Sentința civilă nr. 1446/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1446/2013
Ședința publică din data de 02 iulie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul G. I. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul J. B. -N. , având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
Cauza s-a judecat în fond la data de 11 iunie 2013, concluziile reprezentantei pârâtei fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul G. I. a chemat în judecată pârâtul Consiliul J. B. -N., solicitând anularea actului emis cu încălcarea legii și la plata daunelor calculate ca și drepturi salariale de la data emiterii acestui înscris,_, până la data pronunțării instanței.
În motivare se arată că pârâtul a emis un raport de evaluare al reclamantului acordându-i calificativul "nesatisfăcător";. Urmare a acestui calificativ, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a procedat la redistribuirea sa în alte funcții similare și în toată această perioadă nu a putut profesa conform pregătirii sale.
În drept, s-au invocat disp Legii nr. 188/1999, art. 60, art. 4 al. 2 lit. c, art. 5, art. 9 din HG nr. 1209/2003.
Pârâtul Consiliul J. B. -N.
a depus la dosar întâmpinare
, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și neîntemeiată.
În motivare s-a invocat, in temeiul prevederilor art.11, alin.5 din Legea nr.554/2004, excepția decăderii din termenul prevăzut de lege pentru introducerea unei acțiuni in anulare a raportului de evaluare, prevăzută de art.11, alin.2 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, prevederi potrivit cărora "pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă si peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului."
Raportul de evaluare a performantelor individuale ale reclamantului G. I., întocmit la data de_ a fost transmis de către Consiliul J. B. -N., prin Posta Română, la data de_, prin scrisoare recomandată, acesta refuzând primirea acesteia, astfel că in data de_ a fost restituită la Registratura Consiliului J. B. -N. .
In cererea de chemare in judecată a Consiliului J. B. -N., reclamantul afirmă că a luat cunoștință de acest raport de evaluare numai la data de_, prin lecturarea sentinței pronunțate in dosar nr._, având ca obiect încetarea raportului de serviciu, formulând astfel contestație împotriva raportului de evaluare a performantelor individuale, numai la data de_, înregistrată la Consiliul J. B. -N. sub nr. 3239.
Prin adresa nr.3239/_, comunicată acestuia la data de_, Consiliul J. B. -N. a formulat răspuns la scriptul considerat de către reclamant plângere prealabilă împotriva raportului de evaluare a performantelor individuale întocmit la data de_, prin care i s-a comunicat modalitatea de transmitere a acestui raport, respectiv, prin scrisoare recomandată, la data de_ și totodată faptul că se menține calificativul final din raportul de evaluare.
In concluzie, așa cum rezultă din cele de mai sus, reclamantul a refuzat primirea raportului de evaluare, comunicat de către Consiliul J. B. -N. la data de_ . Potrivit mențiunilor
de pe plicul cu care a fost transmis raportul de evaluare s-a întocmit aviz de comunicare de către Oficiul Postal din N. la data de_, s-a reavizat la data_ si ca urmare a expirării termenului de păstrare, la data de_ s-a aprobat înapoierea acestui plic către Consiliul J. B.
-N. .
In consecință, termenul imperativ prevăzut de către art.11, alin.2 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ - nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, a fost depășit cu mult, reclamantul formulând acțiunea abia la data de_ .
Pe fond, petitul reclamantului G. I. privind anularea raportului de evaluare a performantelor individuale întocmit la data de_ este inadmisibil instanța de judecată nu se poate substitui angajatorului, în speță Consiliului J. B. -N., în ceea ce privește evaluarea angajaților săi, cum este și cazul reclamantului.
Raportul de evaluare s-a întocmit în temeiul prevederilor CAP.3 - E. luarea performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 privind aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
Procedura evaluării este prevăzută de art.114 din H.G. nr.611/2008 si cuprinde trei etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul si c)contrasemnarea raportului de evaluare.
Având în vedere că reclamantul G. I. a refuzat comunicarea raportului de evaluare, procedura interviului nu s-a putut realiza.
Referitor la petitul privind obligarea Consiliului J. B. -N. la plata daunelor calculate ca și drepturi salariale de la data emiterii raportului de evaluare, respectiv data de_ si până la data pronunțării instanței, în conformitate cu prevederile art.19, alin.2 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, se invocă prescripția termenului pentru solicitarea acestor despăgubiri întrucât potrivit acestor dispoziții legale "cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ in termenul de un an prevăzut la art.11 alin.2".
Pe fond cererea de solicitare a daunelor este neîntemeiată. În cererea de chemare in judecată a Consiliului J. B. -N., se afirmă de către reclamant faptul că urmare a calificativului obținut in raportul de evaluare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a procedat la redistribuirea acestuia in funcții similare si in toată această perioadă nu a putut profesa conform pregătirii sale fără a depune, insă, nici o dovadă in acest sens., respectiv corespondența cu această instituție și refuzul redistribuirii acestuia in funcții similare.
