Sentința civilă nr. 528/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 528/2013
Ședința publică din data de 30 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta UAT O. S. BĂI - R. PRIN P. O. S. BĂI în contradictoriu cu pârâtul M. D. R. ȘI A. P. - D. G.
C. ȘI S. N. F. E. - S. C. ȘI S. N. POR, având ca obiect - anulare act administrativ titlu de creanță și notă de constatare CA-19547/_ .
Prin S. Registratură, la data de_ reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, iar la data de_ a transmis înscrisuri la care a făcut referire în cuprinsul concluziilor scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de_ și ulterior la data de_ .
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la data de_ sub nr._ UAT
O. S. Băi în contradictoriu cu M. D. R. și A. P. -
D. G. de C. și S. a N. lor F. E. a solicitat instanței anularea deciziei nr.149/_ și a notei de constatare C.A-19547/_, suspendarea executării notei de constatare.
În susținerea celor solicitate se arată că decizia este nelegală întrucât instituie o corecție prin aplicarea retroactivă a prevederilor OUG nr.66/2011 ceea ce contravine principiului constituțional - conform căruia legea se aplică numai pentru viitor cât și principiului recunoscut de art.47 din carta drepturilor fundamentale a Uniunii europene prin prisma atingerii aduse principiului securității juridice. Existența unor excepții de la acest principiu este admisă
limitativ: retroactivitatea legii penale mai blânde (mai favorabile) - ce are consacrare constituțională; retroactivitatea legilor interpretative - este vorba de normele emise în scopul interpretării celor existente deci prin natura lor presupune retroactivitatea referindu-se la acte normative anterioare; prevederea expresă a legii - în situația în care constituția nu interzice legiuitorul poate decide ca anumite norme să se aplice retroactiv. În cauza nu se regăsește niciuna dintre situațiile limitativ prevăzute de lege care să permită încălcarea principiului retroactivității. În concluzie orice act juridic este supus reguli tempus regit actum, adică regimului legislativ aplicabil perioadei in care a fost încheiat; in concreto, discutam despre asa-zise nereguli legate de atribuirea, încheierea si executarea unor contracte in perioada 2010-februarie, 2011, data la care era in vigoare si aplicabila OG 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare utilizate necorespunzator, care nu prevede instituirea unor corecții financiare.
Jurisprudenta este consecventa in aceleași aprecieri; astfel prin Decizia 569/_ a ICCJ, Secția Contencios Administrativ si Fiscal se statuează " prin emiterea unui act administrativ, cu nesocotirea principiului neretroactivității, se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, care este implicit în toate articolele C.E.D.O. și care a fost consacrat în jurisprudenta".
Abordarea justificativa a MDRAP in Decizia de soluționare a Contestației administrative, de aplicare a OUG 66/2011 si nu a OG 79/2003 a cărei incidența normativa era valabila la data producerii neconformitatilor constatate, eronat, de MDRAP si care care s-ar întemeia pe extinderea la raporturile juridice de drept fiscal a principiului aplicării legii mai favorabile, este Ia rândul sau eronata, deoarece:
- OG 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator nu prevede sancțiuni specifice, individualizate pe tipuri de nereguli. De altfel componenta de control prevăzuta de OG 79/2003 s-a executat pe diferite proiecte; in schimb, componenta sanctionatorie si de recuperare a creanțelor bugetare relevate sau/si recuperarea fondurilor comunitare ca urmare a sancțiunilor stabilite, nu s-a pus aplicat având in vedere caracterul de maxima generalitate a termenilor OG 79/2003 cat si lipsa unei cuantificări sancționatorii a unei neconformitati. O dovada a acestei abordări si realității celor afirmate este ca pe rolul instanțelor nu s-au aflat litigii de contencios fiscal determinate de aplicarea OG 79/2003.
Dispozițiile naționale și comunitare menționate, ca și cele contractuale prevăd ca sancțiune pentru constatarea unei nereguli rambursarea de către beneficiar a sumelor primite necuvenit.Astfel, art. 4 alin. 1 din O.G. nr. 79/2003 prevede ca fiind obiect al recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli sumele plătite necuvenit, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.
Potrivit contractului de finanțare nr. 701/2010, în scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuție de lucrări necesare pentru implementarea proiectului, beneficiarul (reclamantul) are obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, nerespectarea acestei obligații conducând la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.
