Sentința civilă nr. 2435/2013. Contencios. Ordonanță președințială

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CI VILĂ NR . 2435

Ședința publică din 17 aprilie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. P.

- judecător

GREFIER: M. N. D.

Pe rol este soluționarea cererii formulată de către reclamantul reclamantul D. C. -G. , cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat Petruse M., B. M., str. N. I., nr. 6, ap. 47, județul M., în contradictoriu cu pârâta I. P. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud.

M., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței, la_ întâmpinare de către pârâtă; la_ răspunsul la cererea prealabilă de către reclamant.

Verificând din oficiu, în raport de dispozițiile art. 1591alin. 2 Cod procedură civilă, T. constată că este competent să soluționeze cererea

formulată în prezenta cauză, sens în care după verificarea actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.

T.

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul T. ui M. la data de_, sub nr. de mai sus, reclamantul D. C. -G. în contradictoriu cu pârâta I. P. Județului M. - S. P. C.

R. P. de C. și Î. a V. a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea provizorie a autovehiculului marca Nissan, cu număr de identificare VSKKVNR20U0252462, achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene,

până la soluționarea irevocabilă a cererii de contencios administrativ care face obiectul dosarului de fond.

În motivarea cererii reclamantul susține, în esență, că este proprietarul autoturismului cu datele de identificare menționate mai sus, pentru care a solicitat instanței de judecată înmatricularea definitivă a acestuia.

Pentru efectuarea și desfășurarea activității sale de serviciu este imperios necesară deplasarea zillnică și constantă a reclamantului în teren, respectiv dinspre și către localitatea de domiciliu, astfel că în fiecare zi ete nevoit a parcurge mai mulți kilometri dus-întors în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Raportat la prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, este prejudiciat în posibilitatea înmatriculării autoturismului; în ciuda faptului că sentința pronunțată de Tribunal este definitivă și executorie, în condițiile în care recursul suspendă executarea, evident nu va reuși executarea sentinței, fiind privat de dreptul său de proprietate și folosință asupra autoturismului.

Reclamantul susține că sunt îndeplinite condițiile ordonanței președințiale prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă și invocă următoarele argumente:

Urgența este justificată prin imposibilitatea reclamantului de a folosi vehiculul al cărui proprietar este fiindu-i restrâns exrercițiul acestuia printr-un act de autoriate al instituțiilor statului, iar prejudiciarea în acest sens decurge în concret din necesitatea efectivă și obiectivă de a utiliza autovehiculul pentru a se deplasa pe traseul prevăzut conform atribuțiilor la care s-a obligat și la distanță de mai mulți km de localitaea de domiciliu-destinație.

Prejudicierea sa decurge din necesitatea și imposibiliztatea de a utiliza acest vehicul pentru a onora obligațiile pe care și le-a asumat.

În ceea ce privșete nepejudecarea fondului solicită a aprecia aparența dreptului ca fiind conturată de probele administrate în favoarea sa care, în calitate de proprietar, a parcurs procedura reglementată de art. 7 din ordinul MAI nr. 1501/2006 pentru înmatricularea permanentă a vehiculului.

În drept se invocă art. 581-582 Cod procedură civilă, art. 82, 112 Cod procedură civilă, art. 274 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, pârâta lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a cererii.

Analizând actele și probele de la dosar, inclusiv cele din dosarul de fond instanța reține următoarele:

Demersul juridic al reclamantului se întemeiază pe încălcarea dreptului comunitar, prin condiționarea înmatriculării definitive în România a vehiculelor de import de plata taxei pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012 care a abrogat OUG nr.50/2008.

La data la care reclamantul a solicitat înmatricularea vehiculului intrase în vigoare Legea nr.9/2012 care instituie obligația de plată a taxei de emisie și prin care s-a abrogat începând cu data de_ O.U.G. nr. 50/2008 care

stabilea taxa pe poluare pentru autovehicule. Prin urmare legalitatea refuzului pârâtei de a proceda la înmatricularea vehiculului nu poate fi cenzurată decât în conformitate cu normele în vigoare la data la care i s-a adresat cererea de înmatriculare, adică raportat la cadrul legal stabilit prin Legea nr.9/2012 în temeiul principiului constituțional al neretroactivității legii consacrat prin art.15 alin.2 din Constituția României.

