinse, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată în Dosarul nr. 6._ al Curții de Apel B. - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2012.

Curtea Constituțională reținând următoarele: anterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010 erau aplicabile regulile referitoare la avansarea în trepte de salarizare, se reține că, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. De altfel, prin aceeași decizie, Curtea a subliniat faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă.

În ceea ce privește capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată ce constau în onorariu de avocat, potrivit art. 274 C.pr.civ.

Se precizează faptul că din analiza definiției DEX-ului cheltuielile de judecată reprezintă o sumă de bani pe care este obligat să o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, cel care a pierdut un proces, părții care a câștigat procesul.

Potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 51/2005, onorariul avocatului se stabilește, prin negociere, între apărător și client, la finalul procesului partea care cade în pretenții trebuind să suporte și cheltuielile efectuate pentru angajarea unui avocat. Nu se poate pretinde părții care a

pierdut un proces să suporte un onorariu de avocat pe care partea care a câștigat procesul a înțeles să-1 stabilească, prin negociere, la un nivel nejustificat de ridicat.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (3) C. pr. civ., judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Așa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în bogata sa jurisprudență, se poate afirma că și în dreptul intern partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.pr.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Așadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură cu acel litigiu, fapt pentru care trebuiesc probate și dovedite.

Se apreciază că în această situație, instanța va trebui să respingă ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de judecata deoarece cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Pentru toate argumentele menționate, solicită admiterea excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei să se respingă cererea formulată ca fiind neîntemeiată și nefondată.

În drept, s-au invocat dispozițiile Codului de procedură civilă; Legea nr. 287/2009 republicată, privind codul civil; Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; Legea - Cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare; Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; O.U.G nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013 prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare; Ordinul nr.42/77 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice; O.U.G nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, cu modificările și completările ulterioare abrogată de O.U.G nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru P. i și I. S. ; Hotărârea Guvernului nr. 151/2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare și funcționare al Agenției Naționale pentru P. și I. S. .

Reclamanții C. D., V. L., B. N. -A., C. S. I., N. R. și C. H.

au depus la dosar "răspuns la întâmpinare";,

prin care au arătat următoarele: Excepția inadmisibilității acțiunii este nefondată din următoarele motive:

În temeiul principiului disponibilității, cadrul procesual este stabilit de către reclamanți prin acțiunea lor, iar instanța se poate pronunța doar asupra a ceea ce s-a cerut. Astfel dispune art. 9 din Legea nr. 134/2010.

Prin acțiunea judiciară, reclamanții, având calitatea de funcționari publici în cadrul pârâtei

A. J. pentru P. și I. S. B. -N., s-au adresat Tribunalului B. -N. întrucât spre finele anului 2012 (după ce a fost încadrată în cadrul pârâtei doamna T. E. -L. ), au constatat că pârâta a socotit greșit salariile fiecăruia dintre reclamanți începând cu prilejul promovărilor în grad profesional superior, care au avut loc în_ ,_, în 01.07.201, respectiv în_, astfel că beneficiaza de salarii stabilite sub nivelul prevăzut de lege și sunt discriminați în raport cu colegii acestora având gradul profesional de același nivel cu al lor.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, modificată și completată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu ai funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. Cum legiuitorul nu a statuat că respectivele cauze se judecă în condițiile Legii contenciosului administrativ, nr. 554/2004, modificată și completată, în cauză nu sunt aplicabile

prevederile acestei legi a contenciosului administrativ, dar chiar de ar fi aplicabile, excepția ridicată de pârâtă este nefondată cât timp există refuzul neîntemeiat, formulat explicit, de a soluționa cererile din_ .

Obiectul prezentei cauze îl constituie obligarea pârâtelor la alocarea de fonduri necesare, respectiv la plata unor drepturi de natură salarială, iar competența revine instanței de contencios în baza art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât respectivele drepturi izvorăsc din raporturile de serviciu.

