Decizia civilă nr. 6138/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR.6138/2013
Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. | G. | ||
JUDECĂTORI: A. | A. | M. | |
S. | L. | R. |
GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenții-reclamanți M.
N., C. O., A. D., C. Ana împotriva sentinței civile nr. 2743 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. C. R., C. R., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) contestație dispoziție de imputare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
Recurenții-reclamanți M. N., C. O., A. D., C. Ana au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2743/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._, s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții M. N., C. O. ,
A. D., C. Ana, împotriva pârâților P. C. R., C. R. - prin primar.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că prin cererea lor, reclamanții M. N., C. O., A. D., Bosbici I., S.
O., A. D. jr., M. M., C. Ana, O. O., S. N. A., C.
E., T. T., M. R., Ț. A., C. G. și S. D. au chemat în judecată pârâții P. C. R., C. R. - prin primar, solicitând anularea dispoziției primarului comunei R. nr. 122/_ ,
privind imputarea unor sume considerate ca fiind acordate necuvenit personalului din cadrul aparatului de specialitate, anularea adresei primarului comunei R. cu nr. 4023/_, obligarea pârâtului de rând
1 la restituirea sumei de 29.727 lei reprezentând cuantumul drepturilor salariate, prime și indemnizații de hrană imputate, obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale, calculate de la data plății imputării până Ia data restituirii integrale a sumei susmenționate și obligarea pârâtelor Ia plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că prin dispoziția susmenționată se dispune imputarea sumei de 29.727 lei personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, reprezentând drepturi salariale, prime și indemnizații de hrană, acordate necuvenit în perioada_ -_ .
Cu privire la această dispoziție, se arată faptul că nu a fost anexat raportul Curții de Conturi semnat și parafat de către reprezentanții acesteia, precum și înregistrat la Primăria comunei R., care să conțină constatările, concluziile, recomandările cu privire la măsurile ce urmează a fi luate, precum și opinia față de acestea. În acest sens se impune anexarea raportului susmenționat. Totodată dispoziția contestată nu este însoțită de referatul de aprobare motiv pentru care se impune întocmirea și anexarea acestuia.
Având în vedere aceste considerente, cât și dispozițiile legale în vigoare, se impune anularea ca neîntemeiată a dispoziției contestate.
Reclamanți au formulat plângere prealabilă împotriva dispoziției nr. 122/2010, însă prin adresa nr. 4023/_ primarul comunei R. a răspuns că nu se impune modificarea sau revocarea dispoziției contestate, cu toate că aceasta a fost emisă în lipsa studiului de impact sau a referatului de aprobare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.7, 8,11 din Legea 554/2004.
Ulterior, reclamanții au depus la dosar precizare de acțiune prin care a restrând obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că deși prin cererea inițială s-a solicitat și obligarea pârâtului de rând 1 la restituirea sumei de 29.727 lei reprezentând cuantumul drepturilor salariale, prime și indemnizații de hrană imputate, aceștia înțeleg să mențină doar petitele privind anularea ca neîntemeiată a dispoziției, respectiv a adresei contestate. În ședința publică din data de_, instanța a dispus disjungerea acțiunii în ceea ce-i privește pe Bosbici I., S. O., A. D. jr., M. M., O. O., S. N. A., C. E., T. T., M. R., Ț. A.
, C. G. și S. D., care au calitatea de personal contractual, și trimiterea dosarului nou format, spre competentă soluționare, Secției civile I
- complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.
A mai reținut tribunalul că prilejuit de efectuarea auditului financiar al contului anual de execuție pe anul 2009, entitatea verificată fiind Primăria comunei R., Camera de Conturi Bistrița-Năsăud organizată în cadrul Curții de Conturi a României a constatat nereguli și abateri de la legalitate și regularitate consemnate în Procesul-verbal de constatare încheiat la data de_ .
Astfel, s-a reținut la lit. B din procesul-verbal sus menționat ( f. 126 și urm. dosar) că urmare a verificărilor efectuate în perioada derulării misiunii de audit -_ -_ s-a constatat că în exercițiul financiar al anului 2009, în perioada_ -_, au fost acordate salariaților din structura organizatorică a unității administrativ-teritoriale drepturi salariale ce exced drepturilor prevăzute de actele normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar, după cum urmează: spor de ecran în
cuantum de 10% din salariul de încadrare; spor condiții deosebite în cuantum de 10% acordat persoanei încadrate în funcția de arhivar; spor de fidelitate în cote procentuale diferențiate în funcție de vechime; primă de Paști; indemnizație de hrană.
