Sentința civilă nr. 322/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.322/2013
Ședința camerei de consiliu din 20 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâta U. DE M. ȘI
F. I. H. C. N. - F. DE M. .
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat reclamanta M. A.
, asistată de avocat Kiss Oszkar în substituire avocat Somai Laszlo Joszef.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, în data de_, s- a înregistrat la dosar din partea reclamantei, prin reprezentantul ales răspunsul solicitat de către instanță cu privire la datele personale ale sale și ale pârâtei (f. 59 -60).
În temeiul art.131 N.C.P.C. raportat la art.997 N.C.P.C. precum și la art.10 din Legea nr.554/2004, Curtea, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea cauzei și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei cu privire la excepția invocată.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției, cauza în fond se judecă de către Curtea de Apel C. (dosar nr._ ) ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel C. .
Mai arată că, în opinia sa U. DE M. ȘI F. I. H. C.
N. - F. DE M. este o autoritate publică centrală, Comisia Națională de Recunoaștere și Echivalare a Studiilor este o autoritate publică centrală, autoritate care este parte în dosarul de fond.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției.
C U R T E A
Deliberând asupra excepției necompetenței materiale, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_, reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei
U. de M. și F. I. H. C. - N., F. de M. să îi permită prezentarea la toate activitățile didactice și la examenele organizate de UMF și la recunoașterea tuturor drepturilor și obligațiilor sale în calitate de student, învățământ de zi, până la finalizarea definitivă a litigiului înregistrat sub nr._ .
În ședința publică din data de_, curtea a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale în soluționarea acestei cauze.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, potrivit art.137 alin.1 C.proc.civ.,
prin prisma înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, precum și a textelor legale relevante, instanța constată că obiectul cererii este obligarea unei instituții private de utilitate publică (art.1 din Legea 443/2002) la recunoașterea unor drepturi ale reclamantei, competența de soluționare determinându-se prin raportare la prevederile de ordin general ale art.8 și 10 din Legea 554/2004. În speță, având în vedere că obiectul actului administrativ nu este un impozit, taxă, contribuție sau datorie vamală, competența se stabilește după tipul organului emitent, respectiv dacă acesta este o autoritate centrală sau locală.
Instanța apreciază că pârâta U. de M. și F. din C. - N. este o autoritate publică asimilată (art.2 alin.1 lit.b teza finală din Legea 554/2004) locală, întrucât își desfășoară activitatea la nivel local, indiferent de faptul că la această unitate de învățământ se pot înscrie studenți din întreaga țară sau din străinătate, această împrejurare neschimbând locul de desfășurare a activității.
Faptul că legea nu precizează expres care este rangul acestei instituții în sistemul autorităților publice nu duce la concluzia că este o autoritate centrală doar pentru că serviciul public prestat acoperă teoretic tot teritoriul național.
Atunci când legiuitorul a dorit ca o autoritate publică să aibă statut de autoritate publică centrală a prevăzut expres aceasta, or, în cazul UMF
C. - N. nu există o asemenea prevedere, astfel că aceasta nu poate fi decât o autoritate publică locală.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei în sensul că, în cadrul litigiului de fond, este chemată în judecată și o a doua pârâtă care este o autoritate publică centrală, relevant fiind cadrul procesual în care se desfășoară litigiul având ca obiect ordonanța președințială. Fondul la care se referă art.997 C.proc.civ. este fondul raporturilor dintre aceleași părți care se regăsesc în litigiul de față.
În lipsa unor norme care să stabilească o competență specială, derogatorie, competent să soluționeze prezenta cauză în primă instanță este tribunalul, în conformitate cu art.95 pct.4 C.proc.civ. și art.10 alin.1 și 3 din Legea 554/2004.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.132 alin.1 și 3 C.proc.civ., curtea va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M.
A. în contradictoriu cu pârâta U. de M. și F. I. H. C.
- N., F. de M. în favoarea Tribunalului C. .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. P. V. D.
Red./Dact. C.P. 3 ex/_
