Sentința civilă nr. 5802/2013. Contencios. Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._ Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5802

Ședința publică din data de 19 decembrie 2013 Instanța este constituită din:

Președinte: I. D. -D., judecător

V. C. -L., grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamanta S. H. M. S. , cu sediul în localitatea Z., Piața 1 D. 1918, nr. 11/A, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul P. M. Z. , cu sediul în localitatea Z., Piața I. M., nr. 3, județul Sălaj, având ca obiect anulare act administrativ.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 6 decembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin cererea sa, reclamanta S. H. M. S. Z. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care, în contradictoriu cu P. M. Z., în nume propriu și în numele M. Z., să dispună:

  • anularea dispoziției P. ui municipiului Z. nr. 1504/_ ;

  • anularea deciziilor de impunere nr. 30711-30721, nr. 30723 și nr. 30724 emise de Municipiul Z. - Direcția Economic, în data de 29 iunie 2012;

  • suspendarea executării actelor administrative sus menționate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.

Cererea de suspendare a executării actelor administrative a fost soluționată prin încheierea pronunțată la data de 4 decembrie 2012 (filele 232- 233).

În motivarea petitelor vizând anularea actelor administrative, reclamanta arată următoarele:

Prin decizia contestată, Direcția Economică din cadrul Primăriei municipiului Z. (organul fiscal) a calculat impozitul pe clădiri raportându-se la alte valori ale clădirilor decât cele indicate în declarațiile fiscale depuse în data de 3 aprilie 2012.

Raportul de evaluare a fost aprobat de AGA-ul societății, dovadă stând în acest sens procesul-verbal întocmit cu ocazia ședinței, iar valorile stabilite prin acesta au fost înregistrate în contabilitate, așa cum rezultă din Bilanțul întocmit la data de 31 decembrie 2011. Față de anul 2010, prin raportul întocmit în cursul lunii decembrie 2011, valoarea clădirilor a scăzut ușor datorită involuțiilor de pe piața imobiliară la nivel național.

În urma depunerii declarațiilor fiscale, s-a efectuat de către organul fiscal o inspecție cu ocazia căreia s-au verificat valorile contabile ale bunurilor declarate de societate începând cu anul 2008 și până în prezent, iar în urma acesteia s-a procedat la evaluarea bunurilor de către un expert desemnat de către organul fiscal. Valorile stabilite de către expertul numit de organul fiscal, dl Ardelean Dan-Pompiliu, au fost înregistrate în evidențele fiscale ale Primăriei ca fiind valoarea de impunere pentru clădirile societății, înlocuindu-se astfel valorile declarate cu altele nejustificat de mari.

Sunt apoi evocate dispoziții în materie, cuprinse în Codul Fiscal iar cu privire la Dispoziția P. ui, nr. 1504/2012 reclamanta menționează că în aceasta se arată, la un moment dat că s-ar fi diminuat valoarea înregistrată în contabilitate cu 59 % iar mai apoi se indică o scădere de 41 %, când de fapt scăderea de valoare de la un an la altul este mai mică și urmează, de altfel, trendul descrescător datorat crizei imobiliare în care se află de câțiva ani.

Reclamanta își exprimă surprinderea în legătură cu refuzul organului fiscal de a lua în considerare evaluarea făcută în decembrie 2011, în condițiile în care nu au fost contestate până la momentul controlului niciuna dintre evaluările anuale anterioare, care confirmă o scădere constantă.

Prin întâmpinare, pârâtul solicită respingerea acțiunii, apărându-se cu următoarele:

În data de 3 aprilie 2012 reclamanta a depus declarații fiscale pentru acest an, declarații prin care valoarea imobilelor deținute în proprietate se diminuează considerabil de la data ultimei reevaluări. Această diminuare a atras un mare semn de întrebare asupra corectitudinii evaluării făcute în data de 31 decembrie 2011, anterior depunerii acestor declarații, respectiv în momentul în care s-a procedat la efectuarea unei inspecții fiscale prin care s-a concluzionat că se impune efectuarea unui nou raport de evaluare, contravaloarea acestuia fiind suportată de Primăria municipiului Z. . Contribuabilului i-a fost comunicat și faptul că noile valori vor fi cele care vor sta la baza deciziilor de impunere pentru anul 2012. Aceste aspecte au fost cunoscute și acceptate de contribuabil, prin semnarea fără obiecțiuni a raportului de inspecție fiscală nr. 8748/_ .

