Sentința civilă nr. 245/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 245/2013
Ședința publică din data de 01 aprilie 2013 Instanța constituită din: JUDECĂTOR: M. S.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC M. C. T. SA, cauza privind și pe pârâta A. G. DE A. F. - D. G. A M. C. ,
având ca obiect contestație act administrativ fiscal decizia nr. 297/2012 emisă de D. G. DE SOLUȚIONARE A CONT. AȚIILOR DIN CADRUL A.N.A.F.
În data de_ s-au înregistrat la dosarul cauzei din partea pârâtei
A.N.A.F. concluzii scrise, trimise prin fax, concluzii care în data de_ au fost depuse la dosar, în original, prin Serviciul Registratură al instanței.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând reține că,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC M. C. T. SA a chemat în judecată pe pârâta A. G. DE A. F. - D. G. A M. C.
solicitând anularea deciziei nr. 297/2012 emisă de D. G. DE SOLUȚIONARE A CONT. AȚIILOR DIN CADRUL A.N.A.F. cu consecința
anulării dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr.49046/_, a deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr.70/_ întocmită în baza Raportului de inspecție fiscală nr.49045/_ și să se constate caracterul nedatorat al accesoriilor calculate, în temeiul principiului "accesorium sequitur principale";, desființarea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată și exonerarea în consecință a societății de la plata sumei de 5.603.499 lei.
În motivele acțiunii, reclamanta arată că prin decizia nr.297/_ ce i-a fost comunicată în data de_ D. de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de A. F., a soluționat negativ contestația înaintată de SC M. C. T. SA și înregistrată la D. G. de A. a M. C. sub nr.1045743/_ .
Contestația a fost formulată împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr.70/_ emisă de D. G. de A. a M. C. în baza Raportului de inspecție fiscală nr.49045/_, pentru suma totală de 5.603.499 lei reprezentând: TVA stabilit suplimentar de plată în sumă de 4.824.604 lei și obligații fiscale accesorii în sumă de 778.895 lei.
Reclamanta arată că, considerentele deciziei nr.297/_ sunt identice cu constatările inspectorilor fiscali din Decizia de impunere nr.70/_ . susține că deși în cuprinsul Deciziei nr.297/_ D.
G. de Soluționare a Contestațiilor precizează motivele inserate în cadrul contestației, nu înțelege să le analizeze în contextul ansamblului probator administrat și achiesează în totalitate la justificările inspectorilor fiscali din Decizia nr.70/_ .
Drept consecință a celor expuse anterior, reiterează motivele înaintate în contestație pentru a le supune controlului judiciar.
Inspecția fiscală a fost înscrisă în Registru unic de control al societății seria A nr.0394962 la poziția nr.190 în data de_ și s-a desfășura la sediul social al contribuabilului în perioadele_ -_ și_ -_ ; obiectivul inspecției fiscale - soluționarea cu control anticipat a sumei negative a TVA solicitată la rambursare prin deconturile de TVA ale lunilor iulie 2009 (1.638.677 lei), octombrie 2009 (1.220.327 lei); noiembrie 2009 (2.436.196 lei) și decembrie 2009 (1.791.679 lei) înregistrate la Serviciul Rambursări TVA, compensări, restituiri și alte impozite și transmise Activității de I. F., suma totală a taxei solicitată la rambursare fiind de 7.086.879 lei.
Arată că organul fiscal, fara just temei, nu acorda drept de deducere a TVA pentru cheltuielile de consultanta, asistenta de specialitate si management activ platite catre persoana afiliata M. East Europe Metallurgical Division SRl (denumita, in cele ce urmeaza "MEEMD"), facand aplicarea art.145 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal si art.146 alin.(l) din Codul fiscal.
Societatea încheie, in calitate de Beneficiar, cu MEEMD, în calitate de Executant, Contractul de acordare a serviciilor de consultanta si asistenta de specialitate nr.40/_ (denumit, in cele ce urmeaza "Contract"). la data de_ partile incheie un act aditional la Contract prin care se aduc completari la obiectul Contractului.
Serviciile de consultanta, asistenta de specialitate si management activ sunt detaliate in cuprinsul Contractului si sunt cheltuieli destinate operatiunilor taxabile ale societății, fiind în strânsa legătura cu obiectul de activitate al Beneficiarului. Acestea se refera la servicii de consultanta si asistenta de specialitate prin elaborarea de instructiuni, recomandari, metodici, standarde, programe, calcule, strategii, rapoarte analitice; elaborarea de strategii specifice activitatii curente si de perspectiva a Beneficiarului; asistenta metodologica si metodica in gestiunea activitatii specialistilor Beneficiarului; efectuarea de analize a posibilitatilor de dezvoltare a Beneficiarului; stabilirea impreuna cu Beneficiarul a
politicilor de investitii si atragerea investitiilor; dezvoltarea tehnica, organizare si dezvoltarea productiei; politica de personal si gestionarea resurselor umane; asistenta financiara, contabila si fiscala; servicii de management activ etc.
In ceea ce priveste acordarea serviciilor de management activ, de comun acord, Executantul propune iar Beneficiarul numeste in functiile de conducere din cadrul Societatii directori si manageri in persoana salariatilor Executantului. Directorii si managerii isi desfasoara exclusiv activitatea la sediul Beneficiarului iar Beneficiarul este singurul responsabil cu remunerarea acestora.
Serviciile de consultanta si asistenta de specialitate sunt materializate in inscrisuri si/sau consiliere verbala, se acorda la termenele fixate si sunt prestate de catre personalul specializat si calificat al Executantului, astfel incat sa fie asigurat un standard ridicat de performanta.
Societatea a justificat prestarea efectiva a serviciilor cu documente justificative corespunzatoare, impuse de pct.48 din Normele de aplicare a Codului fiscal, prezentand organului fiscal facturi, rapoarte cu privire la serviciile acordate, acte de predare-primire si aprox. 400 pagini cu documente justificative care cuprind decizii, dispozitii, circulare, instructiuni, protocoale, procese verbale si regulamente (regulament creditare, garantii bancare si acreditive - 11 pagini; regulament proces investitional - 107 pagini + 12 anexe; regulament constructii si reutilare tehnica - 49 pagini; regulament activitate comisie de bilant - 6 pagini).
In ceea ce priveste sustinerea organului fiscal ca in mare parte documentele prezentate nu sunt traduse in limba romana. Necesitatea ca documentele justificative "sa fie insotite de traduceri in limba romana certificate de traducatori autorizati", este formulată doar in versiunea finala a Raportului de inspectie fiscală, organul fiscal solicitand anterior doar prezentarea documentelor justificative pentru serviciile facturate de MEEMD.