Se precizează că raportul de evaluare a performantelor individuale întocmit la data_ a reclamantului G. I. nu a fost comunicat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici si nici nu există o prevedere legală pentru comunicarea acestui act către această instituție.
De asemenea, reclamantul nu dovedește in nici un fel, că acest raport de evaluare cu calificativul nesatisfăcător l-ar fi împiedicat să se angajeze în mediu privat sau la o instituție bugetară, concret că vreo unitate angajatoare ar fi solicitat raportul de evaluare a acestuia si ar fi refuzat angajarea acestuia pentru calificativul obținut.
Dacă angajarea reclamantului, în toată această perioadă, de la încetarea raportului de serviciu și până în prezent, ar fi depins de acest raport de evaluare sau recomandare de la locul de muncă anterior ar fi solicitat el, însuși, acest act Consiliului J. B. -N. și probabil ar fi existat un punct de vedere al unității angajatoare referitor la raportul de evaluare în privința dobândirii acelui loc de muncă.
Totodată reclamantul nu precizează cuantumul daunelor pe care le pretinde fostului angajator Consiliul J. B. -N. și nici nu face dovada raportului de cauzalitate dintre acest raport de evaluare și daunele pretinse.
În drept s-au invocat prevederile art.118 din Codul de procedură civilă, prevederile cap.3 din H.G. nr.611/2008, art.11, alin.2 si alin.5, art.19, alin.2 din Legea nr. 554/2004.
Reclamantul G. I.
a depus la dosar "răspuns la întâmpinare
";, precizând totodată și acțiunea, prin care a solicitat respingerea excepției decăderii din termenul prevăzut de lege pentru introducerea acțiunii in contencios, ca nefondată și respingerea excepției prescripției termenului în care se pot solicita despăgubiri, ca nefondată, iar pe fond a solicitat anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada_ -_, cu calificativul nesatisfăcător, din data de_, ca nelegal, obligarea pârâtei la plata sumei de 63.800 lei cu titlu de despăgubiri materiale egale cu salariile indexate, majorate și recalculate si cu celelalte
drepturi de care ar fi beneficiat ca funcționar public, obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul moral cauzat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că la punctul I. pârâta invocă decăderea din termenul prevăzut de Legea 554/2004 pentru introducerea acțiunii în anulare fără a putea dovedi că în termenul prevăzut de lege i-a fost comunicat actul pentru a-i fi opozabil. Din contră, prin faptul că a plimbat un plic între ea și Poșta Română fără ca acesta să fie înmânat destinatarului, ulterior fiindu-i returnat sigilat și fără mențiunea că destinatarul a refuzat primirea acestuia, face ca afirmația pârâtei "a refuzat primirea raportului de evaluare " să fie neadevărată.
Mai mult citează parțial din adresa 3239/_ emisă de Consiliul J. BN, omițând să facă dovada din alineatul doi, unde afirmă că "ulterior v-a fost transmis prin e-mail in ziua de_ " un alt neadevăr.
Oare care să fie explicația că la doar o zi după încetarea activității sale in instituție, adică_ se semnează raportul de evaluare de către președinte, încălcându-se prevederile art.114 lit. a) din H.G. 611/2008 în sensul că raportul este semnat de către președintele Mihai Liviu R. care nefiind funcționar public nu avea calitatea de evaluator, conform prevederilor art.107 alin. 1 si alin. 2 lit. c din H.G. 611/2008. Dacă se respectau prevederile art. 114 lit. b si art.116 lit. b din metodologia aprobată prin H.G.611/2008 pe parcursul evaluării cu siguranța că avea cunoștință de intenția susnumitului de a comite acel înscris încă de la acea dată.
Potrivit art.11 alin. 2 din Legea nr.554/2004 termenul de introducere a plângerii nu poate depăși un an de la data comunicării actului administrativ, a luării la cunoștință de existența și conținutul acestuia, etc.
Din interpretarea acestui articol reiese fără îndoială că termenul de 1 an începe să curgă de la data când petentul a luat la cunoștință de existenta și conținutul actului administrativ atacat. Nu întâmplător legiuitorul a stabilit ca moment al curgerii termenului de prescripție cel al comunicării actului. In condițiile în care s-ar accepta ideea pârâtei ar însemna că instituția să nu comunice actul decât după împlinirea termenului de prescripție și în final să invoce tardivitatea introducerii plângerii.