În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, secțiunea 8 - reguli de evaluare cap. 8.2 active imobilizate - 8.2.1. Reguli de evaluare de bază punctul 67 alin. (3) "Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, mișcările diverselor elemente de imobilizări, prevăzute la alin. (1), se prezintă începând cu costul de achiziție sau costul de producție, modificat ca rezultat al reevaluării. În acest scop, valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale";, iar metoda prevăzută de punctul 122 alin. (1) invocate de către reclamantă, este o metodă alternativă de evaluare, care nu are

în vedere aceleași aspecte ca cele prevăzute de punctul 67 mai sus invocat.

Aspectul care a condus la aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din

O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, a fost tocmai acela al unei scăderi a valorii impozabile duble față de anii precedenți, fapt ce relevă mai mult decât evident că intenția contribuabilului a fost tocmai aceea a reducerii artificiale a obligațiilor fiscale.

Motivația invocată de către reclamantă și anume aceea a scăderii veniturilor nu poate fi primită, pentru că un management defectuos nu poate conduce la diminuarea atât de drastică a valorii impozabile a unor imobile, ce sunt situate în zona centrală a M. Z., au un vad comercial foarte bun, așa cum reiese și din cele două expertize.

Asupra contenciosului fiscal de față, tribunalul reține următoarele:

Prin contestația adresată Primăriei M. Z., Serviciul Impozite și Taxe, contestatoarea S. H. M. S. Z. solicită anularea Deciziilor de Impunere pe anul 2012 înregistrate la pârâtă sub nr. 30711 până la nr. 30724 (mai puțin nr. 30722) din data de 29 iunie 2012 privind stabilirea impozitului pe clădiri la contribuabilii persoane juridice.

Este contestat raportul de evaluare întocmit de organul fiscal, precum și abordarea pe bază de venit și prin cost, care contravin art. 253 alin. (5) Cod fiscal și Standardelor Internaționale de Evaluare IVS 2011.

Cu Dispoziția nr. 1504/_ P. M. Z. respinge contestația contribuabilului, apreciind că justa valoare stabilită de către expertul desemnat de organul fiscal, raportat la dispozițiile art. 253 alin. (3) Cod fiscal și a Normelor Metodologice de aplicare.

Susține organul fiscal că prin raportul de reevaluare s-a diminuat valoarea înregistrată în contabilitate de la 3.062.875 lei la valoarea de 1.804.020 lei, reprezentând 41 % din valoarea inițială, fără o justificare economică obiectivă.

Această dispoziție, alături de dispozițiile de impunere fac obiectul judecății în cauza de față, pentru a cărei soluționare instanța a ordonat efectuarea unei expertize având ca obiective stabilirea valorii de inventar a construcțiilor impozabile aparținând reclamantei, având în vedere prevederile art. 253 Cod fiscal și ale Ordinului nr. 3055/2009, respectiv neevaluarea imobilelor prin metoda capitalizării veniturilor și prin metoda conturilor de înlocuire.

A fost numit în cauză dl expert Gheorghe Costea, care a realizat lucrarea inițială fără citarea părților.

În ședința publică din data de 4 octombrie 2013, când acest aspect a fost pus în discuția părților acestea nu au formulat cerere de recuzare împotriva expertului și au solicitat, împreună, înștiințarea expertului asupra faptului că citarea părților este obligatorie, urmând ca lucrarea să fie efectuată cu respectarea acestor norme legale de procedură (fila 335).

Pentru ședința publică din data de 8 noiembrie 2013 s-a depus la dosarul cauzei expertiza astfel efectuată, care concluzionează după cum urmează:

După metoda valorii de înlocuire, valoarea actualizată a activelor impozabile proprietatea reclamantei este de 5.211.450 lei iar potrivit metodei capitalizării veniturilor, respectiv a celei de inventar, această valoare este de 3.504.945 lei (fila 368).