Funcționarii publici M. N., C. O., A. D., C. Ana (care urmare a disjungerii operate în cauză au păstrat calitatea de reclamanți în prezentul dosar) au beneficiat de drepturile salariale mai sus evidențiate astfel încât, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, și în privința acestora au fost luate măsuri în timpul derulării acțiunii de audit, sens în care la data de_ P. comunei R. a emis Dispoziția nr. 122/_ ce face obiectul prezentei acțiuni în anulare, dispoziție care privește
"imputarea unor sume considerate ca fiind acordate necuvenit personalului din cadrul aparatului de specialitate al P. ui C. R. în perioada _
-_ "; și care în anexă menționează și pe reclamanții prezentei cauze.
Ulterior emiterii acestei dispoziții s-a finalizat și misiunea de audit prin întocmirea procesului-verbal de constatare din_, pentru valorificarea acestuia Camera de Conturi Bistrița-Năsăud emițând Decizia nr. 28/2010 prin care a stabilit măsuri de remediere a deficiențelor.
Mai mult decât atât, așa cum rezultă din procesul verbal de constatare din data de_ (f. 60 și urm. dosar), în perioada 30 martie - 01 aprilie 2011 Camera de Conturi Bistrița-Năsăud a procedat la verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 28/2010, sens în care la pct. 11 (f. 79 dosar) se reține că deși în timpul misiunii de audit financiar s-a dispus prin dispoziția nr. 122/_ recuperarea sumelor acordate nelegal salariaților, aceste sume nu au fost recuperate, motivația prezentată de entitatea audiată fiind aceea că menționata dispoziție a fost atacată în fața instanței de contencios administrativ, sens în care se face trimitere la prezentul dosar.
Cercetând din perspectiva legalității actul administrativ contestat, respectiv dispoziția nr. 122/_, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă impuse de legiuitor prin norme juridice imperative.
Astfel, potrivit art.84 lit.b din Legea nr.188/1999, răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, iar conform art.85 din același act normativ, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice (…) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei (…).
Totodată, prin prisma aspectelor de fapt mai sus reținute și contrar tezei exprimate de reclamanți, rezultă că la momentul emiterii dispoziției contestate și ulterior la data comunicării acesteia reclamanților, era stabilit cuantumul sumelor care urma a fi restituită autorității de către funcționari precum și componența acesteia.
Aceasta chiar în condițiile în care la data emiterii dispoziției de imputare procesul verbal de constatare nu fusese încă întocmit de reprezentanții Curții de Conturi întrucât, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în cauză și cum s-a menționat în chiar procesul verbal din_, stabilirea sumelor acordate fără temei legal angajaților, atât personal contractual cât și funcționari publici, s-a realizat în timpul misiunii de audit, pe parcursul desfășurării acesteia fiind adoptate măsuri în vederea recuperării sumei.
Or, cum prevederile mai sus citate ale Legii nr. 188/1999 stabilește ca moment al curgerii termenului de 30 de zile în care trebuie emisă dispoziția de imputare ca fiind cel al constatării faptei, fără a impune ca această constatare să implice în mod necesar un act de dispoziție al Curții de Conturi ori al altei entități, nu reprezintă motive de nulitate ale dispoziției emise de P. comunei R. împrejurările invocate de reclamanți în cererea de chemare în judecată și care vizează neatașarea la actul administrativ menționat a raportului Curții de Conturi, a referatului de aprobare și a studiului de impact.
În același context se mai impune a se sublinia și faptul că sumele care urmau a fi restituite autorității de către funcționarii publici reclamanți precum și componența și individualizarea acestora este ușor de urmărit din cuprinsul anexelor la dispoziția de imputare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții M. N. ,
C. O., A. D. și C. Ana, prin care au solicitat în baza art. 312 C.proc.civ., admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și reținerea cauzei spre rejudecare; pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, urmând să se dispună anularea dispoziției primarului comunei
R. nr. 122/_, privind imputarea unor sume considerate ca fiind acordate necuvenit personalului din cadrul aparatului de specialitate; anularea adresei primarului comunei R. cu nr. 4023/_ ; obligarea pârâților oponenți la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a învederat instanței că hotărârea recurată este nelegală, impunându-se casarea acesteia potrivit art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ.
Arată recurenții că, în primul rând, instanța a pronunțat hotărârea atacată fără a ține cont de dispozițiile Legii nr. 84/2012, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 401/_ . Potrivit textului de lege susmenționat, instanța trebuia să constate că reclamanții sunt exonerați de la plata sumelor stabilite prin dispoziția primarului comunei R. nr. 122/_ .
Astfel, prin dispoziția primarului comunei R. nr. 122/_ se dispune imputarea sumei de 29.727 lei personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, reprezentând drepturi salariale, prime și indemnizații de hrană, acordate necuvenit în perioada_ -_ .