Se solicită a se respinge ca neîntemeiată excepția tardivității introducerii acțiunii, intrucât introducerea acțiunii la Tribunalul B. -N., în cadrul căruia funcționează secția de contencios administrativ și fiscal se justifică pe prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 coroborate cu dispozițiile art. 1 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Precum au arătat detailat în cererea de chemare în judecată, cu ocazia promovării fiecărui reclamant în grad profesional, majorarea salariilor s-a făcut de așa manieră încât reclamanții sunt discriminați în cadrul aceleiași categorii profesionale, cu încălcarea principiului pentru muncă egală, plată egală și al egalității în fața legii, consacrat nu doar de art. 14 și 23 alin. (2) din CEDO, ci și prin texte de lege internă, indicate în cererea de chemare în judecată. Din acest considerent pricina poate fi soluționată doar de instanța judecătorească. Din acest motiv, respingerea acțiunii pentru motivele de inadmisibilitate invocate de pârâtă ar reprezenta o încălcare atât a principiului disponibilității cât și a dreptului la liberul acces la justiție. în cauza Ion Gheorghe împotriva României, la data de_, Curtea Europeană a drepturilor Omului (Secția a lll-a) a conchis că în sensul că prin CEDO sunt garantate drepturile concrete și efective, nu cele teoretice și iluzorii, astfel că dreptul la un proces echitabil poate fi considerat efectiv doar dacă cererile părților sunt într-adevăr ascultate și examinate de tribunalul sesizat.

Drept urmare, în aprecierea reclamanților termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile în cauză, astfel că motivarea excepției ridicate de pârâtă prin trimiterea ia prevederile acestei legi este neavenită.

Însă și în situația în care dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 ar fi aplicabile, excepția ridicată de pârâtă este neîntemeiată întrucât s-au adresat onoratei instanțe ca urmare a faptului că solicitările înregistrate de pârâta AJPIS B. -N. sub nr. 7105, respectiv sub nr. 7106 din_ au fost nejustificat nesoluționate, astfel încât discriminarea noastră este menținută, fiind practic

"blocați" pe un nivel de salarizare inferior celui ce li se cuvine, ca urmare a faptului că salariile noastre sunt stabilite pornind de la nivelul de salarizare stabilit la datele promovării în grad profesional a fiecăruia dintre noi. Astfel, termenul de 6 luni, precum și termenul de 1 an prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 este oricum respectat.

Petiția nr. 7105/_, ca și petiția nr. 7106/_, reprezintă încercarea de a soluționa amiabil nemulțumirile, iar Adresa nr. 652/_ emisă de pârâta AJPIS B. -N. reprezintă solicitarea pârâtei AJPIS B. -N., în calitate de ordonator terțiar de credite, adresată pârâtei ANPIS, în calitatea sa de ordonator secundar de credite, în vederea soluționării cererilor noastre. Din Adresa emisă de pârâta ANPIS înregistrată de pârâta AJPIS B. -N. sub nr. 2341/_ reiese fără putere de tăgadă că solicitările lor din data de_ nu au putut fi soluționate de instituțiile publice responsabile cu plata drepturilor salariale, astfel că demersul judiciar este pe deplin justificat și nu este deloc tardiv.

Pârâta ANPIS are calitate procesuală pasivă pentru că este ordonator secundar de credite. Pârâta AJPIS B. -N. fiind ordonator tețiar de credite nu are în buget sumele de bani necesare plății drepturilor noastre, arătate în cererea de chemare în judecată, fapt ce derivă din prevederile Legii nr. 500/2002. Astfel, pentru opozabilitatea sentinței ce se va pronunța în cauză este necesară menținerea ca pârâtă a ANPIS.

Cererea de chemare în judecată a reclamanților îndeplinește exigențele prevăzute de lege pentru a învesti instanța și nu este necesar a fi precizată în sensul indicat de către pârâta ANPIS.

În ceea ce privește chemarea în garanție, pârâta poate să uzeze de o asemenea cerere doar în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (1), art. 73 alin. (1) și (3) din Legea nr. 134/2010.

Pârâta ANPIS recunoaște că legea aplicabilă în iulie 2010, când au promovat reclamanții B.

A. -R., C. D. și V. L. n era Legea-cadru nr. 330/2009, care la art. 32 prevedea că

"Pentru personalul promovat în funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare.", astfel că la data de_ salariile

reclamantilor nu trebuiau stabilite raportat la treapta 3 de salarizare a gradului superior prevăzut în Anexa nr. III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007. întrucât art. 6 alin. (3) din această ordonanță de Guvern a fost abrogat la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009. Însă în mod netemeinic și nefondat pârâta face trimitere la art. 35 din Legea-cadru nr.