Comunicarea actului prin scrisoare recomandata nu este singura modalitate de comunicare a acestuia. Se apreciază astfel că nu este suficientă dovada neprimirii raportului pentru lipsa destinatar de la domiciliu, ci a unui probatoriu din care să reiasă clar că reclamantul a refuzat primirea conținutului scrisorii recomandate. Se apreciază astfel că este esențial ca pârâta să-și fi manifestat buna credința și să fi încercat astfel repetat, prin mai multe modalități, să-i trimită raportul de evaluare.
Deoarece pârâta nu a făcut dovada comunicării actului, acțiunea pe care a promovat-o este în termenul prevăzut de art. 11 alin.2 din Legea nr.554/2004.
In aceste condiții se impune respingerea excepției tardivității introducerii plângerii, ca nefondată.
Raportat la excepția prescripției dreptului de a solicita despăgubiri ca urmare a depășirii termenului prevăzut de art.19 alin.2 din Legea nr.554/2004, excepția se impune a fi respinsă ca nefondată.
Având în vedere că a luat la cunoștință de existența și nu de conținutul raportului de evaluare atacat la data de_, consideră că se află în termenul prevăzut de art. 19 alin. 2 din Legea nr.554/2004. Se face totodată trimitere și la apărarea de la punctul 1 de mai sus și la prevederile art. 120 din H.G. nr.611/2008, astfel că excepția prescripției trebuie respinsă ca nefondată.
Pe fond, raportul de evaluare întocmit la data de_ de către președintele consiliului județean este lovit de nulitate absoluta, încălcând prevederile normelor metodologice cu referire la evaluare.
Raportul de evaluare pe perioada_ -_ emis la data de_ nu respectă prevederile H.G. nr. 611/2008 și ale Legii nr. 188/1999, în sensul că: lipsește informarea asupra conținutului criteriilor de performanță, la începutul perioadei de evaluare, nu s-a ținut cont de calificativul din rapoartele de evaluare din anii precedenți, etapa interviului nu a existat, funcționarul public de conducere care a semnat la rubrica evaluatorului nu avea aceasta calitate, nu a avut abateri disciplinare, sancțiuni sau reclamații, și-a îndeplinit toate sarcinile legale ce i-au fost
încredințate, atribuțiile deținute au fost asumate și respectate cu responsabilitate, volumul de lucru acoperea și chiar depășea timpul de lucru, pentru buna desfășurare a activității instituției a colaborat cu colegii si cu alte instituții, nu a adus prejudicii materiale și morale. Se consideră astfel, ca raportul de evaluare, aprecierile si calificativul "Nesatisfăcător" încalcă legislația aplicabilă în domeniu și nu reflectă realitatea, aducându-i grave prejudicii.
Potrivit prevederilor Legii nr.188/1999 și ale H.G. nr.611/2008, raportul de evaluare reprezintă un act juridic administrativ care poate fi contestat de către persoana nemulțumită, în fața instanței de contencios administrativ. E. luarea funcționarilor publici reprezintă o activitate cu un caracter deosebit de important pentru evoluția și cariera acestora, motiv pentru care legiuitorul i-a acordat o atenție deosebită, reglementând prin HG nr.611/2008, în mod exhaustiv desfășurarea acesteia, prin stabilirea unor proceduri etapizate, a unor criterii cu un grad cât mai înalt de obiectivitate și care totodată sunt determinate și cuantificate tocmai pentru a se asigura posibilitatea verificării respectării întregii proceduri de evaluare. Art. 69 din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, prevede că evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face anual, iar conform alin.4 al aceluiași articol, procedura de evaluare are ca scop promovarea într-o funcție publică superioară, eliberarea din funcția publică. În urma evaluării performanțelor profesionale individuale funcționarului public i se poate acorda unul din următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
Perioada de evaluare, potrivit art. 108 - (1) din HG 611/2008 este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, în alin. 2 al aceluiași articol sunt cuprinse cazurile în care, în mod excepțional, evaluarea se poate face și în alte perioade decât acea prevăzută mai sus.
Conform 107 pct. 1, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se realizează de către un evaluator, alin. 2 al aceluiași articol precizând persoanele care au calitatea de evaluator.
În art. 110-117 sunt cuprinse dispoziții ce reglementează modul de întocmire a raportului de evaluare, obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public, performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea, de notare și de stabilire a calificativului, precum și etapele în care se realizează procedura de evaluare
Procedura de evaluare, prevede art. 116 din același act normativ, se realizează în următoarele 3 etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator, b) interviul, c) consemnarea raportului de evaluare.
Totodată in temeiul art. 106 din aceeași hotărâre "în scopul formării unui corp profesionist de funcționari publici, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici stabilește cadrul general pentru: corelarea obiectivă dintre activitatea funcționarului public și cerințele funcției publice; aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv; asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au obținut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creșterea performanțelor profesionale individuale; identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici, pentru îmbunătățirea rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite."