Cu privire la această dispoziție, arătăm faptul că nu a fost anexat raportul Curții de Conturi semnat și parafat de către reprezentanții acesteia, precum și înregistrat la Primăria comunei R., care să conțină constatările, concluziile, recomandările cu privire la măsurile ce urmează a fi luate, precum și opinia față de acestea. In acest sens se impune anexarea raportului susmenționat. Totodată dispoziția contestată nu este însoțită de referatul de aprobare motiv pentru care se impune întocmirea și anexarea acestuia.
Având în vedere aceste considerente, cât și dispozițiile legale în vigoare, se impune anularea ca neîntemeiată a dispoziției contestate.
Reclamanți au formulat plângere prealabilă împotriva dispoziției nr. 122/2010, însă prin adresa nr. 4023/_ primarul comunei R. a răspuns că nu se impune modificarea sau revocarea dispoziției contestate, cu toate că aceasta a fost emisă în lipsa studiului de impact sau a referatului de aprobare.
Acestea sunt doar câteva dintre considerentele pentru care se impune admiterea recursului și casarea hotărârii recurate.
In drept: recurenții își întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și ale art. 312 C.proc.civ, Legea nr. 84/2012, art. 20 aln. 3 din Legea 554/2004.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin Procesul-verbal de constatare încheiat la data de_, Camera de Conturi Bistrița-Năsăud din cadrul Curții de Conturi a României a constatat, la Primăria comunei R., nereguli și abateri de la legalitate și regularitate cu ocazia auditului financiar al contului anual de execuție pe anul 2009.
Printre altele, s-a reținut că în exercițiul financiar al anului 2009, în perioada_ -_, au fost acordate salariaților din structura organizatorică a unității administrativ-teritoriale drepturi salariale ce exced drepturilor prevăzute de actele normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar, astfel: spor de ecran în cuantum de 10% din salariul de încadrare; spor condiții deosebite în cuantum de 10% acordat persoanei încadrate în funcția de arhivar; spor de fidelitate în cote procentuale diferențiate în funcție de vechime; primă de Paști; indemnizație de hrană.
În privința reclamanților recurenți au fost luate măsuri în timpul derulării acțiunii de audit, la data de_ P. comunei R. emițând Dispoziția nr. 122/_ pentru "imputarea unor sume considerate ca fiind acordate necuvenit personalului din cadrul aparatului de specialitate al P. ui C. R. în perioada_ -_ ";. Ulterior acesteia Camera de Conturi Bistrița-Năsăud a emis Decizia nr. 28/2010 de stabilire a măsurilor de remediere a deficiențelor, neremediate pe motivul existenței litigiului de contencios administrativ.
În conformitate cu art. 84 lit. b din Legea nr.188/1999, răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, iar conform art. 85 din lege, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare.
Recurenții invocă ca motiv de recurs apariția Legii nr. 84/2012, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 401/_, care exonerează funcționari publici de restituirea unor sporuri încasate nelegal. Din această perspectivă, Curtea reține că în prezentul litigiu de contencios administrativ este în discuție nelegalitatea actului atacat, care se raportează la momentul emiterii acestuia, iar intrarea în vigoare a unei legi noi exoneratoare este o chestiune care nu ține de nelegalitatea, ci, eventual, de caducitatea, actului administrativ, și de faza de executare a actului, nu se statuarea judiciară asupra valabilității acestuia în raport de momentul emiterii.
În afară de acest motiv de recurs clar individualizat, cererea recurenților este ambiguă, nerezultând existența altor motive. Mai arată aceștia și că nu ar fi fost anexat raportul Curții de Conturi semnat și parafat de către reprezentanții acesteia, precum și înregistrat la Primăria comunei R.
, care să conțină constatările, concluziile, recomandările cu privire la măsurile ce urmează a fi luate, precum și opinia față de acestea, însă nu invocă împrejurarea ca motiv de recurs, ci consideră doar că se impune anexarea raportului susmenționat. Arată și faptul că dispoziția contestată nu este însoțită de referatul de aprobare motiv pentru care recurenții consideră că se impune întocmirea și anexarea acestuia.
În acord cu cele reținute de tribunal, Curtea consideră că acestea nu reprezintă motive de nulitate ale dispoziției emise de P. comunei R. .
Reclamanții recurenți nu au suferit nici un prejudiciu prin absența unor operațiuni prealabile, sumele imputate și structura și individualizarea acestora fiind ușor de urmărit din cuprinsul anexelor la dispoziția de imputare.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții M. N., C. O., A.
D. și C. ANA împotriva sentinței civile nr. 2743 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. G. A. A. M. S. L. R.
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: A.P.M.