Cheltuiala cu "Cota salarii corporatiste" reprezinta, asa cum si denumirea sugereaza, cota parte din cheltuielile cu salariatii MEEMD care si-au desfasurat activitatea exclusiv la sediul Executantului, refacturata catre Beneficiar, ca urmare a repartizaării cheltuielilor între societățile din grup care au beneficiat de servicii in perioada analizata, fiind in fapt elementul de cost semnificativ al Executantului, întrucât executarea Contractului de acordare a serviciilor de consultanta si asistenta de specialitate de către MEEMD nu se putea efectua fara participarea resurselor umane.
Astfel, in mod eronat, organul fiscal a reținut nemenționarea în Contract a cheltuielilor "cota salarii corporatiste".
Mai mult decat atat, organul fiscal face confuzie intre cele doua elemente principale de cheltuiala, confunda "cota salarii corporatiste" cu "Servicii de consultanta si asistenta executate la MCT" încadrând "Cheltuielile cu remunerarea persoanelor care fac parte din conducerea Beneficiarului si sunt salariati ai Executantului (cota salarii corporatiste
din facturile emise)", pe cand salariile persoanelor din managementul Beneficiarului sunt mentionate sub denumirea de "Servicii de consultanta si asistenta executate la MCT".
In ceea ce priveste "Servicii de consultanta si asistenta executate la MCT", acestea reprezinta serviciile si costurile salariale aferente persoanelor din conducere Beneficiarului, salariati ai Executantului, cheltuieli suportate prin refacturare de catre Beneficiar, asa cum s-a stabilit prin actul aditional din_ la Contractul nr. 40/_ . Pe tot parcusul perioadei mai - decembrie 2009, structura personalului care a asigurat managementul Beneficiarului a fost: dnul Somov Gennady - Director general, dnul Pashanin Sergey - Director adjunct si dnul Katylkou Hleb - Manager imbunatatire procese.
Pe durata inspectiei fiscale, alaturi de documentele justificative au fost prezentate si informatii cu privire la numele, prenumele si functia detinuta de salariatii Executantului care si-au desfasurat activitatea la sediul Beneficiarului. In general, ponderea costurilor cu managementul activ al Beneficiarului a reprezentat lunar mai mult de 50% din total costuri refacturate de catre Executant. Spre exemplu, factura nr. 17/_ din total valoare facturata - 242.016 lei, valoarea managementului activ al Beneficiarului este de 157.745 Iei.
Organul fiscal considera ca Societatea si-a exercitat dreptul de deducere a taxei conform art.146 alin.(l), desi facturile emise de MEEMD nu respectau prevederile art.155 alin.(5) lit.k) din Codul fiscal, respectiv "nu contin denumirea serviciilor prestate", invocand in speta Decizia nr. V /2007 a ICCJ.
Este adevarat ca potrivit Deciziei nr. V/2007 a ICCJ nu poate fi dedus TVA-ul in situatia in care documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA, insa in speta nu este vorba despre lipsa informatiilor de natura celor avute in vedere la pronuntarea recursului in interesul legii, fiind vorba despre o mentiune ce nu influenteaza in nici un fel operatiunea comerciala efectuata, existand pe deplin posibilitatea identificarii serviciilor prestate.
Prin prevederile art.155 alin.(5) din Codul fiscal, legiuitorul a urmarit eliminarea fraudelor fiscale. Organul fiscal nu a tinut cont de faptul ca valoarea justificativa a facturilor fiscale este completata si cu alte dovezi care impreuna evidentiaza starea de fapt a tranzactiilor analizate. Denumirea incompleta a serviciilor sau nedetalierea acestora intr-o masura suficienta din punctul de vedere al organului fiscal nu este în măsura să puna la îndoiala realitatea tranzactiei comerciale, informațiile din contract fiind în măsura sa suplinească si sa detalieze tipul serviciilor prestate.
Refuzul dreptului de deducere a TVA daca un element dintr-un document poate fi suplinit prin alte dovezi pertinente ar presupune ca forma prevaleaza fondului, aspect ce reprezinta o incalcare flagranta a jurisprudentei europene (cauza C-409/04 Teleos si Altii), care a statuat
ca din moment ce este incontestabil faptul ca a fost efectuata o tranzactie comerciala, principiul neutralitatii trebuie aplicat in sensul ca rambursarea TVA trebuie sa fie admisa, daca cerintele de fond au fost indeplinite in pofida faptului ca anumite cerinte de forma au fost omise. Mai mult, nu intotdeauna conditiile de forma pot determina un tratament corect din punct de vedere fiscal al unei tranzactii, ci substanta si natura operatiunii, impreuna cu conditiile de fond sunt primordiale in determinarea corecta a tratamentului fiscal,
Organul flscal, contrar dispozitiilor art.7 si art.105 Cod proc. fiscala, nu si-a exercitat rolul activ si nici nu a avut in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturilor juridice care sunt relevante pentru impunere, prin tratarea cu superficialitate a continutului documentelor puse la dispozitie nu a inteles felul in care cele doua societati au inteles sa colaboreze, cu ce titlu sunt facturate cheltuielile si care este modalitatea de refacturare a costurilor.
Solicita astfel, recunoasterea exercitarii in mod legal a dreptului de deducere a TVA in valoare de 415.395 lei in temeiul art. 146 din Codul fiscal pentru serviciile de consultanta, asistenta de specialitate si management activ, si pe cale de consecinta, desfiintarea Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata in ceea ce priveste refuzul dreptului de deducere a taxei.
Organul fiscal refuza dreptul de deducere a TVA in valoare de 17.905 lei reprezentand servicii de transport facturate de catre furnizorul Eurolexim SRL invocand, in fapt, neprezentarea avizelor de insotire a marfii si a scrisorii de transport (CMR) ca dovada a prestarii efective a transporturilor.
Susține că desi este in posesia documentelor justificative, organul fiscal ignora existenta acestora si, in mod nelegal, nu recunoaste caracterul acestora de documente justificative considerand, in mod eronat, ca "pentru unele transporturi cuprinse in factura nu exista documente justificative din care sa rezulte ca transporturile respective sunt in legatura cu achizitiile sau livrarile societatii, iar unele din avizele de insotire a marfii si scrisorile de transport anexate facturilor nu cuprind toate datele necesare identificarii fiecarui transport facturat", mentinandu-si punctul de vedere cu privire la refuzul dreptului de deducere a TVA inscris in facturi.
In drept, societatea si-a exercitat in mod legal dreptul de deducere a taxei in baza prevederilor art.145 alin.(2) lit.a) si art.146 din Codul fiscal, prezentand organului fiscal documentele justificative pentru fiecare factura, documente care atesta ca acestea sunt efectuate in folosul operatiunilor taxabile si cuprind activitati care fac parte din specificul activitatii societatii, activitati de achizitii de bunuri sau livrari de produse finite realizate de salariatii punctului de lucru din B. . Solicita astfel recunoasterea exercitarii in mod legal a dreptului de deducere a TVA in valoare de 17.905 lei pentru serviciile de transport, si pe cale de consecinta desfiintarea Deciziei de impunere privind obligatiile
fiscale suplimenta re de plata in ceea ce priveste refuzul dreptului de deducere a taxei.