330/2009, ca și cum prevederile acestuia ar justifica discriminarea .

Prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 au fost abrogate, iar în baza art. 1 alin. 3) și 4) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea personalului bugetar în anul 2011, drepturile salariale s-au stabilit raportat la salariile de care au beneficiat în decembrie 2010, neaplicându-se coeficienți de ierarhizare, astfel că reclamanții promovați în_ au fost plătiți, ca în prezent, sub nivelul la care au fost plătiți ceilalți colegi aflați pe funcții similare de consilier superior, promovați înainte de_, deși pregătirea profesională și sarcinile de serviciu nu erau cu nimic mai prejos decât a colegilor consilieri superiori.

În anul 2011, prin prevederile punctului III lit. B din Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, s-au menținut aceleași prevederi care stabileau că pentru personalul promovat salarizarea se va face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția în care sunt încadrați, însă pentru reclamanții B. N. -A., C. S. -lleana, N. R. și C. H. promovați în cursul anului 2010 pârâta AJPIS B. -N. a stabilit salariile de asemenea raportat la treapta 3 de salarizare, fără a ține cont că pentru anumiți funcționari publici cu același grad și pregătire profesională din cadrul pârâtei drepturile salariale fuseseră stabilite raportat la treapta 1 de salarizare.

În anul 2013, potrivit art. 1 din OuG nr. 84/2012, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile noastre salariale, neaplicându-se coeficienți de ierarhizare.

Deoarece treptele de salarizare au fost abrogate, iar ierarhizarea salariilor în funcție de coeficienți de ierarhizare este mereu amânată, nu mai putem avansa și suntem menținuți pe un nivel de salarizare inferior celui stabilit pentru colegii noștri ce ocupă funcții similare cu a noastre, deși nu au un grad de pregătire profesională mai înalt, nici sarcini de serviciu de o complexitate mai ridicată. Astfel, subsemnații am fost și suntem discriminați în cadrul pârâtei AJPIS B. -N. .

Stabilirea sistemului de salarizare din sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului, așa cum a învederat Curtea Constituțională. Prin cererea de chemare în judecată nu au solicitat ca instanța să stabilească un sistem de salarizare care să ni se aplice în viitor, ci să pronunțe o hotărâre care să înlăture discriminarea la care au fost și sunt supuși.

În cadrul pârâtei AJPIS B. -N. funcționarii publici nu sunt salarizați în mod unitar, potrivit voinței legiuitorului, ci în mod discriminatoriu. Din acest considerent, se solicită admiterea acțiunii așa cum este formulată și să obligarea pârâtelor la recalcularea și stabilirea drepturilor salariale raportat la treapta 1 de salarizare, la plata diferențelor drepturilor salariale, retroactiv, actualizate de cu indicele de inflație, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăților acestor diferențe rezultate ca urmare a aplicării greșite a legislației de către pârâta AJPIS B. -N. . Bineînțeles, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâtele ca și pe viitor, până la modificarea prin act normativ a sistemului de salarizare ce li se aplică și cât timp sunt funcționari publici în cadrul pârâtei AJPIS B. -N., să li se plătească salariul calculat pentru gradul profesional superior la nivelul corespunzător fostei trepte 1 de salarizare.

Cererea este pe deplin justificată câtă vreme salariile colegilor aflați pe funcții similare promovați înainte de_ ori transferați de la alte instituții, după caz, au fost stabilite raportat la treptele de salarizare prevăzute de respectiva Anexa III lit. B din OG nr. 9/2008, iar:

Legea-cadru nr. 330/2009 prin art. 12 alin. (3) a statuat că "în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără â fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege." și art. 30 alin. (5) din această lege face trimitere la salariile din decembrie 2009, când era în vigoare Anexa III lit. B din OG nr. 9/2008;

Legea nr. 285/2010 prin art. 1 alin. 3) și 4) din a stabilit că reîncadrarea personalului începând cu_ se face raportat la drepturile salariale de care s-a beneficiat în decembrie 2010; Legea nr. 283/2011 prin pct. II art. 1 a statuat că drepturile salariale se mențin la nivelul din luna decembrie 2011; OuG nr. 84/2012 prin art. 1 prevede că se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile salariale.