Având in vedere textul art.13 din H.G. nr.611/2008 care prevede că "E. luarea funcționarilor publici se realizează, în condițiile legii, în vederea stabilirii gradului de atingere de către funcționarii publici a obiectivelor profesionale, prin raportare la atribuțiile curente din fișa postului, precum și în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță." si totodată art. 69 alin. 1, 2, 3 si 4 din Legea nr. 188/1999, consideră obligatorie comunicarea acestor criterii de performanță la începutul evaluării, respectiv înainte de data de_, lucru care nu s-a întâmplat, astfel ca raportul de evaluare este lovit de nulitate absolută.
In al 2-lea rând, în cauză au fost încălcate dispozițiile art.107 alin. 1 si 2 din HG nr. 611/2008, potrivit cărora evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se realizează de către evaluator, iar calitatea de evaluator este enumerata in alin. 2.
Calitatea de evaluator, pentru situația sa, este strict si limitativ prevăzuta de art. 107 alin. 2 lit. c) din H.G. nr.611/2008. Printre persoanele care pot avea calitatea de evaluator nu se regăsește si președintele consiliului județean care nu era si nu este funcționar public. Raportul de evaluare întocmit cu încălcarea acestui principiu implica vicierea procedurii de evaluare, cu consecința anularii raportului întocmit.
In aceasta situație, raportul de evaluare întocmit de președintele Consiliului J. B. -N. este lovit de nulitate absolută.
In al 3-lea rând, raportul de evaluare nu a fost semnat de evaluat și evaluator, în acest mod fiind încălcate dispozițiile art.114 și 116 din H.G. nr.611/2008, nerespectându-se etapa intermediara a interviului.
Conform art. 116 alin. 1 din H.G. nr. 611/2008 "Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoștință funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare; b) se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de funcționarul public evaluat.", iar conform alin. (2) " în cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra consemnărilor făcute, comentariile funcționarului public se consemnează în raportul de evaluare. E. luatorul poate modifica raportul de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun."
Se reiterează că de conținutul raportului a luat la cunoștință numai după ce a fost depus la acest dosar odată cu întâmpinarea pârâtei, iar de existența calificativului a luat la cunoștință în celalalt dosar în data de_ . Până la acest moment, nu a știut de existența acestui raport de evaluare, nu a fost niciodată încunoștințat să se prezinte la interviu, etapă necesară și obligatorie în întocmirea raportului de evaluare a performanțelor sale profesionale. Se consideră astfel că a respectat termenul de contestare al rezultatului evaluării, care potrivit art. 120 alin. 2 din H.G. nr. 611/2008 este de 5 zile calendaristice si curge de la data la care funcționarul public evaluat a luat la cunoștință de calificativul acordat, respectiv în data de_ . Raportat la această dată, contestația depusă la Consiliul J. în data de_ este formulată în termenul legal.
Având in vedere cele de mai sus, au fost eludate de către pretinsul evaluator normele prevăzute de art.114 din HG nr.611/2008. Însăși pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar recunoaște că nu s-a parcurs întreaga etapă prevăzută de acest act normativ.
Pretinsul evaluator nu a avut interesul să-i ia interviu. De altfel este de precizat că la dosar nu s-a depus nici o dovadă din care să rezulte că ar fi fost invitat la un interviu de către evaluator.
Președintele Consiliului J. B. -N. dorea să fie îndepărtat din funcția deținută, deoarece era președintele de sindicat și în acest fel îi era o persoană incomodă, prin funcția pe care o deținea.
Se argumentează acest lucru prin faptul că împotriva refuzului de a i se schimba locul de muncă la data de_ se afla în funcția de manager proiect "sistem integrat de gestionare a deșeurilor menajere" în jud. BN și unde a fost evaluat la calificativul de foarte bine se procedează la schimbarea sa pe un alt post, iar după 5 luni este dat afară și încondeiat și cu calificativul de nesatisfăcător.
Raportat la daunele materiale solicitate, obligarea instituției pârâte la plata de daune materiale este legală prin prisma dispozițiilor art.18 alin.3 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv despăgubiri materiale egale cu salariile indexate, majorate și recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat ca funcționar public.
Urmare acestui raport de evaluare, mai exact prin acordarea calificativului de "nesatisfăcător" în activitatea desfășurată a condus în final la eliberarea sa din funcția deținută și implicit neredistribuirea sa în alte posturi vacante la aceea vreme în organigrama consiliului județean. In drept, invocă art. 99 al. 1 lit. d din Legea 188/1999. Acest raport de evaluare negativ privind "performanțele" sale, a constituit un obstacol la încadrarea sa pe o altă funcție echivalentă celei deținute înainte de întocmirea raportului de evaluare.