In ceea ce priveste procedura de citare, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei prevede: ,,(1) Citarea portilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, o convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa", iar potrivit alin. (9) al aceluiasi articol "P. area actelor de procedura sau, dupa caz, o hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la dota publicarii acestora, citarea convocarea si notificarea actelor de procedura".
Astfel, notificarea partilor cu privire la deschiderea procedurii insolventei societatii Romghia SRL se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa, data notificarii deschiderii procedurii de insolventa fiind data publicarii Sentintei Tribunalului Comercial Cluj nr. 609/C/2008 in Buletinul procedurilor de insolventa, respectiv_, data la care a fost publicat Buletinul nr. 1895/2008, si nu data emiterii Sentintei de catre Tribunalul Cluj,_, asa cum eronat a invederat organul fiscal.
Prin urmare, fata de cele prezentate mai sus si avand in vedere prevederile art. 146 din Codul fiscal, considera ca in mod legal si-a exercitat dreptul de deducere a TVA, nefiind incidente prevederile art. 160 alin. (2) lit. b) si alin. (3) din Codul fiscal.
Solicita astfel recunoasterea exercitarii in mod legal a dreptului de deducere a TVA in valoare de 9.055 lei si, pe cale de consecinta, desfiintarea Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata in ceea ce priveste refuzul dreptului de deducere a taxe si anularea Dispozitiei privind masurile stabilite de organele de inspectie fiscala nr. 49046/_ .
Potrivit art.128 alin. (9) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, "Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transporta te dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora."
In temeiul prevederilor art.143 alin.(2) din Legea nr.571/2003 "Sunt, de asemenea, scutite de taxa urmatoarele: a) livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru [ ... ]."
In conformitate cu art.10 alin.(1) din Ordinul MFP nr._ ,
.Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si 2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente: a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in
alt stat membru; si, dupa caz, c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare."
In cuprinsul dispozitiilor legale mentionate nu exista prevederi care ar preciza ce document anume atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru.
De asemenea, nici in alte acte normative nationale nu exista prevederi exprese privind documentul in cauza.
Avand in vedere faptul ca livrarile respective au caracter international, devin aplicabile prevederile Conventiei ONU din 19 mai 1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR) care precizeaza, la art.1: 1/1. Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sint indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract".
In acelasi sens, a se vedea concluziile Avocatului General al Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-409/04 Teleos si Altii. Aceeasi teza se regăsește si in Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C- 409/04 Teleos si Altii, punct 63.
Scrisoarea de transport international (CMR), semnata si stampilata de catre Alex Company Kft in calitate de beneficiar al livrarii intracomunitare de bunuri, se considera ca atesta ca bunurile au ajuns la destinatia prevazuta (in acest sens Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 15).
Daca beneficiarul "indica primirea bunurilor pe scrisoarea de trasura CMR, atunci inseamna ca minimum trei persoane, cel mai adesea independent una de cealalta, au contribuit la constituirea dovezii privind transferul intr-un alt stat membru" (extras din concluziile Avocatului General in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 68).
In aceste conditii, nicio dovada suplimentara, in afara de scrisorile de trasura CMR, nu ar fi putut fi obtinuta in mod rezonabil, avand in vedere natura operatiunii in cauza (extras din Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 18).
Organul fiscal isi intemeiaza decizia de impunere si pe constatarile din RIF si pe informatiile primite de la autoritatile fiscale din Ungaria, transmise prin raspunsul de tip "SCAC" inregistrat in evidenta Compartimentului de schimb international de informatii sub nr.34730/_ .
Astfel, autoritatile fiscale din Ungaria sustin ca firma Alex Company Kft, societate ungara si inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria, isi desfasoara activitatea in Romania. Insa, printr-un raspuns similar transmis aceluiasi Compartiment de schimb international de informatii inregistrat sub nr.47732/_ in cadrul inspectiei fiscale desfasurata la o alta societate romana implicata in aceste tranzactii, M.
C. T. SA, acestea isi reevalueaza afirmatiile afirmand ca Alex Company Kft nu functioneaza la sediul declarat si ca s-a initiat procedura de suspendare a valabilitatii codului de TVA al Alex Company Kft. Concluzionează ca autoritatile ungare desi au avut, cel putin, dubii cu privire la locul in care isi desfasoara activitatea societatea Alex Company Kft, nu au procedat la anularea inregistrarii in scopuri de TVA a societatii.
Considera ca printr-o actiune prompta a autoritatilor ungare de anulare a inregistrarii codului de inregistrare in scopuri de TVA frauda de tip carusel/facturare in lant la care fac referire si care a fost desfasurata de Alex Company Kft pe teritoriul Romaniei ar fi putut fi evitata sau, macar, efectele ei ar fi fost semnificativ diminuate.
Decizia organului fiscal de a refuza scutirea de TVA a livrarilor intracomunitare contravine legislatiei si jurisprudentei comunitatii europene, cu atat mai mult cu cat insasi autoritatile fiscale, fie ele din Romania sau Ungaria, nu au depus toate diligentele si eforturile posibile pentru prevenirea sau diminuarea consecintelor fraudei fiscale, savarsite de Alex Company Kft. Astfel, "obiectivul de prevenire a fraudei fiscale justifica uneori cerinte ridicate in ceea ce priveste obligatiile furnizorilor. Cu toate acestea, orice repartizare a riscului intre furnizor si administratia fiscala, ca urmare a unei fraude savarsite de catre un tert, trebuie sa fie compatibila cu principiul proportionalitatii. In plus, in loc sa previna frauda fiscala, un regim care plaseaza toata responsabtlitatea platii TVA-ului in sarcina furnizorului, independent de implicarea sau neimplicarea acestuia in frauda, nu protejeaza in mod necesar sistemul armonizat de TVA impotriva fraudei si a abuzului persoanei care achizitioneaza bunurile. Aceasta din urma, daca ar fi scutita de orice responsabilitate, ar putea, intr-adevar, sa fie incurajata sa nu expedieze sau sa nu transporte bunurile in afara statului membru de livrare si sa nu le declare in scopuri de TVA in statele membre de destinatie avute in vedere" (in acest sens Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 58).