Pentru efectuarea lucrării, expertul a identificat inițial imobilele supuse expertizării, acestea fiind: un hotel, incluzând hotelul propriu-zis, restaurant și bucătărie, cu 1981 mp teren, terasă grădină de vară cu 256 mp teren și sediu administrativ și clădire pentru alimentație publică, spații comerciale, în teren: complexul administrativ cu terenul intravilan aferent în suprafață de 1028 mp, cantina, bucătăria și 4 spații comerciale cu terenul aferent în suprafață de 676 mp.

Evaluarea a fost efectuată în ipoteza destinației actuale a imobilelor, au fost utilizate suprafețele rezultate din documente și documentații iar pentru verificare, evaluatorul a efectuat câteva măsurători, prin sondaj.

Valorile au fost estimate pe baza costurilor de înlocuire și pe baza capitalizării veniturilor din exploatare.

Explicând în ce constă metoda costului de înlocuire, expertul precizează că aceasta se determină prin metodologia de evaluare rapidă, ceea ce presupune folosirea cataloagelor de reevaluare sintetizate în culegerea Matrix Rom ediția 1995 (Broșura nr. 13, Fișa nr. 7 - Catalog de reevaluare nr. 120 - H. cu exploatare permanentă), ceea ce presupune estimarea costului actual prin compararea cu costurile cunoscute pe mp pentru construcții similare, care includ valorile medii ale tuturor cheltuielilor directe și indirecte necesare executării unui obiect de construcții precum și cheltuielile de organizare a șantierului, de proiectare etc., cu luarea în calcul a deprecierii fizice, funcționale și economice.

Cu privire la cea de a doua metodă, se precizează că aceasta are la bază valoarea de randament, care, la rândul său, are ca elemente necesare calculului: venitul net din exploatare, venitul brut potențial, venitul brut efectiv, cheltuielile de exploatare și rata de capitalizare.

Expertul prezintă în continuare calculele tehnice propriu-zise, cu luarea în considerare și a gradului de uzură, a amplasamentului imobilelor,

pentru fiecare din cele trei unități, lămurind prin răspunsul la obiecțiuni care este sensul sintagmei "valoarea din inventar al clădirii"; (filele 372-374).

Se constată că explicațiile astfel prezentate corespund modului de reglementare a acestei noțiuni, conform pct 52 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în ipoteza regăsită la litera e), invocată și de către reclamantă în concluziile sale, conform căreia valoarea de inventar a clădirii este valoarea rezultată in urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale.

Se mai impune observația că organul fiscal a statuat prin Raportul de Inspecție Fiscală întocmit la data de 5 aprilie 2012 asupra necesității reevaluării activelor (fila 145).

Reclamanta nu a contestat această dispoziție, astfel că obligativitatea reevaluării clădirii nu poate fi pusă în discuție.

Față de cele ce preced, instanța va admite în parte contestația de față și în baza art. 205 și urm Cod procedură fiscală și art. 8 și urm din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea în parte a Dispoziției nr. 1504/_ a pârâtului și anulează în parte Deciziile de impunere nr. 30711-30721, nr. 30723 și nr. 30724, cu privire la valoarea de intrare/înregistrare în contabilitate, pe care o stabilește ca fiind de 3.504.945 lei, în loc de 3.541.000 lei, impozitul stabilit prin actele contestate urmând a fi calculat raportat la această valoare.

Văzând și dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă de la 1865, va obliga pârâtul la 800 lei cheltuieli parțiale de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E

Admite în parte acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta

S. H. M. S. Z.

, cu sediul în localitatea Z., Piața 1 D. 1918, nr. 11/A, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul P. M. Z. ,

cu sediul în localitatea Z., Piața I. M., nr. 3, județul Sălaj.

Dispune anularea Dispoziției nr. 1504/_ a pârâtului și anulează în parte Deciziile de impunere nr. 30711-30721, nr. 30723 și nr. 30724, cu privire la valoarea de intrare/înregistrare în contabilitate, pe care o stabilește ca fiind de 3.504.945 lei, în loc de 3.541.000 lei, impozitul stabilit prin actele contestate urmând a fi calculat raportat la această valoare.

Obligă pârâtul la 800 lei cheltuieli parțiale de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 19 decembrie 2013.

Președinte,

Grefier,

I. D. -D.

V.

C. -L.

Red. IDD/_

Dact. CLV/_ /4 ex. Emis 2 comunicări/_

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 5802/2013. Contencios. Anulare act administrativ