Pentru a se angaja pe un post similar era necesar să prezinte o dovadă privind activitatea desfășurata la instituția unde a fost angajat. Fiind funcționar public, rapoartele de evaluare se
comunica Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, instituția in a cărei evidenta sunt toți funcționarii publici. Astfel, conform art. 25 din Legea nr. 188/1999 "Agenția Națională a Funcționarilor Publici administrează evidența națională a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritățile și instituțiile publice." Mai mult, conform alin. 2 al aceluiași articol "Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a transmite Agenției Naționale a Funcționarilor Publici toate informațiile cuprinse în evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici din cadrul acestora."
In plus, pentru a dovedi raportul de cauzalitate între raportul de evaluare atacat și prejudiciul material și moral adus invocă atât prevederile art.69 alin.3 din Legea nr. 188/1999. Calificativele obținute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la: b) promovarea într-o funcție publică superioară; c) eliberarea din funcția publică", cat si art. 25 alin (3) din Legea nr. 188/1999 care menționează ca " în scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum și pentru urmărirea carierei funcționarului public, autoritățile și instituțiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcționar public."
In ceea ce privește dosarul profesional, art. 26 din Legea nr. 188/1999 prevede ca " (1) Autoritățile și instituțiile publice răspund de întocmirea și actualizarea dosarelor profesionale ale funcționarilor publici și asigură păstrarea acestora în condiții de siguranță.
În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituția publică păstrează o copie a dosarului profesional și înmânează originalul funcționarului public, pe bază de semnătură.
Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a comunica Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situația funcționarilor publici."
Pârâta neagă că ar fi comunicat raportul de evaluare către A.N.F.P., deși era obligată conform legii. Raportul de evaluare face parte din dosarul profesional așa cum prevede art. 5 alin. 5 lit. t) din Hotărâre 432/2004 privind dosarul profesional al funcționarilor publici.
Conform art. 1 al acestei Hotărâri de Guvern "Prezenta hotărâre reglementează modul de întocmire și de gestionare a dosarelor profesionale ale funcționarilor publici și a registrului de evidență a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice.", iar conform art. 5 alin (1) "Dosarul profesional conține actele administrative și documentele care evidențiază cariera funcționarului public de la nașterea raporturilor de serviciu până la încetarea acestora, în condițiile legii."
In plus, având in vedere art. 22 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 care prevede că" Agenția Națională a Funcționarilor Publici are următoarele atribuții: [...]k) realizează redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor", art. 104 alin. 2 din legea 188/1999. Redistribuirea funcționarilor publici se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și același grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public" si art. 58 alin. 5 din aceeași lege care stipulează ca " în termen de 10 zile, Agenția Națională a Funcționarilor Publici verifică în baza de date privind evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici dacă există funcționari publici care îndeplinesc condițiile pentru a fi redistribuit, se consideră, contrar celor menționate de pârâtă în întâmpinare că acest raport de evaluare a împiedicat repartizarea sa pe un alt post, conform performantelor sale. In condițiile in care raportul de evaluare este unul negativ, repartizarea sa pe un post de funcționar public similar celui deținut anterior nu mai este posibilă. Se menționează că la aceea dată existau posturi vacante și în organigrama consiliului județean.
Astfel, daunele materiale pe care le solicită se ridică la suma de 63.800 lei și reprezintă câștigurile pe care le-ar fi putut realiza în condițiile în care se putea angaja pe un post similar.
Raportat la daunele morale, solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei pentru prejudiciul moral cauzat.
In privința daunelor morale se consideră că sunt îndeplinite condițiilor prevăzute de art. 1357 si urm Noul cod civil (998-999 Vechiul Cod civil), respectiv existența unui prejudiciu moral, produs prin fapta ilicită a pârâtei care nu a respectat procedura impusă de HG nr. 611/2008 când a întocmit raportul de evaluare.
Daunele morale se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost
concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și sociala. Pe lângă faptul că a rămas fără loc de munca, reclamantului i s-a adus o lezare a demnității la "sfârșit de cariera" prin calificativul nesatisfăcător. Se consideră astfel că prejudiciul moral suferit este unul mare, având inclusiv grave probleme de sănătate ca o consecința atât a implicării sale în activitatea pe care a executat-o, ca urmare a presiunii constante nejustificate din partea Consiliului
J., cât și mai apoi în urma încetării raportului de serviciu, a raportului de evaluare întocmit și a consecințelor strâns legate de acestea.