In ceea ce priveste constatarile Garzii Financiare la care organele fiscale fac referire, subscrisa nu contesta faptul ca unele dintre marfurile livrate catre Alex Company Kft nu au parasit teritoriul Romaniei, si isi insuseste urmatoarele concluzii ale Garzii Financiare: M. C. T. SA nu a incheiat cu societatile de transport contracte intrucat clauza contractuala de livrare a bunurilor a fost FCA C. T., transportul fiind in sarcina cumparatorului - Alex Company Kft, acesta din urma avea obligatia de a incheia un contract in acest sens; M. C. T. SA nu a fost implicata in niciun fel in gestionarea transportului bunurilor livrate, ci reprezentantul desemnat de Alex Company Kft in Romania, dnul. Ciocan I., si societatile catre care Alex Company Kft vindea ulterior bunurile achizitionate de la M. C. T. SA dispuneau organizarea si efectuarea transportului;
Arată că reclamanta nu a participat si nici nu a avut cunostinta de faptul ca se efectua o directionare a bunurilor si ca documentele de
livrare erau modificate subsecvent, ci marfa era directionata, din nou de societatile catre care Alex Company Kft vindea ulterior bunurile, toate aceste operatiuni desfasurandu-se in afara societatii, asa cum precizeaza insasi organul fiscal "dupa iesirea pe poarta fabricii", adica ulterior transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor livrate de la M.
C. T. SA catre Alex Company Kft; M. C. T. SA nu avea cunostinta despre faptul ca marfurile erau transportate direct catre clienti din interiorul Romaniei, beneficiarii din Romania fiind cei care cunosteau acest fapt, asa cum precizeaza insasi organul fiscal.
Organul fiscal face vorbire despre anumite pretinse inadvertente, care ar fi trebuit, in opinia organului fiscal, sa-i induca societatii suspiciuni privind credibilitatea si onestitatea Alex Company Kft.
Considera aceste precizari ca fiind eronate întrucât "la semnarea contractului, a actelor aditionale, a specificatiilor de vanzare si lansarea comenzilor, societatea nu a verificat calitatea persoanelor care au reprezentat clientul". M. C. T. SA a prezentat organelor fiscale documente care atesta ca verificarile amintite au fost efectuate, fiind o dovada a unei precautii rezonabile a subscrisei, insa acestea nu au fost luate in considerare de acestea. In acest sens, societatea a prezentat Decizia nr.1166/07 din_ de inmatriculare a societatii Alex Company Kft de catre Oficiul Registrului Comertului de pe langa Judecatoria Csongrad precum si o imputernicire prin care dnul Drobnjakovic Aleksandar, reprezentantul legal al Alex Company Kft, il imputerniceste pe dnul Ciocan I. sa reprezinte societatea.
Conform prevederilor art. 4 alin. (3) din Regulamentul BNR nr. 4/_ privind regimul valutar, nerezidentii pot deschide conturi in valuta si in moneda nationala (Ieu) la institutii de credit. Mai mult decat atat, orice prevederi contrare, prin care legislatia nationala a unui Stat Membru ar institui restrictii privind circulatia capitalurilor ar fi neavenita si nu ar produce efecte. Astfel, deschiderea de catre nerezidenti a unor conturi pe teritoriul Romaniei este un act de manifestare a principiului liberei circulatii a capitalului. Aplicarea unui tratament diferentiat unui client care isi manifesta acest drept legal echivaleaza cu incalcarea principiului liberei circulatii a capitalului, garantat de art.56
din Tratatul CEE, referitor la libera circulatie a capitalurilor. In consecinta, detinerea de conturi bancare in Romania de catre Alex Company Kft este legala, demers autorizat de societatile bancare la care acestea au fost deschise, nefiind o situatie de fapt ce ar fi putut pune sub semnul indoielii credibilitatea si onestitatea acestei societati.
Afirmatia organelor fiscale cu privire la faptul ca "acceptarea de catre SC M. C. T. SA a acestui mod de confrmare a livrarilor intracomunitare efectuate" viza, "in principal" respectarea conditiilor de aplicare a scutirii este una tendentioasa intrucat chiar daca la solicitarea societatii de a i se remite documentul care confirma primirea bunurilor ar fi fost transmis pe fax, prin email sau prin orice alt mijloc de comunicare acest lucru nu ar fi avut nicio influenta asupra situatiei de fapt, Alex Company Kft fiind determinat sa prezinte orice document care
sa sustina si sa intareasca veridicitatea tranzactiilor derulate pe teritoriul Romaniei.
Arată, de asemenea, că scrisoarea de transport international (CMR), semnata si stampilata de catre Alex Company Kft, in calitate de beneficiar al livrarii intracomunitare de bunuri, se considera ca atesta ca bunurile au ajuns la destinatia prevazuta (in acest sens Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 15).
Daca beneficiarul "indica primirea bunurilar pe scrisoarea de trasura CMR, atunci inseamna ca minimum trei persoane, cel mai adesea independent una de cealalta, au contribuit la constituirea dovezii privind transferul intr-un alt stat membru" (extras din concluziile Avocatului General in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 68).
In aceste conditii, nicio dovada suplimentara, in afara de scrisorile de trasura CMR, nu ar fi putut fi obtinuta in mod rezonabil, avand in vedere natura operatiunii in cauza (extras din Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii, punct 18).
Plecand de la pretinsele inadvertente identificate care "ar fi trebuit sa induca societatii anumite suspiciuni privind credibilitatea si onestitatea partenerului", organele fiscale concluzioneaza faptul ca M.
C. T. SA "dispunea de toate parghiile necesare in vederea preintampinarii producerii unor astfel de situatii" si opineaza si care ar fi fost masurile rezonabile aflate in puterea sa pe care ar fi trebuit sa le ia, si anume: "solicitarea de documente doveditoare a calitatii persoanelor care reprezinta clientul" - vezi pct. 44 de mai sus; "contractul de vanzare sa contina o clauza speciala privind raspunderea materiala a clientului in cazul nerespectarii conditiei ( ) de a transporta efectiv marfurile in
afara teritoriului Romaniei, intr-un stat UE ( )" .
Conform contractului cadru nr. MCT 07-094/_ incheiat cu Alex Companv Kft, "serviciile de transport vor fi organizate si platite conform ( ... ) Inconterms" iar conform specificatiilor intocmite conditia de livrare negociata a fost FCA C. T. .
Regulile Incoterms sunt reguli publicate de Camera Internationala de Comert de la Paris si reprezinta modul uniform de stabilire a obligatiilor vanzatorului si cumparatorului pe parcursul derularii contractului. Astfel, in cadrul acestor reguli este definita clar pentru conditia FCA obligatia clientului de a transporta bunurile de la locul incarcarii pana la locul de destinatie indicat in CMR.
Intrucat in cazul livrarilor intracomunitare reglementarile legale nu impun o asemenea conditie in vederea aplicarii scutirii de taxa, societatea poate inregistra dificultati in negocierea contractelor, manifestate prin pierderea unor clienti potentiali si chiar existenti, care se vor orienta spre potentiali furnizori de pe teritoriul Romaniei care nu au o abordare atat de agresiva si nu impun o asemenea conditie restrictivă.
Pe de alta parte, parghiile anterior enumerate sunt parghii subiective si nu isi au originea intr-un act normativ, fiind nimic altceva decat pareri sau recomandari ale echipei de inspectie fiscala. Intr-un caz similar o alta echipa de inspectie fiscala poate avea o alta parere si poate considera oportune alte parghii.
In acest caz schimburile comerciale intracomunitare pot deveni extrem de dificile si supuse unor proceduri nereglementate, supuse unui control subiectiv, iar societatile nu vor avea certitudinea suficientei masurilor de diligenta informale, in conditiile in care riscurile eventuale ar fi prea mari, iar sarcina probei prea dificila pentru a incerca prevenirea unui comportament fraudulos al unui partener.
In esenta, prin impunerea unor conditii incerte si nereglementate pentru aplicarea scutirii, livrarile intracomunitare ar deveni deosebit de anevoioase sau chiar s-ar descuraja furnizorii sa efectueze astfel de livrari, ceea ce ar contraveni in mod flagrant insasi ratiunii si scopului crearii spatiului liber european si a pietei interne unice comunitare, incalcandu-se astfel articolul 29 CE.
Reglementarile comunitare si jurisprudenta relevanta au statuat regula conform careia statele membre pot impune alte obligatii pe care le considera necesare pentru colectarea taxei si pentru prevenirea evaziunii fiscale, sub rezerva neincalcarii principiului tratamentului egal pentru tranzactiile interne si tranzactiile desfasurate intre statele membre de persoane impozabile.
,,la livrarile intracomunitare cu conditiile de livrare EXW, FCA, la intocmirea scrisorilor de tras ura (CMR), la rubrica Instructiunile expeditorului acesta are libertatea de a face orice mentiuni pe care le considera utile cu privire la raspunderea transportatorului in cazul nerespectarii locului prevazut pentru livrarea marfii, din afara teritoriului Romaniei".
Susține, astfel,că mentionarea pe CMR a conditiei de livrare FCA face aplicabile prevederile alin.(3) din art.12 al Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR) " Dreptul de dispozitie apartine totusi destinatarului din momentul intocmirii scrisorii de trasura, daca expeditorul face o mentiune in acest sens pe scrisoare". Rezulta fara lipsa de echivoc, ca expeditorul nu nu are dreptul de dispozitie asupra marfii, si nu este in drept sa ceara transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa elibereze marfa unui alt destinatar decit cel indicat in scrisoarea de trasura.
Avand in vedere faptul ca M. C. T. SA a luat toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca bunurile livrate au parasit in mod efectiv teritoriul Romaniei, precum si faptul ca societatea a efectuat aceste tranzactii fara sa fi avut sau sa fi putut avea cunostinta de posibilele intentii frauduloase ale cumparatorului si de continutul fals al documentelor de transport puse la dispozitie de cumparator, in conditiile in care reclamanta a depus toata diligenta pentru a se asigura ca aplica in mod corespunzator dispozitiile legale privind TVA si ca nu participa la
frauda, dreptul subscrisei, in calitate de furnizor, la aplicarea scutirii prevazute de art.143 alin.(2}, lit.a din Legea nr.571/2003 nu poate fi refuzat de autoritatile fiscale din Romania.
Arată că sustinerile organului fiscal sunt lipsite de temei economic si comercial. In procesul de comercializare a produselor M. C. T. SA urmeaza aceleasi principii atat pentru livrarile pe piata interna cat si pentru livrari intracomunitare si pentru exporturi in afara comunitatii europene. Pretul de vanzare insa comporta modificari, de la caz la caz, in functie de anumiti factorii interni, precum nivelul cererii si al ofertei, caracteristicile pietei careia i se adreseaza si de anumiti factori externi, precum politica de marketing practicata, conjunctura economica, inflatia, rata dobanzii, politica fiscala, reglementarile lega le referitoare la stabilirea preturilor ect. In toate cazurile, preturile practicate de societate sunt ajustate reiesind din mai multe considerente, printre care cantitatea livrata si ritmicitatea Iivrarilor, conditiile de plata, vechimea relatiei comerciale cu clientul s.a. In aceste conditii, asertiunile organului fiscal privind utilitatea practicarii unor preturi diminuate este superficiala si denota lipsa de interes a acestuia in determinarea exacta a situatiei de fapt.
Mai mult decat atat, superficialitatea asertiunilor nesocoteste obligatiile stabilite de lege in sarcina organului fiscal, si anume dreptul si obligatia acestuia de a avea un rol activ si de a "identifica si avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz" - art.7, alin.(2) Cod pr. fiscala. In aceste conditii, aplicarea de catre M. C. T. SA, in calitate de furnizor, a scutirii prevazute de art.143 alin.(2), lit.a) din legea nr.571/2003 este intemeiata si nu poate fi revocata a posteriori de autoritatile fiscale din Romania.
O interpretare contrara ar contraveni in mod flagrant dispozitiilor legale continute in Tratatul privind Uniunea Europeana, in Oirectivele privind TVA si ar constitui o incalcare a principiilor esentiale pe baza carora functioneaza Uniunea Europeana, in special principiul securitatii juridice, principiul proportionalitatii si principiul neutralitatii TVA.
Arată că în vederea aplicarii sistemului de taxare inversa, a 6-a Directiva a CEE da dreptul statelor membre sa stabileasca formalitatile pe care persoanele impozabile trebuie sa le indeplineasca in vederea exercitarii dreptului de deducere.
Formalitatea impusa de art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este ca beneficiarul sa aplice sistemul de taxare inversa prin efectuarea inregistrarii contabile 4426 "TVA deductibila" = 4427 "TVA colectata", inregistrand astfel un credit-de TVA care corespunde valorii taxei datorate. M. C. T. SA, in mod eronat, nu si-a indeplinit aceasta obligatie contabila, insa nerespectarea acestei formalitati nu se poate imputa ca fiind facuta cu rea-credinta sau in scopul de a obtine avantaje fiscale necuvenite.
In acest sens, Curtea de Justitie a Uniunii Europene s-a pronuntat, in cauza C-95/07 si C- 96/07 Ecotrade SpA, in felul urmator: "In ceea ce priveste obligatiile care decurg din art. 18 alin.l din a 6-a
Directiva, desi este adevarat ca aceasta dispozitie permite statelor membre sa stabileasca formalitati privind exercitarea dreptului de deducere in situatia taxarii inverse, nerespectarea acestora de catre persoana impozabila nu poate sa o priveze de dreptul sau de deducere" (punct 62) si "Intr-adevar, din moment ce este incontestabil ca sistemul de taxare inversa era aplicabil actiunilor principale, principiul neutralitatii fiscale impune ca deducerea TVA-ului aferent intrarilor sa fie acordat daca cerintele de fond sunt indeplinite, chiar daca anumite cerinte de forma au fost omise de catre persoanele impozabile" (punct 63).
Argumentele invocate de echipa de inspectie fiscala cu ocazia discutiei finale, potrivit carora procedura interna a ANAF privind derularea inspectiei fiscale nu permite organului de control fiscal alegerea altei solutii fiscale decat obligarea M. C. T. SA sa achite TVA ulterior pentru livrarile catre Alex Company Kft, fara sa fie insa stabilita participarea M. C. T. SA la frauda fiscala, contravin flagrant dispozitivului Hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din_ in cauza C-409/04 Teleos si Altii (a se vedea punctul 26 din prezentul) si nesocotesc, pe cale de consecinta, prevederile art.ll, alin.(1)-
si art.148, alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Avand in vedere faptul ca reclamanta a luat toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca bunurile livrate au parasit in mod efectiv teritoriul Romaniei, precum si faptul ca societatea a efectuat aceste tranzactii fara sa fi avut sau sa fi putut avea cunostinta de posibilele intentii frauduloase ale cumparatorului si de continutul fals al documentelor de transport puse la dispozitie de cumparator, in conditiile in care M. C. T. SA a depus toata diligenta pentru a se asigura ca aplica in mod corespunzator dispozitiile legale privind TVA si ca nu participa la frauda, susține că dreptul la aplicarea scutirii prevazute de art.143 alin.(2), lit.a] din Legea nr.571/2003 nu poate fi refuzat de autoritatile fiscale din Romania. Solicita astfel recunoasterea dreptului de aplicare a scutirii, si pe cale de consecinta desfiintarea Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata in ceea ce priveste obliga rea subscrisei la colectarea suplimentara a TVA pentru livrarile intracomunitare catre Alex Company Kft.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta ANAF a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantei cu consecința menținerii actelor administrativ fiscale contestate.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Urmare a controlului efectuat de către organele abilitate ale pârâtei la reclamanta SC M. C. T. SA pentru soluționarea, cu control anticipat a sumei negative a TVA solicitată la rambursare prin deconturile de TVA ale lunilor iulie 2009 (1.638.677 lei), octombrie 2009 (1.220.327 lei); noiembrie 2009 (2.436.196 lei) și decembrie 2009 (1.791.679 lei) înregistrate la Serviciul Rambursări TVA, compensări, restituiri și alte impozite și transmise Activității de I. F., pentru suma totală a taxei de 7.086.879 lei, prin decizia de impunere privind
obligațiile fiscale suplimentare de plată nr.70/_ emisă de D. G. de A. a M. C. în baza Raportului de inspecție fiscală nr.49045/_, s-a stabilit că reclamanta datorează suma totală de
5.603.499 lei reprezentând TVA stabilit suplimentar de plată în sumă de 4.824.604 lei și obligații fiscale accesorii în sumă de 778.895 lei.
Apreciind actele administrativ-fiscale emise ca fiind nelegale, reclamanta a înțeles să le conteste, prin decizia nr. 297/_, pârâta respingând contestația formulată.
Curtea constată că reclamanta a înțeles să conteste modalitatea de stabilire a obligațiilor fiscale suplimentare pentru următoarele sume:
415.395 lei aferente serviciilor de consultanță, asistență de specialitate și management activ;
17.905 lei reprezentând servicii de transport facturate de către SC EUROLEXIM SRL;
9.055 lei reprezentând TVA aferent facturilor emise de SC ROMGHIA SRL;
4.379.682 lei reprezentând TVA aferentă livrărilor intracomunitare către ALEX COMPANY KFT și MAROS PRODUCT 2007 BT.
Preliminar, Curtea constată că reclamanta nu a înțeles să depună nici o probă în susținerea poziției sale procesuale deși și cu prilejul soluționării contestației formulate în etapa administrativ jurisdicțională, autoritatea fiscală a făcut aplicarea art.206 alin.1 C.pr.fiscală coroborat cu art.11.1 lit.a din OPANAF nr.2137/2011.
Probele existente la dosar evidențiază faptul că în perioada aprilie - decembrie 2009, reclamanta a înregistrat în evidența contabilă și a dedus taxa aferentă unor facturi în valoare totală de 2.186.291,71 lei și TVA de 415.395,41 lei, reprezentând prestări servicii, facturate de persoana juridică afiliată SC M. East Europe Metalurgical Division SRL.
Facturile amintite mai sus au fost întocmite în baza contractului de acordare a serviciilor de consultanță și asistență de specialitate nr.40 din data de 29 ianuarie 2009, existând în anexă un înscris intitulat "Act de predare-primire a serviciilor de consultanță prestate din_ conform contractului nr.40 din 29 ianuarie 2009 pentru lunile…";.
Conform pct.1.1 din contract, MEEMD se obligă să-i acorde beneficiarului, SC M. C. T. SA, servicii de consultanță și asistență de specialitate constând în consultații, îndrumare și asistență operațională pentru afacerile ce intră în obiectul de activitate al beneficiarului, precum și să reprezinte beneficiarul în fața terților și/sau cocontractanților în domeniile de acordare a consultanței și asistenței de specialitate.
Prin actul adițional nr.1/_ părțile au convenit modificarea pct. 4.2 din contract, stabilind prețul prestației pentru fiecare lună din anul 2009, de la 130.906,75 lei în luna martie 2009, la 429.800,97 în
luna decembrie 2009.
Toate facturile emise în considerarea convenției amintite la rubrica
"denumire produselor sau a serviciilor"; poartă mențiunea "Prestari servici";, în paranteză fiind înscrisă luna, fără a include denumirea serviciilor prestate sau vreo trimitere la contractul nr.40/2009.
Potrivit art.145 alin.(2) lit.a C. fiscal, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie ca pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să-i fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să-i fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (5)1.
De asemenea, conform pct. 46 alin. (1) din H.G. nr.44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art.146, alin 1 din C. fiscal inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condițiile stabilite la pct.73, care să conțină cel puțin informațiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul Fiscal, cu excepția facturilor simplificate prevăzute la pct. 78; între informațiile pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu factura, la art.155 alin. (5) lit.k) din C. fiscal este menționată denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitățile prevăzute la art. 125/1 alin. (3) în definirea bunurilor în cazul livrărilor intracomunitare de mijloace de transport.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior, Curtea conchide că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de servicii este necesar ca acestea să fie destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile ale societății și să fie justificate cu facturi fiscale care să conțină cel puțin elementele obligatorii prevăzute de art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003.
Curtea constată că facturile emise nu cuprind descrierea serviciilor prestate de către MEEMD și nici nu fac trimitere la convenția părților astfel că se poate susține cu temei că acestea nu pot sta la baza exercitării dreptului de deducere a TVA. De altfel, se poate observa că obiectul contractului încheiat de părți îl constituie serviciile de consultanță, asistență de specialitate și servicii de management activ, constând în consultanță, îndrumare, asistență operațională pentru afacerile ce intră în obiectul de activitate al beneficiarului, reprezentarea beneficiarului în raporturile cu terții și/sau cocontractanți în domeniile de acordare a consultanței și asistenței de specialitate, precum și asigurarea managementului activ al societății prin intermediul salariaților executantului, obiect care conține noțiuni generale și impersonale și care nu detaliază natura serviciilor contractate pentru realizarea unei cuantificări a prestației, termenele la care serviciile trebuie să se realizeze, tariful perceput pentru fiecare serviciu acordat, etc. astfel că descrierea serviciilor efectiv prestate era necesară.
Curtea observă că documentele justificative predate de reclamantă echipei de control sunt decizii, dispoziții, circulare, instrucțiuni,
protocoale, procese verbale și regulamente, care nu vizează serviciile de consultanță, asistență de specialitate și management activ menționate în contract, multe fiind pentru uzul intern al altor societăți (MEEMD, DUCTIL STEEL).
În fine, se poate constata că și cheltuielile cu remunerația persoanelor care sunt salariați ai executantului și au prestat servicii la sediul executantului, ca urmare a repartizării cheltuielilor în cadrul grupului, așa-zisa "cota salarii corporatiste", incluse de MEEMD în facturile lunare, nu sunt menționate în contract și actele adiționale ca fiind în sarcina reclamantei astfel că plata acestora nu poate avea o justificare legală.
Se poate conchide, prin urmare, că reclamanta nu a dovedit prin documente justificative că poate proceda la exercitarea dreptului său de deducere a taxei pe valoarea adăugată, simpla întocmire a unei facturi, încheiere a unui contract, a unui act de predare primire a raportului privind serviciile acordate, raport care reprezintă o detaliere a cheltuielilor executantului și contravaloarea acestora, nu poate constitui o condiție suficientă pentru a demonstra că aceste servicii au fost efectiv prestate și au fost destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile ale reclamantei, susținerile contrare fiind nefondate.
Susține reclamanta că în mod nelegal pârâta a stabilit că pentru suma de 17.905 lei reprezentând TVA aferentă facturilor de transport emise de SC EURO LEXIM SRL Focșani nu se poate exercita dreptul de deducere întrucât a prezentat organelor de control documentele justificative.
Curtea constată din probele existente la dosar că în perioada _
-_, reclamanta a înregistrat în evidenta contabilă și a dedus taxa aferentă a 12 facturi, în valoare totală de 94.235,45 lei și TVA de 17.904,75 lei emise de SC Euro Lexim SRL Focșani, reprezentând servicii de transport intern pe diverse rute din țară. Documentația depusă relevă faptul că facturile nu au anexate comenzile, avizele de însoțire a mărfii și scrisorile de transport (CMR) aferenta mărfurilor care au făcut obiectul transporturilor.
Curtea reamintește că și pentru această sumă dispozițiile art.145 alin.2 lit.a C.fiscal sunt incidente astfel că este necesar ca pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor efectuate să se facă dovada faptului că acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile ale persoanelor impozabile.
În speță, din probele administrate rezultă că reclamanta nu a înțeles să depună documentele justificative pentru serviciile de transport pentru care se solicită deducerea TVA respectiv comenzile, avizele de însoțire a mărfii și scrisorile de transport (CMR) aferenta mărfurilor care au făcut obiectul transporturilor, susținerile contrare fiind nefondate.
În aceste condiții, întrucât reclamanta nu a justificat efectuarea operațiunilor taxabile, nesocotind dispozițiile art.65 alin.1 din OG nr.92/2003, instanța apreciază că ipoteza normei legale instituite prin
art.145 C.fiscal nu este întrunită iar exercitarea dreptului de deducere a TVA nu este posibilă.
Așadar, contestația reclamantei referitoare la exercitarea dreptului de deducere pentru suma de 17.905 lei este nefondată și urmează a fi respinsă.
Prin actul de control întocmit de către organele abilitate ale pârâtei s-a stabilit că reclamanta nu își poate exercita dreptul de deducere pentru suma de 9.055 lei reprezentând TVA aferentă facturilor emise de SC ROMGHIA SRL pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 5.262 lei întrucât societatea emitentă se află în procedura insolvenței iar reclamanta nu a aplicat măsurile de simplificare prevăzute de art.160 alin.2 lit.c din Legea nr.571/2003.
Potrivit art.160 alin.(2) lit. b, (3) și (5) din Legea nr.571/2003, bunurile și serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică măsurile de simplificare sunt bunurile și/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura insolvenței, cu excepția bunurilor livrate în cadrul comerțului cu amănuntul; pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzuta la alin. (2) furnizorii sunt obligați să înscrie mențiunea "taxare inversă", fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidențiază atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Pentru operațiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior, Curtea reține că în ipoteza în care în raporturile comerciale se află o persoană față de care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței, aplicarea măsurilor de simplificare este obligatorie, iar în situația în care furnizorul nu a menționat "taxarea inversă", beneficiarul este obligat să aplice "taxarea inversă", făcând din proprie inițiativă această mențiune pe factură și neefectuând plata taxei către furnizor.
Și este așa întrucât potrivit art.160 alin.5 din Legea nr.571/2003, sunt responsabili de aplicarea prevederilor prezentului articol (160 din Legea nr.571/2003) atât furnizorii/prestatori, cât și beneficiarii, în situația în care furnizorul/prestatorul nu a menționat "taxare inversă în facturile emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la alin. (2, beneficiarul fiind obligat să aplice taxare inversă, să nu facă plata taxei către furnizor/prestator, să înscrie din proprie inițiativă mențiunea "taxare inversă" în factură și să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (3).
Așadar, întrucât în perioada_ -_, reclamanta a înregistrat în evidența contabilă și a dedus taxa pe valoarea adăugată aferentă a 5 facturi, în valoare totală de 47.659.65 lei și TVA de 9.055,34 lei emise de SC Romghia SRL Cluj, aflată în procedura insolveneție, potrivit mențiunilor existente în sentința nr.609 din data de_ a Tribunalului Comercial Cluj, publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr.1895/2008, Curtea constată că în mod corect organele de
control au stabilit că prin neaplicarea taxării inverse, reclamanta a beneficiat nejustificat de deducerea TVA, respectiv a diminuat TVA de plată cu suma de 9.055 lei iar în temeiul art.22 lit.d), art.119 alin.(1) și art.120 alin.(1) și (7) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, pentru perioada cuprinsă intre lunile în care taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor facturi a fost dedusă fără a fi și colectată și data de_, au stabilit majorări de întârziere în sumă de 5.262 lei.
Apărările reclamantei potrivit cărora și-a exercitat în mod legal dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată până la momentul la care i-a fost notificată deschiderea procedurii insolvenței SC Romghia SRL nu pot fi reținute de instanță întrucât potrivit art.7 alin.9 din Legea nr.85/2006, publicarea actelor de procedură sau a hotărârilor judecătorești în BPI înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.
Cât privește suma de 4.379.682 lei reprezentând TVA aferentă livrărilor intracomunitare către Alex Company Kft și Maros Product 2007 BT, ambele din Ungaria, reclamanta susține că beneficiază de dreptul de deducere întrucât bunurile predate transportatorului au părăsit teritoriul țării și, ca atare, se constituie în livrări intracomunitare pentru care are drept de deducere.