Aplicarea unei astfel de sancțiuni trebuie înlăturată, in acest sens, se impun a fi reținute dispozițiile art. 2 alin. 2 teza 1 din Regulamentul (CE, Euratom) NR. 2988/95 potrivit cărora "nicio sancțiune administrativă nu poate fi impusă în absența unor dispoziții în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective". Nu se poate reține incidența tezei finale a acestui text -care prevede că "în cazul modificării ulterioare a dispozițiilor care impun sancțiuni administrative și care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispozițiile mai favorabile" - având în vedere că sancțiunile în discuție au fost instituite prin prevederi naționale, iar pe de altă parte, caracterul mai favorabil al dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 este discutabil în condițiile în care, pentru contractele a căror valoare depășește plafonul/pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii E., corecțiile si reducerile sunt, pentru cele mai multe dintre abateri, de 100% din valoarea contractului.
Așadar, în aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Regulamentul (CE, Euratom) NR. 2988/95, este exclusă aplicarea unor sancțiuni stabilite prin dispozițiile O.U.G. nr. 66/2001, în vigoare de la_, pentru nereguli/abateri presupus a fi fost săvârșite în anul 2010 și la începutul anului 2011 când au avut loc procedurile de achiziție publică pentru atribuirea celor trei contracte încheiate de UAT SingeorzBai și reținute prin Nota de C. atacata prin prezenta cerere.
Aceeași concluzie este impusă și de principiu securității juridice care impune ca o reglementare să permită celor interesați cunoașterea cu exactitate a întinderii obligațiilor care le sunt impuse și să procedeze în acord cu aceste reglementări. O rigoare deosebiră se impune în cazul în care o reglementare poate avea implicații financiare. Sub acest aspect este de reținut Hotărârea dată de Curtea de Justiție a Uniunii E. în cauza C- 158/06 Stiching ROM - projecten împotriva Staatssecretaris van Economische Zaken. Curtea a reținut că "nu poate fi considerat contrar dreptului comunitar faptul că în dreptul intern. în materie de revocare a actelor administrative și de recuperare a prestațiilor financiare plătite necuvenit de către administrația publică, se ia în considerare, pe lângă principiul legalității, și principiul securității juridice, dat fiind că acesta din urmă face parte din ordinea juridică comunitar (par. 24), în acord cu acest principiu impunându- se a se asigura justițiabililor posibilitatea de a-și cunoaște în mod neechivoc drepturile și obligațiile și să procedeze în consecință (par. 25), cu deosebire în situația în care o reglementare poate avea implicații financiare (par 2)".
Totodată arată reclamantul că argumentația MDRAP referitoare la contractul de execuție lucrări este neîntemeiată deoarece are la bază un document anulat și anume anunțul de participare nr. 105506/_, a cărui stare procedurală este menționată în primele 4 rânduri: anulată (in SEAP la data de_ 10:31).
La solicitarea MDRAP, O. Singeorz Bai a trimis documente spre verificare în data de_ . Setul de documente solicitate cuprindea și anunțul SEAP 1.
/_ în urma căruia s-a desfășurat procedura de achiziție de lucrări. Concluziile MDRAP se bazează pe un document anulat pe care nu l-am transmis.
In ceea ce privește documentația de achiziții aferentă Contractului de dirigenție de șantier nr. 16636/_, fiind vorba de fonduri europene, a considerat necesar să ia măsuri de siguranță suplimentare pe care prudential le putea justifica si care nu consituie elemente de restrictionare care sa conducă la sanctiunare. Referitor la contractul de consultanță nr. 10650/_, clarificarea nr. 2, face precizarea că infrastructura de turism cuprinde atât clădiri care au ca destinație unități de cazare, de tratatment, de alimentație cât și căi și mijloace de comunicație rutieră care conduc la obiectivele turistice si care pot fi de utilitate publică sau privată. Deoarece în cadrul acestui proiect este vorba de reabilitarea unor căi de comunicație rutieră care fac parte din domeniul public al celor două părți implicate în proiect, sunt fara dubiu de utilitate publică; in consecința nu se poate afirma că diferența de exprimare apărută în FDA față de anunțul de participare pentru contractul de consultanță nr. 10650/_ poate genera restricții pentru firmele participante la licitație.