Referitor la argumentele aduse prin notele de ședință depuse la dosar se învederează următoarele:
Cel puțin pârâta recunoaște că a transmis informațiile privind persoana sa și bănuiește că și dosarul profesional unde sunt incluse toate informațiile profesionale, însă referitor la strădania sa de a contribui la redistribuirea sa sunt doar aparente pentru că:
In organigrama instituției erau la acea data posturi vacante și nu trebuia să trimită adrese nicăieri doar să aibă bunăvoința și interesul să o facă. Însă în luna martie 2010 era managerul proiectului "S. integrat de gestionare a deșeurilor in jud. BN " in valoare de aprox. 36.000.000 euro finanțat din fonduri europene si obținuse inclusiv prefinanțarea obiectivului, activitate meritorie pentru care este evaluat la calificativul de foarte bine, se emite dispoziția nr._ de schimbare a locului de muncă a reclamantului. In prealabil se emit 2 adrese nr. nr.1592/_ către Sindicatul Liber Ardealul al cărui președinte era și către reclamant, prin care i se solicita acceptul schimbării locului de muncă. Deși la ambele răspunsul este negativ, se emite aceea dispoziție de mutare pe un alt post care ulterior, la puțină vreme este anunțat că s-a desființat.
Simțind că, deși a împânzit adrese inutile pe la mai mute instituții în vremuri de criză, nu a făcut nimic in sensul prevederilor legii, pasează responsabilitatea în seama sa, care ar fi trebuit să intuiască ce face pârâta și să procedeze în consecință.
Referitor la minima obligație pe care ar fi avut-o de a se interesa la fostul angajator, a făcut mai mult: după ce a sesizat în scris instituția despre abuzul comis a solicitat instanței de contencios administrativ îndreptarea abuzului comis asupra sa. Cererea a făcut obiectul dosarului_ .
In drept, s-au invocat prevederile H.G._ si urm. Noul Cod Civil, Legea nr.
188/1999, H.G. 432/2004, art. 242 alin. 2 precum și dispozițiile art. 274 C.Proc.Civ.
Pârâtul Consiliul J. B. -N.
a depus la dosar "concluzii scrise";,
prin care a arătat următoarele:
Raportul de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului G. I., întocmit la data de_, s-a depus cu Borderou la Posta Română la data de_, s-a întocmit aviz de comunicare de către Oficiul Poștal N. la data de_, s-a reavizat la data de_ și, ca urmare a expirării termenului de păstrare, la data de_, s-a aprobat înapoierea acestui plic către Consiliul J. B. -N. .
Prin urmare termenul prevăzut de art.11, alin.2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ a fost depășit, reclamantul formulând acțiunea la data de_ .
Admiterea excepției privind prescripția termenului pentru solicitarea daunelor materiale in valoare de 63800 lei și a daunelor morale în valoare de 100.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 19, alin.2 din Legea nr.554/2004, cereri care pot fi adresate instanțelor de contencios administrativ în termenul de un an prevăzut de art.11 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
Pe fond, se solicită respingerea cererii ca neîntemeiată pentru motivele pe care le-a arătat in întâmpinarea depusă la termenul de judecată din data de_, pentru motivele arătate in notele de ședință depuse la termenul din data de_ .
Având în vedere faptul că prin cererea de chemare in judecată, reclamantul G. I. solicită daune, calculate ca și drepturi salariale și daune morale motivând că, urmare a calificativului stabilit prin raportul de evaluare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a procedat la redistribuirea acestuia în funcții similare și nu a putut profesa conform pregătirii și datorită faptului că în Răspunsul la întâmpinare depus de către reclamant la termenul din data de_, acesta susține "pârâta neagă că ar fi comunicat raportul de evaluare către ANFP, deși era obligată conform legii", se precizează referitor la acest aspect următoarele:
In conformitate cu prevederile art.5, alin.5 lit. t) din Hotărârea Guvernului nr.432/2004, privind dosarul profesional al funcționarilor publici, intr-adevăr raportul de evaluare face parte din
dosarul profesional al funcționarului public dar acest act nu a fost comunicat Autorității Naționale a Funcționarilor Publici .
In aplicarea prevederilor art.26, alin.3, art.99, alin.6 si art. 104. alin.1, litera a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, s-a comunicat Autorității Naționale a Funcționarilor Publici doar lista funcționarilor publici aflați in perioada de preaviz de 30 de zile si lista funcționarilor publici a căror raport de serviciu a încetat, solicitându-se, totodată, sprijin pentru redistribuirea acestora, așa cum rezultă din Notele de ședință depuse la instanță, la termenul din data de_ si din documentația la care a făcut referire în aceste note de ședință, respectiv adresele privind redistribuirea reclamantului la o altă instituție publică.
In nici un caz nu s-a comunicat raportul de evaluare a performantelor individuale către Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici. De altfel, din întreaga corespondență purtată cu această instituție nu rezultă vreo referire cu privire la raportul de evaluare a reclamantului.
Potrivit prevederilor art. 16 si 17 din H.G nr.432/2004, ca urmare a încetării raportului de serviciu, documentele care formează dosarul profesional se predau, în original, la cererea funcționarului public, pe bază de semnătură. Ori, la Consiliul J. B. -N. nu s-a înregistrat o astfel de cerere din partea reclamantului G. I. privind înmânarea documentelor ce formează dosarul profesional .
Se precizează că practic, in aplicarea prevederilor art. 104 alin.1 litera a) din Legea nr. 188/1999 Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici nu face decât să transmită lista funcțiilor publice vacante, urmând ca, fostul angajator, in speță, Consiliul J. B. -N., să facă demersurile necesare pentru redistribuirea funcționarilor cărora le-a încetat raportul de serviciu, respectiv formularea de adrese la instituțiile unde sunt posturi vacante.
La toate aceste adrese efectuate de către Consiliul J. B. -N. s-a dat un răspuns negativ din partea instituțiilor menționate, mai puțin Direcția Generală a Finanțelor Publice care nu a răspuns nici pozitiv, nici negativ adresei pârâtei.
In aceste condiții, prin efectuarea tuturor acestor demersuri privind redistribuirea funcționarilor publici a căror raport de serviciu a încetat, se consideră că, Consiliul J. B. -N.
, în calitate de angajator, a respectat prevederile legale prevăzute la art.26, alin.3 si art.99, alin.6 din Legea nr. 188/1999 .
Având în vedere prevederile art.26, alin.5 si ale art.104, alin.l-8 din Legea nr. 188/1999, se consideră că și reclamantul avea minima obligație de a se interesa la fostul angajator, respectiv Consiliul J. B. -N., cu privire la demersurile efectuate către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, in ceea ce privește redistribuirea, ca urmare a încetării raportului de serviciu, ceea ce nu s-a întâmplat.
In afară de simple afirmații privind prejudiciul suferit ca urmare a raportului de evaluare a performantelor individuale a cărui anulare se cere, reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului, respectiv orice document din care sa reiasă că nu s-a putut angaja la o altă instituție publică sau in mediu privat ca urmare a acestui raport de evaluare.
Se precizează că trebuie făcută o distincție clară între litigiul privind încetarea raportului de serviciu al reclamantului ce formează obiectul Dosarului nr. 7521/2010, unde nici măcar nu s-a intrat pe fond și acest litigiu privind raportul de evaluare, încercându-se stabilirea unei legături de cauzalitate între cele două litigii și obținerea în acest fel a despăgubirilor ca urmare a încetării raportului de serviciu.
In drept, s-au invocat prevederile Legii nr.188/1999, HG nr.432/2004, art.146 din Codul de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul I. G. solicita, în contradictoriu cu pârâții Consiliul J. B. -N. și Președintele Consiliului J. B.
-N., anularea ca nelegală și netemeinică a dispoziției nr.230 emisă de Președintele Consiliului județean B. -N. în data de_, reintegrarea sa pe funcția deținută anterior, obligarea la plata drepturilor salariale, calculate de la data încetării raporturilor de muncă și până la reîncadrarea efectivă; plus suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, cu mențiunea că prin dispoziția contestată, pârâtul Președintele Consiliului J. B. -N. a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului, care deținea funcția publică de execuție de consilier, constatându-se neprezentarea la examenul din data de_, organizat pentru verificarea și testarea cunoștințelor
profesionale ale angajaților din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului J., considerându-l astfel respins prin neparticipare.
Cu ocazia apărărilor efectuate în acest dosar de pârâții Consiliul J. B. -N. și Președintele Consiliului J. B. -N. , prin "răspunsul"; depus la data de_ , la filele 177- 120 dosar, s-a relevat și aspectul că "la evaluarea profesională pe anul 2010 a obținut calificatul
"nesatisfăcător,, …";, atașându-se, în dovedirea acestor susțineri, printre alte înscrisuri și "raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de execuție - clasa I";, din data de_, vizând perioada_ -_ privindu-l pe reclamant( file 143-145).
În speța dedusă judecății - anularea Raportului de evaluare a performanțelor individuale întocmit la data de_, se susține că acest act a fost comunicat reclamantului de către Consiliul
J. B. -N., prin poștă, la data de_ ( mențiune care apare și la finalul raportului:
"expediat la_ ";, prin scrisoare recomandată, acesta refuzând primirea, astfel că în data de_ a fost restituită la Registratura Consiliului J. B. -N., însă înscrisurile depuse la filele12,27 dosar, relevă că într-adevăr s-a predat la oficiul poștal recomandata nr.14/_ privindu-l pe I. G.