Din probele existente la dosar, Curtea reține că în perioada 2008- 2009 SC reclamanta a emis către două societăți din Ungaria, Alex Company Kft și Mares Product 2007 BT, facturi interne și externe pentru produse metalurgice (cuie, sârmă de diferite tipuri și dimensiuni), în regim de scutire de TVA, cu drept de deducere în valoarea totală de 4.379.682 lei.
În susținerea acordării acestei facilități, reclamanta a depus contractele încheiate cu partenerii comunitari, având ca obiect vânzarea- cumpărarea de produse metalice, categoria, cantitatea, calitatea, prețul și termenii de livrare fiind menționați în specificațiile de vânzare, cu condiție de livrare FCA C. T. . De asemenea, reclamanta a întocmit facturi externe (comercial invoice), facturi fiscale (scutit cu drept de deducere), avize de însoțire a mărfii, certificate de calitate, liste de pachete și scrisori de transport internațional (CMR).
Potrivit art.143 alin.(2) lit.a) din Legea nr.571/2003, sunt scutite de taxă livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru;
Conform art.128 alin.(9) C. fiscal, livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înțelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
Art.10 alin.( 1) din OMFP nr.2222/2006 privind aprobarea instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru
operațiunile prevăzute la art.143 alin.(1) lit.a) - i), art.143 alin.(2) și art.144/1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precizează cutirea de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri prevăzute la art.143 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu excepțiile de la pct. 1 și 2 ale aceleiași litere a), se justifică pe baza următoarelor documente:
factura care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art.155 alin.(5) din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în care să fie menționat codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit cumpărătorului în alt stat membru;
documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru.
Din înscrisurile existente la dosar (scrisori de transport internațional) rezultă că transporturile au fost efectuate de societăți cu sediul social declarat în România, iar plata mărfurilor s-a efectuat de către beneficiari cu dispoziții de plată externă, din conturi în valută deschise la BRD Timișoara.
Curtea reține că nu există la dosar nicio probă care să ateste existența livrărilor intracomunitare, înscrisurile depuse confirmând faptul că bunurile facturate de reclamantă către cele două societăți din Ungaria nu au fost transportate din România în Ungaria (împrejurare necontestată de reclamantă), astfel că se poate susține cu temei că nu este îndeplinită condiția prevăzută la art.128 alin.(9) C. fiscal.
Această interpretare corespunde, de altfel, și practicii CEJ; astfel, de exemplu, în cauza C-409/04 Teleos și alții, s-a stabilit că "(…) scutirea livrării intracomunitare nu devine aplicabilă decât atunci când dreptul de a dispune în calitate de proprietar a fost transmis persoanei care fi achiziționează și, când furnizorul dovedește că acest bun a fost expediat sau transportat în alt stat membru și că, în urma acestei expediții sau a acestui transport, bunul a părăsit în mod fizic teritoriul statului membru de livrare. "
De altfel, reclamanta nu contestă faptul că Garda Financiară, a constatat că mărfurile livrate către cele două societăți din Ungaria nu au părăsit teritoriul României, dar consideră că decizia organelor de inspecție fiscală de a nu acorda scutirea de TVA cu drept de deducere, prevăzută de art.143 alin.(2) ilt.a) din Codul fiscal, întrucât acestea nu reprezintă livrări intracomunitare, contravine legislației și jurisprudenței comunității europene, invocând în acest sens principiul securității juridice, proporționalității și neutralității TVA.
Curtea reamintește că prin hotărârea pronunțată de CEJ, în cauza C-409/04 Teleos și alții, în considerarea principiilor securității juridice, proporționalității și neutralității TVA, a statuat că "Articolul 28c secțiunea A litera(a) primul paragraf din a șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2000/65, trebuie să fie interpretat în sensul că nu permite ca autoritățile competente din statul membru de livrare să oblige un furnizor, care a acționat de bună credință și a prezentat dovezi care justificau, la primă vedere, dreptul său la scutirea
unei livrări intracomunitare de bunuri, să achite ulterior taxa pe valoarea adăugată pentru aceste bunuri atunci când astfel de dovezi se dovedesc a fi false, fără să fie insă stabilită participarea furnizorului menționat la frauda fiscală atâta timp cât acesta din urmă a luat toate măsurile rezonabile aflate în puterea sa pentru a se asigura că livrarea intracomunitară pe care o efectuează nu îl determină să participe la o astfel de fraudă";.
Pornind de la aceste statuări, Curtea constată că livrările erau confirmate pe documentele de transport de reprezentantul celor două societăți din Ungaria la sediul reclamantei și nu la locul de recepție a mărfii, astfel că această activitate desfășurată poate fi interpretată ca fiind de natură să nască suspiciuni cu privire la realitatea operațiunii, reclamanta având obligația de a se asigura că livrarea intracomunitară pe care o efectuează nu o determină să participe la o fraudă.
Mai mult, legea nu limitează modalitatea de dovedire a livrărilor intracomunitare doar la scrisoarea de transport astfel că reclamanta putea, indiferent de condiția de livrare stabilită întra părți, să solicite orice alte documente ca dovadă suplimentară că transporturile au părăsit teritoriul României (foaie da parcurs, ordin de deplasare al conducătorului auto, taxa de drum achitată în Ungaria).
Întrucât nu a procedat astfel, se poate afirma că reclamanta nu "a luat toate măsurile rezonabile aflate în puterea sa pentru a se asigura că livrarea intracomunitară pe care o efectuează nu îl determină să participe la o astfel de fraudă";.
În raport de toate aceste considerente, Curtea apreciază că în mod corect organele fiscale au stabilit că reclamanta nu poate beneficia de scutirea de TVA, prevăzută de art.143 alin.(2) lit.a) din legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, întrucât mărfurile nu au părăsit teritoriul României, iar reclamanta nu a luat toate măsurile aflate în puterea sa pentru a se asigura că livrările intracomunitare către cele două societăți din Ungaria nu o determină să participe la o fraudă, susținerile contrare nefiind fondate.
Cât privește suma de 778.895 lei reprezentând majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată, în aplicarea principiului "accesorium sequitur principalem";, Curtea va reține că întrucât în sarcina reclamantei s-a stabilit debitul principal reprezentând taxei pe valoarea adăugată în sumă de 4.824.604 lei, aceasta datorează și majorările de întârziere aferenta taxei pe valoarea adăugată calculată în condițiile legii.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind nefondată iar în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004 o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC M. C. T. SA cu sediul în C. T., str.L., nr. 145, jud.Cluj, împotriva pârâtei
A. G. DE A. F. -D. G. A M. C. cu sediul în B., str.M. S. nr.88, sector 5, având ca obiect contestație act administrativ fiscal decizia nr. 297/2012 emisă de D.
G. DE SOLUȚIONARE A CONT. AȚIILOR DIN CADRUL A.N.A.F. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. S. V. D.
red.M.S./A.C 4 ex. - _