Capătul de cerere privind plata diferențelor salariale actualizate cu indicele de inflație este pe deplin justificată, întrucât pârâtele se află în culpă procesuală, ca urmare a interpretării eronate a prevederilor legale și a ignorării unor drepturi cuprinse în CEDO.

Trimiterea la Deciziile Curții Constituționale din_ este și din_ sunt neavenite.

Pârâtele au ales să dea un alt înțeles prevederilor legale decât cel voit de legiuitor.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta B. A. -R., consilier juridic, a promovat în gradul profesional superior la data de_, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008.

La aceeasi data-_, reclamantii C. D. si V. L., avand functia de consilier, au promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din

O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

In data de_, reclamanta B. N. -A., consilier juridic, a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007. In perioada_ -_, reclamanta B. N. -A. a exercitat funcția de Prefect a județului B. -N., fiind numită în funcție cu caracter temporar în baza HG nr. 400/2012. Prin HG nr. 1293/2012 a încetat exercitarea cu caracter temporar a funcției de Prefect și reclamanta și-a reluat funcția de consilier juridic în cadrul AJPIS B. -N. până în data de_ de la care reclamanta ocupă funcția de Director executiv al AJPIS B. -N. .

Tot în data de_ a promovat în grad profesional superior reclamanta C. S. I., inspector, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

În data de_, reclamanta N. R., inspector, a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional principal în gradul profesional superior, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.397 lei la 1.560 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului principal la nivelul treptei 3 a gradului superior, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

În data de_, reclamantul C. H., inspector a promovat în gradul profesional superior, adică din gradul profesional asistent în gradul profesional principal, iar salariul de încadrare s-a majorat de la 1.047 lei la 1.163 lei, respectiv de la nivelul treptei 1 a gradului asistent la nivelul treptei 3 a gradului principal, prevăzut în Anexa III lit. B din O.G. nr. 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007.

La data de_ și_, toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare de consilier ori inspector superior, cu excepția reclamanților promovați în cursul_, aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I, iar la data de_, în cadrul pârâtei existau funcționari publici care ocupau o funcție similară cu funcția de inspector principal în care a promovat reclamantul C. H., încadrați raportat la treapta I de salarizare.

Actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariale la data de_ era Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin art. 48 pct. 13 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate dispozițiile art. 6 alin. (3) din OG nr. 6/2007, astfel că salarizarea reclamantilor trebuia efectuată la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția pârâtă, potrivit prevederilor art. 32 din Legea nr. 330/2009, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare, întrucât la acea dată toți funcționarii publici din cadrul instituției care ocupau funcții similare ( de consilier ori inspector superior) aveau salariul de încadrare corespunzător treptei I, funcțiile similare fiind prevăzute în Anexa nr. III lit. B.

Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 330/2009 " In anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.", iar conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 330/2009 "In cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare, studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2-3 grade și, respectiv, 2-3 trepte profesionale."

Conform art. 32 din Legea nr. 330/2010 "Pentru personalul promovat în funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare.", nefiind aplicabile prevederile fostului art. 6 alin. 3 din OG nr. 6/2007

(în forma aflată în vigoare până la data de_ și care prevedeau că funcționarii publici promovați pe o funcție publică de execuție de un grad profesional superior celui deținut beneficiază de salariile de bază prevăzute pentru gradul profesional în care promovează, la treapta 3 de salarizare) și nici ale art. 33 din aceeași ordonanță (care reglementau modalitatea de avansare în trepte de salarizare).

La datele de_ ,_ și la_, actul normativ care reglementa modul de stabilire a drepturilor salariate era Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin prevederile punctului III lit. B din Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011, s- au menținut aceleași dispozitii care stabileau că salarizarea se va face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția în care sunt încadrați.

Conform art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în anul 2011 din nou nu s-au aplicat coeficienții de ierarhizare a salariilor.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 285/2010, începând cu data de_, salariile de bază s-au calculat prin includerea în acestea a nivelului mediu a stimulentelor de care se beneficia înainte de data de_ .

Astfel, și salarizarea reclamanților promovați în_ ,_, respectiv_, trebuia efectuată la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția pârâtă, adică la nivelul corespunzător treptei I de salarizare.