Autoritatea contractantă a modificat prin clarificarea nr. 2/_ anunțul de participare, cu privire la experiența similară, dar la acea dată nu era prevăzută în legislația de specialitate publicarea unei erate în cazul modificării/completării criteriilor de calificare. Acest lucru a fost impus prin OUG 77/2012 privind modificarea și completarea OUG 34/2006, pct. 18, alin. (3) care prevede ca
"Modificarea/Completarea criteriilor de calificare și selecție, în condițiile prevăzute la art. 179 alin. (4), se face în mod obligatoriu prin publicarea unei erate și cu prelungirea perioadei necesare elaborării candidaturilor/ ofertelor. S. ul nu genera implicit anunțuri erată, așa cum se întâmplă în prezent. Toate achizițiile proiectului s-au desfășurat sub supravegherea și controlul observatorilor desemnați de M. ui de Finanțe respectiv UCVAP - Bistrița, iar anunțurile au fost verificate de ANRMAP, niciunul dintre aceste organisme abilitate pentru control și avizare neavând observații sau corecții de natura celor semnalate de MDRAP prin Nota de constatare.
Totodată arată reclamantul că cererea de suspendare este îmtemeiată fiind întrunite cerintele cerute de lege caz bine justiticat și prejudiciu iminent.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul M. D. și A. P.
(MDRAP) a invocat excepția necompetenței materiale a Curții iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. Astfel sub acest din urmă aspect intimatul a arătat că în urma controlului au fost identificate nereguli respectiv autoritatea a reținut că prin stabilirea unor cerințe minime, modificări aduse prin clarificări și nepublicarea acestora nu a fost respectat principiul promovării concurenței între operatorii economici, aspecte care au fost considerate nereguli în măsură să dea valențe dispozițiilor OUG nr.66/2011.
Cu privire la suspendare a mai arătat intimatul că nu sunt întrunite condițiile cazului bine justificat și iminența producerii pagubei câtă vreme nu s-a dovedit că s-a procedat la executarea silită.
Referitor la criticile vizând nelegalitatea notei se arată că diferit de reglementările de ordin fiscal cele două ordonanțe OUG nr.66/2011 și OG nr.79/2003 conțin și norme de procedură fiscală (constatarea neregulilor, căile de atac), așa încât, sub aspectul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, legea nouă este de imediată aplicare, cu excepția situației tranzitorii reglementată de art. 66 din OUG nr. 66/2011, cu modificările și completările ."ulterioare.
Se are în vedere și jurisprudența de la acest moment, conform căreia, "aplicarea OUG nr. 66/2011 nu contravine principiului neretroactivității
In cauză, este vorba de nerespectarea legislației în vigoare, respectiv, OUG nr. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare.
Prin această încălcare a cadrului legislativ care reglementează procedurile de achiziții publice în cauză, reclamanta a nesocotit dispozițiile normelor imperative, care alcătuiesc dispozitivul OUG nr. 34/2006, care, prin excelență, este constituit astfel.
Totodată, prin raportare la OUG nr. 66/2011, aceste încălcări ale OUG nr. 34/2006 constituie nereguli, și care, atrag după sine corecția financiară în consecință.Astfel, se constată, că în discuție apare situația juridică pendentă, potrivit căreia, efectele juridice ale încălcării OUG nr. 34/2006 se produc de îndată ce aceasta (fapta) a fost săvârșită, însă acestea (efectele juridice ale încălcării) vor fi supuse normelor în vigoare la data constatării lor.
Cu alte cuvinte, în cazul în care, în urma unor verificări a procedurilor de achiziții publice realizate de reclamantă în calitate de autoritate contractantă, se constată nerespectarea cadrului legislativ aplicabil în această materie, sancțiunile incidente acestor abateri vor fi supuse normelor de drept în vigoare în momentul constatării acestora.
Indiferent de momentul identificării neregulilor în utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, încălcarea legii se sancționează.
Abaterile de la prevederile legislației naționale și comunitare sunt sancționate în baza legii specifice aplicabile la data efectuării controlului, însă calificarea abaterii se realizează prin raportare la dispozițiile legale incidente la momentul la care faptele și actele juridice s-au produs.
Potrivit prevederilor legale mai sus enunțate, pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului de fonduri europene prin care s-au încălcat prevederile legale în vigoare și ale contractului de finanțare precum și un prejudiciu ce constă în suma plătită necuvenit. In speță neregula constă în aceea că reclamantul s-a abătut de la dispozițiile în materie de achiziții si prevederile contractului de finanțare.
Cât privește criticile vizând reținerile echipei de control arată intimatul că în cauză autoritate contractantă, a solicitat ca ofertanții să facă dovada că deține sau are contract de închiriere cu o stație de asfalt cu o capacitate de 80 t/oră: minim 2 bucăți. Această solicitare se regăsește și în anunțul de participare nr. 1.
/_, pe baza căruia a avut loc licitația și atribuirea contractului.
Prin această cerință, s-au încălcat dispozițiile art. 188 alin (3) din OUG nr. 34/2006, aplicabilă la momentul derulării procedurii de achiziție în cauză, îngrădind accesul potențialilor ofertanți la achiziția pentru atribuirea contractului de lucrări în cauză. Fiind o încălcare a legislației privind achizițiile publice se identifică astfel o neregulă în conformitate cu dispozițiile ordonanței.
În ce privește contractul de diriginte de șantier se arată că nu poate fi reținută argumentația fiind vorba de fonduri europene. Echipa de control a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor punctului 2.3 din anexa la OUG nr.66/2011, respectiv a constatat că reclamanta a aplicat în procedura de achiziție publică criterii de calificare și selecție și/sau criterii de atribuire nelegale, respectiv criterii de calificare și selecție sau a unor factori de evaluare care împiedică anumiți ofertanți potențiali să participe la procedura de atribuire din cauza restricțiilor stabilite în documentația de atribuire.
Totodată arată intimatul că în anunțurile de participare publicate nu se regăsește cerințele de calificare privind experiența și pregătirea profesională a specialiștilor: manager de proiect, asistent manager, (expert financiar, expert tehnic, expert achiziții publice.
Prin lipsa prezenței cerințelor minime de calificare referitoare la asigurarea cu personal de specialitate, echipa de control a stabilit încălcarea de către UAT Sîngeorz Băi atât a dispozițiilor art. 178 alin (1) din OUG nr. 34/2006 cât și a dispozițiilor art. 11 alin (1) din HG nr. 925/2006, aplicabile la momentul derulării procedurii de achiziție în ceea ce privește principiul transparenței, deoarece nu s- a asigurat un grad de publicitate adecvat, astfel că s-a constatat încălcarea principiului transparenței în conformitate cu art. 2 alin. (2) litera d, din OUG nr.34/2006.
De asemenea, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, nu a modificat anunțul de participare publicat in JOUE, anunț care în mod obligatoriu trebuie să cuprindă criteriile care stau la baza evaluării ofertelor primite, așa cum rezultă din prevederile art. 44 din Directiva 2004/18/EC conform cărora, contractele se atribuie după verificarea respectării criteriilor referitoare la capacitatea economică și financiară, la cunoștințele sau capacitățile profesionale și tehnice menționate în anunțul de participare, anunț care cuprinde nivelurile minime ale acestora.
Astfel, neconcordanța între anunțul de participare publicat in JOUE și criteriile de calificare avute în vedere pentru evaluarea ofertelor a condus la informarea necorespunzătoare a tuturor potențialilor ofertanți, în special dacă se au în vedere cei care urmăresc anunțurile de participare publicate în JOUE, putându-se constata ca fiind încălcat astfel principiul transparenței privind desfășurarea procedurilor de achiziție publică, prevăzut de legislația în vigoare.
Analizând susținerile părților Curtea reține următoarele
:
În urma controlului efectuat la data de_ M. D. R. și A.
P. prin D. G. de C. a întocmit nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecților financiare cu privire la contractul de finanțare nr.701/_
- cu titlu Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea activității regiunii N. Vest (Turda- Sîngeorzi Băi)"; cod SMIS 3436. Prin acest act autoritatea de control a reținut ca prin documentație autoritatea contractantă a solicitat cu privire la contractul de execuție lucrări ca ofertantul să facă dovada ca deține sau are contract de închiriere cu o stație de asfalt )o capacitate de 80
t/oră: minim 2 bucăți; referitor la contractul de diriginte de șantier s-a solicitat ca ofertantul prin prezentarea bilanțului să ateste că firma nu a înregistrat pierderi la datele menționate; în ceea ce privește contractul de consultantă autoritatea a precizat că se solicită experienta similară în domeniul infrastructurii de utilitate publică și nu în domeniul infrastructurii de turism cum apare în anunțul de participare iar prin impunerea acestor criterii/cerințe de calificare s-a restricționat participarea operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului.
Față de aspectele semnalate prin notă autoritatea de control reține că se confirmă suspiciunea de neregulă și drept consecință aplica reclamantului o corecție de 25% din valoarea contractelor (f.24-50 dosar).
Cele stabilite au fost contestate de reclamant susținându-se în esență că nu se poate reține abatere deoarece prin stabilirea cerințelor s-a avut în vedere cele prevăzute de OG nr.34/2006, cerințele având legătură cu obiectul contractului cu utilitate publică (f.70), nefiind restrictive.
Prin decizia nr.149/_ în considerarea că reținerile organelor de control privind restricționarea participării la atribuirea contractului sunt corecte contestația a fost respinsă (f.54-63 dosar).
Ulterior contestatorul reclamant se adresează instanței relevând argumentele mai sus enunțate.
Din cele susținute de părți se observă că în discuție este pus aspectul restricționării accesului operatorilor economici la procedura de achiziție prin impunerea în documentație a unor cerințe minime de calificare.
Actul normativ care a stat la baza procedurii de atribuire a contractului OUG nr.34/2006 (în vigoare la momentul derulării procedurii) prin dispozițiile art.33 a statuat că "Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Același act normativ prin art.176 a statuat că autoritatea contractanta are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare numai la:a) situatia personala a candidatului sau ofertantului; b) capacitatea de exercitare a activitatii profesionale; c) situatia economica si financiara; d) capacitatea tehnica si/sau profesionala;
Totodată prin art.178 s-a statuat că în cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) și d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerințe minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerați calificați, atunci aceste cerințe trebuie să fie precizate, iar prin art.179 s-a prevăzut că autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia.
Tot astfel prin art.187 s-a prevăzut că autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participa la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa faca dovada capacitatii sale tehnice si/sau profesionale. In cazul in care autoritatea contractanta solicita demonstrarea capacitatii tehnice si/sau profesionale, atunci aceasta are obligatia de a indica in
documentatia de atribuire si informatiile pe care operatorii economici urmeaza sa le prezinte in acest scop.
În cazul aplicării procedurii același act normativ prin art.188 prevede că in scopul verificarii capacitatii tehnice si/sau profesionale a ofertantilor/candidatilor, autoritatea contractanta are dreptul de a le solicita acestora, in functie de specific și numai in masura in care aceste informatii sunt relevante pentru indeplinirea contractului, urmatoarele: d) informatii referitoare la studiile, pregatirea profesionala si calificarea personalului de conducere, precum si ale persoanelor responsabile pentru indeplinirea contractului de servicii; e) o declaratie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat ;
Mai prevede actul normativ prin art 78 că orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificari privind documentatia de atribuire. Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata.
La rândul său normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție aprobate prin HG nr.925/2006 au prevăzut prin art.7 că astfel cum sunt prevăzute la art. 176 din ordonanța de urgenta,criteriile de calificare și selecție au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedura, potențial care trebuie sa reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarata câștigătoare.
Același act a mai statuat că "atoritatea contractantă nu are dreptul de a restrictiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publica prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanta în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publica ce urmează sa fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publica ce urmează sa fie atribuit.
Din normele enunțate reiese că autoritatea are dreptul de a stabili criterii/cerințe minime de calificare luând în considerare exigențele specifice date de obiectul, natura și complexitatea contractului în scopul asigurării că operatorul poate face față obligațiilor contractuale dar și obligația de a preciza prin documentație cerințele și a răspunde eventualelor solicitări de clarificări.
Cu alte cuvinte plecând de la potențialul risc de neîndeplinire a obligațiilor autoritatea are dreptul de a stabili criterii minime vizând capacitatea tehnică și s-au profesională precum pregătirea, calificarea persoanelor responsabile, dotarea s.a ,cerințe ce trebuie prevăzute în documentație și care să prezinte relevanță, să nu fie disproporționate.