Sub aspectul admisibilității cererii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ, cu referire concretă la obiectul cererii deduse judecății, instanța apreciază că este admisibilă. Procedura specială a suspendării executării actului administrativ, prevăzută de art.14-15 din Legea nr.554/2004 nu poate fi exercitată în acest caz particular întrucât, prin ipoteză, suntem în prezența unui act administrativ negativ, concretizat într-o decizie de refuz din partea pârâtei atât pentru autorizarea provizorie a circulației, cât și pentru înmatricularea fără plata taxei. Nerecunoașterea dreptului de a solicita luarea unei măsuri provizorii și urgente pe calea ordonanței președințiale i-ar încălca și dreptul de acces la justiție garantat de art.21 din Constituția României și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța va analiza în continuare condițiile speciale care se impune a fi întrunite potrivit art. 581 Cod procedură civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială:1) urgența;2) caracterul vremelnic al măsurii și 3) neprejudecarea fondului .

În absența unei definiții legale a urgenței aceasta se determină prin prisma " cazurilor grabnice"; enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în cazul unei executări, ultimă ipoteză exclusă având în vedere împrejurările invocate în cuprinsul cererii.

Urgența nu este o chestiune principială, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete care în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată prin probele administrate .

Urgența este justificată prin imposibilitatea reclamantului de a folosi vehiculul al cărui proprietar este fiindu-i restrâns exrercițiul acestuia printr-un act de autoriate al instituțiilor statului, iar prejudiciarea în acest sens decurge în concret din necesitatea efectivă și obiectivă de a utiliza autovehiculul pentru a se deplasa pe traseul prevăzut conform atribuțiilor la care s-a obligat și la distanță de mai mulți km de localitaea de domiciliu-destinație.

Pretinsa privare de proprietate, cu încălcarea art. 1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, nu justifică prin ea însăși admiterea cererii. Analiza limitării dreptului de proprietate, din perspectiva exigențelor impuse statelor prin paragraful 2 al art. 1 din Protocolul 1 pentru a restricționa exercitarea folosinței bunurilor, în scopul de a asigura plata impozitelor și taxelor,trebuie făcută în mod particular, în funcție de situația

fiecărei părți și numai condiționat de justificarea urgenței, impusă în dreptul intern ca o condiție esențială a ordonanței președințiale.

Urgența nu este o chestiune principală, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete care în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată prin probele administrate .

Imposibilitatea folosirii vehiculului până la soluționarea irevocabilă a litigiului de drept comun nu justifică admiterea cererii întrucât în absența unei hotărâri favorabile pronunțate în litigiul de fond și dat fiind efectul suspensiv de executare al recursului, impus de către legiuitor în materia contenciosului administrativ, reclamantul este readus la statutul anterior refuzului de înmatriculare din partea pârâtei. Acest statut nu îi permitea exercitarea dreptului de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de 90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate.

Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat ,inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata taxei de poluarea. Această circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 și a optat pentru acest demers juridic,alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului, cu achitarea taxei de poluare, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios fiscal.

Prin urmare, în cauză nu sunt întrunite exigențele legale care caracterizează urgența.

Condiția caracterului vremelnic este îndeplinită. Măsura solicitată are ca obiect autorizarea provizorie a circulației până la soluționarea cererii formulate în procedura de drept comun, având deci caracter temporar .

Instanța apreciază că este îndeplinită și condiția aparenței dreptului în favoarea reclamantei având în vedere soluțiile pronunțate constant de către instanțele naționale care au constatat contrarietatea cu art.110 TFUE a dispozițiilor cuprinse în Legea nr.9/2012 de a căror respectare s-a condiționat înmatricularea vehiculului pentru prima dată în România, pentru rațiuni similare celor constatate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu vs. Statul Român .

Cu toate acestea, deși întârzierea procedurii de înmatriculare definitivă este determinată de soluționarea irevocabilă a acțiunii de drept comun, numai urgența constată în condițiile art. 581 Cod procedură civilă justifică admiterea cererii, dacă sunt îndeplinite și celelalte două condiții cumulative.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 581 Cod procedură civilă instanța va respinge cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de ordonanță președințială

formulată de către reclamantul D. C. -G.

, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat Petruse M., B. M., str. N. I., nr. 6, ap. 47, județul M., în contradictoriu cu pârâta

I. P. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud.

M. .

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică, azi, 17 aprilie 2013.

PREȘEDINTE

GREFIER

V. P.

M.

N.

D.

Red.P.V./T.red. M.N.D.

_ /4 ex.

cod operator 4204

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de ordonanță președințială

formulată de către reclamantul D. C. -G.

, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat Petruse M., B. M., str. N. I., nr. 6, ap. 47, județul M., în contradictoriu cu pârâta

I. P. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., cu sediul în B. M., str. Gh. Șincai nr.46, jud.

M. .

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică, azi, 17 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2435/2013. Contencios. Ordonanță președințială