, predată expeditorului la_ pe motivul "expirării termenului de păstrare";, fiind scrisă și mențiunea "trimis prin e-mail în 2_ ";, ultimă susținere care nu a putut fi dovedită de pârât( a se vede fila 22 dosar), condiții în care nerezultând cu certitudine că la data de_ s-ar fi comunicat chiar actul a cărui anulare se cere, tribunalul va reține că momentul luării la cunoștință a raportului de evaluare este_ - termenul de judecată pentru care s-a depus "răspunsul"; din_ și în care s-a făcut referire(cu atașarea actului în cauză), la raportul de evaluare, și nu cel afirmat în cererea de chemare în judecată - luarea cunoștință de acest raport de evaluare numai la data de _
, prin lecturarea sentinței pronunțate în dosar nr._ .
Potrivit art.120 din HG nr.611/2008: ";(1) Funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul autorității sau instituției publice. Conducătorul autorității sau instituției publice soluționează contestația pe baza raportului de evaluare și a referatelor întocmite de către funcționarul public evaluat, evaluator și contrasemnatar. (2) Contestația se formulează în termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoștință de către funcționarul public evaluat a calificativului acordat și se soluționează în termen de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației. (3) Rezultatul contestației se comunică funcționarului public în termen de 5 zile calendaristice de la soluționarea contestației. (4) Funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate potrivit alin.(1) se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. (5) Funcționarii publici evaluați direct de către conducătorul autorității sau instituției publice, conform art. 107 alin. (2) lit.
d) și e), nemulțumiți de rezultatul evaluării, se pot adresa direct instanței de contencios administrativ, în condițiile legii";, acest ultim aliniat fiindu-i aplicabil reclamantului
, explicația fiind aceea că evaluatorul fiind însuși conducătorul instituției publice soluționarea contestației împotriva propriului act de către acesta nu ar fi obiectivă, legiuitorul stabilind în acest caz posibilitatea sesizării directe a instanței de contencios administrativ
, deci fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile, reglementată de art.7 cu referire la art.2 alin.1 lit. j (" plângere prealabilă - cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia";),
procedură care, pe aceleași considerente expuse mai sus, s-ar dovedi ineficace.
Lege contenciosului administrativ nr.554/2004, la art.11, reglementează "Termenul de introducere a acțiunii";: (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual,
…și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz";.
În cauza dedusă judecății, reclamantul era ținut de respectarea termenului prevăzut de art.11 alin.1 din lege pentru sesizarea instanței - 6 luni calculat, cel mai târziu, de la data de _
, adică_, or acțiunea a fost înregistrată la data de_, fără a se dovedi incidența unor motive temeinice în sensul alin.2 al aceluiași articol,
motiv pentru care se va admite excepția prescripției dreptului de introducere a acțiunii în contencios administrativ
invocată de pârâtul Consiliul J. B. -N. și, în consecință, se va respinge acțiunea în contencios administrativ, ulterior completată, formulată de reclamantul Iluț G. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul J.
-N., , ca fiind prescrisă, termen stabilit de legiuitor în considerarea principiului securității raporturilor juridice și soluționării cauzelor într-un termen rezonabil.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a solicita despăgubiri, întemeiată pe prev. art.19 alin.2 din Legea nr.554/2004, invocată de pârâtul Consiliul J. B. -N., instanța reține că art.19 reglementează "Termenul de prescripție pentru despăgubiri";:(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei .(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)";, în să aceste prevederi legale nu sun aplicabile în speță, din moment ce cererea de despăgubire nu a fost formulată pe cale separată, ci subsidiar petitului de anulare a raportului de evaluare, context în care se va dispune respingerea acesteia ca nefondată.
Față de soluția adoptată, în temeiul art.274 C.pr.civ., se va respinge, în consecință, cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului de a solicita despăgubiri, întemeiată pe prev. art.19 alin.2 din Legea nr.554/2004, invocată de pârâtul Consiliul J. B. -N., ca nefondată.
Admite excepția prescripției dreptului de introducere a acțiunii în contencios administrativ invocată de pârâtul Consiliul J. B. -N. și, în consecință, respinge acțiunea în contencios administrativ, ulterior completată, formulată de reclamantul I. G., domiciliat în N., str. M.
, bl. 5DEF, sc. E, ap. 3, jud. B. -N. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul J. B. -N.
, cu sediul în B., P. P. R., nr.1, jud. B. -N., ca fiind prescrisă.
Respinge, în consecință, cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 2 iulie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | ||
D. E. L. | M. | D. | P. |
Red/dact: DEL/HVA
_ /4 ex