Potrivit documentației de atribuire, fișa date de achiziție, autoritatea contractantă a solicitat în cadrul cerințelor tehnice și/sau profesionale cerința referitoare la experiența personalului responsabil și la dotare.
Cerințele impuse de autoritate corespund obligației de diligență a autorității contractante (reclamantul în cauză) în vederea eliminării riscului privind obținerea contractului de către un operator economic care nu poate face față obligațiilor contractante cu consecința neasigurării îndeplinirii activităților ce sunt în cauză de interes public.
Cerințele stabilite vizând pregătirea personalului responsabil și dotare specifice obiectului contractului nu pot fi considerate că nu au relevanță în raport cu natura contractului și nu sunt nici disproporționate fiind cerute tuturor potențialilor operatori în condițiile publicării documentației.
Documentația ce a vizat cerințele de calificare nu a fost contestată deși orice persoană interesată condițiile actul normativ mai sus arătat avea la
îndemână posibilitatea contestării. Mai mult actele dosarului atestă că nu a avut loc o contestație nici pe parcursul procedurii până la finalizarea/încheierea contractului. Prin urmare în lipsa unor contestații nu se poate vorbi de o restricționare în sensul evocat de autoritatea de control.
De altfel nu trebuie omis că în urma supravegherii făcute cu privire la respectarea legislației ANRMAP nu a făcut nici o sesizare vizînd procedura desfășurată. Ca atare de vreme ce documentația a fost publică, s-a asigurat acces direct ,nu au fost cerute clarificări și nu au fost înaintate contestații
inclusiv la documentația de atribuire susținerile privind restricționarea sunt nefondate.
Cât privește cererea de suspendare se reține că în susținerea celor solicitate s-a arată în esență că sunt îndeplinite cerințele cerute de legea 554/2004. Astfel, cerința cazului bine justificat rezidă din aceea că la întocmirea și emiterea actelor nu s-a respectat principiul proporționalității reglementat de OUG nr.66/2011, nu s-a ținut seama de definiția dată neregulilor prin art.2 din același act normativ și nici de faptul că cerințele cerute respectă prevederile legii. In privința condiției pagubei iminente se arată că și aceasta este îndeplinită întrucât dacă s- ar proceda la executarea dispozițiilor actelor contestate s-ar perturba grav activitatea.
Norma invocată în argumentarea cererii art.15 din Legea nr.554/2004 prevede că suspendarea poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art.14 și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului atacat. În acest caz instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până al soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Potrivit art.14 din același act normativ în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emisa actul sau a autorității ierarhic superioare persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral.
Totodată OG nr.92/2003 prin art.215 cu privire la suspendarea executării actului administrativ prevede că introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Dispozițiile prezentului articol spune alin.2 al aceluiași articol din OG nr.92/2003 nu aduc atingere dreptului de a cere suspendarea executării actului administrativ în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 cu modificările ulterioare. Instanța competentă prevede același aliniat poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20 % din cuantumul sumei contestate iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani o cauțiune de până la 2000 lei.
Cu alte cuvinte în cazul unor cereri ce vizează suspendarea unui act administrativ este necesar pe lângă întrunirea cumulativă a cerințelor cazului bine justificat, prevenirea pagubei iminente și întrunirea cerinței de a fi depusă cauțiune până la cuantumul instituit in conformitate cu art. 215 alin.2 din OG nr.92/2003. Neîntrunirea cerinței achitării cauțiunii ducând la inadmisibilitatea cererii.
În speță conform încheierii s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de a depune cauțiune in suma de 5% lei,iar această obligație nu a fost îndeplinită context în care nefiind întrunită cerința depunerii cauțiunii cererea de suspendare va fi respinsa ca inadmisibila.
Așadar față de cele arătate, de dispozițiile mai sus arătate Curtea apreciază că actele administrative sunt nelegale, iar în baza art.18 din Legea nr.554/2004 va admite acțiunea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte acțiunea formulată de UAT Oraș S. -Băi cu sediul în S. i Băi str. Izvoarele nr.2, în contradictoriu cu M. D. R. ȘI A.
P. - D. G. C. ȘI S. N. F. E. - S. C. ȘI S.
N. POR cu sediul în B. str. Apollodor nr.17, sector 5.
Anulează decizia nr. 149/_ și nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare CA-19547/_ .
Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 30 oct. 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./_