Pentru anul 2012, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea O.U.G nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, drepturile salariale s-au menținut la nivelul din luna decembrie 2011.

În anul 2013, potrivit art. 1 din O.U.G nr. 84/2012, se mențin în plată drepturile salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012, neaplicându-se coeficienți de ierarhizare.

Salariile de bază, de la data promovării reclamanților și până în prezent au suferit modificări și datorită măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar: - în iulie 2010 diminuarea salariilor cu 25

% în temeiul art. 1 din Legea nr. 118/1990, în ianuarie 2011 majorarea cu 15% aplicată salariului din octombrie 2010 în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010; - în iunie 2012 majorarea cu

8% față de nivelul acordat în mai 2012 și în luna decembrie 2012 majorarea cu 7,4 % aplicată salariului din noiembrie 2012, în temeiul art. 1 din OUG nr. 19/2012.

Art. 21 alin. (1) - (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată, prevăd: "(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale."

Raportat la considerentele de fapt si de drept mai sus relevate, instanța va admite acțiunea reclamanților si in consecință va obliga pârâta A. J. Pentru P. si I. S. B. -N. să plătească reclamanților, începând cu data promovării acestora în grad, până la zi, cu titlu de drepturi salariale, a diferenței rezultată dintre salariul încasat de reclamanți și cel corespunzător funcției pe care fiecare o ocupă, cu nivelul de salarizare corespunzător treptei 1 de salarizare, actualizată cu rata inflației, ținând seama și de valoarea stimulentului mediu introdus în salarul de bază începând cu data de_, iar pe viitor să stabilească și să plătească pentru fiecare reclamant drepturile salariale calculate pentru gradul profesional superior, respectiv principal, la nivelul corespunzător treptei 1 de salarizare, ținând seama și de cuantumul stimulentului mediu anterior menționat, iar pe pârâta A. N. Pentru P. si I. S. la repartizarea sumelor pentru plata drepturilor salariale prevăzute mai sus.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanții B. A. -R. , domiciliată în B., str. A. I., nr. 16, sc.B, ap. 30, jud. B. -N., CNP 2. C. D. , domiciliat în B., str. Petru Maior, nr.2, sc.A, ap. 9, jud. B. -N., CNP 1., V. L. , domiciliată în B., str. T.

Brediceanu, nr.2, sc.A, ap. 10, jud. B. -N., CNP 2., B. N. -A. , domiciliată în B., bvd. Independenței, nr.4, sc.A, ap. 29, jud. B. -N., CNP 2., C. S. I. , domiciliată în B., str. Petru Maior, nr.2, sc.A, ap. 9, jud. B. -N., CNP 2., N. R. , domiciliată în Telciu, nr. 947, jud. B. -N., CNP 2. și C. H. , domiciliat în B., str. Intrarea Cireșului, nr. 1, sc. E, ap. 51, jud. B. -N., împotriva pârâtelor A. J. PENTRU P. ȘI I.

S. B. -N.,

cu sediul în B., str. L. R., nr. 59, jud. B. -N., Cod fiscal 24726125 și A. N. PENTRU P. ȘI I. S.,

cu sediul în B., sector 5, str. Ș. P., nr. 22, cod fiscal 24708439 și în consecință:

- obligă pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S. B. -N. să plătească reclamanților, începând cu data promovării acestora în grad, până la zi, cu titlu de drepturi salariale, a diferenței rezultată dintre salariul încasat de reclamanți și cel corespunzător funcției pe care fiecare o ocupă, cu nivelul de salarizare corespunzător treptei 1 de salarizare, actualizată cu rata inflației, ținând seama și de valoarea stimulentului mediu introdus în salarul de bază începând cu data de_, iar pe viitor să stabilească și să plătească pentru fiecare reclamant drepturile salariale calculate pentru gradul profesional superior, respectiv principal, la nivelul corespunzător treptei 1 de salarizare, ținând seama și de cuantumul stimulentului mediu anterior menționat.

Obligă pârâta A. N. PENTRU P. ȘI I. S. la repartizarea sumelor pentru plata drepturilor salariale prevăzute mai sus.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi,_, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B. L. T. M. D.

Red/dact: BLT/HVA

_ /2ex

Sentința civilă nr. 2258/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2258/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici