Sentința civilă nr. 6/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6/2013
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul M. B. reprezentat prin P. M. B. în contradictoriu cu pârâtul M. D. R. ȘI T., având ca obiect anulare act administrativ decizia nr. 167/_ .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic, Cincea Dumitru M. în reprezentarea intereselor reclamantului, cu delegație de reprezentare aflată la dosar fila 44.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea pârâtului, prin fax - întâmpinare prin care se invocă excepția necompetenței materiale a Curții în raport cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ și cu practica ÎCCJ.
Curtea invocă și pune în discuția părții litigante excepția necompetenței materiale a Curții în soluționarea prezentului litigiul, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 contenciosului administrativ și cu practica ÎCCJ, în care primează criteriul valoric al obiectului dedus judecății, în acest caz fiind sub 500. 000 lei și rangul organului administrativ emitent al actului atacat.
Reprezentantul reclamantului arată că a înțeles să introducă acțiunea la Curte, raportându-se la faptul că actul atacat este emis de o autoritate centrală, însă în ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, lasă la aprecierea instanței să se pronunțe asupra acesteia.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții în soluționarea cauzei.
C U R T E A
Prin acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamantul M.
B. reprezentat prin P. M. B. în contradictoriu cu pârâtul M.
D. R. ȘI T., s-a solicitat anularea Deciziei nr. 167/_ a comisiei de soluționare a contestațiilor numita prin Ordinul Ministrului D.
R. și T. nr. 2331/_ ; admiterea contestației privind nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanțare nr.1586/_, cod SMIS 7330 Reabilitarea și modernizarea străzilor din zona
centrală a municipiului B. beneficiar unitatea administrativ teritoriala M.
, desfășurate în cadrul Axei prioritare 1, Domeniul major de intervenție 1.; anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanțare nr.1586/_, cod SMIS 7330 Reabilitarea și modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului B. beneficiar unitatea administrativ teritoriala M. B., desfășurate în cadrul Axei prioritare 1, Domeniul major de intervenție 1.1 respectiv: în principal eliminarea corecției financiare, în subsidiar reducerea la minim a corecției financiare și obligarea pârâților la reluarea procedurii de finanțare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că prin Decizia nr. 167/_ a comisiei de soluționare a contestațiilor numita prin Ordinul Ministrului D. regionale și T. nr. 2331/_ a fost respinsa contestația pe care a formulat-o privind Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanțare nr.1586/_, cod SMIS 7330 Reabilitarea și modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului B. beneficiar unitatea administrativ teritoriala M. B., desfășurate în cadrul Axei prioritare 1, Domeniul major de intervenție 1.1.
Apreciază că aplicarea corecției este neîntemeiata atât decizia de respingere a contestației cât și nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare sunt nelegale și netemeinice după cum va arata mai jos.
Prin actele atacate se apreciază că în derularea procedurii de atribuire a contractului de servicii de management nr.72/L/_ a constatat că cerința minimă privind lista principalelor contracte de servicii prestate în ultimii 3 ani: cel puțin un contract de servicii similar ( contract de management al proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile comunitare postaderare ) este o cerință care excede cadrului legal și care restricționează participarea operatorilor economici la procedura de atribuire. De asemenea această cerință nu este motivată în nota justificativă care se atașează la dosarul achiziției publice.
Ca și temei de drept se reține că ar fi existat o încălcare a prevederilor art. art.176, 178 alin.(2) și art.179 din OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 8 din HGR nr. 925/2006.
Consideră ca nu exista o astfel de încălcare.
Conform reglementărilor legale criteriile de calificare stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. Or obiectul contractului care face obiectul corecțiilor financiare este prestarea de servicii de management pentru un proiect finanțat din fonduri nerambursabile comunitare postaderare.
Prin proiectele finanțate din fonduri nerambursabile comunitare preaderare nu au fost finanțate activități de management a proiectelor ( așa cum acestea sunt descrise în Ordinul 1360/2011 privind cheltuielile eligibile cu privire la axa 1 domeniul major 1.1) sub forma contractelor de servicii încheiate cu operatori economici persoane juridice. Prin proiectele finanțate din fonduri nerambursabile comunitare postaderare activitățile de management reprezintă cheltuieli eligibile În cadrul proiectului iar contractarea serviciilor de management se poate face sub forma contractelor de servicii încheiate cu operatori economici persoane juridice.
Mai mult, procedurile de implementare a proiectelor finanțate prin programe de finanțare preaderare sunt diferite ca forma, complexitate și conținut de procedurile de implementare a proiectelor finanțate prin programele de finanțare postaderare iar reglementările legale atât în domeniul tehnic și economic cat și în domeniul achizițiilor publice sunt total diferite pentru cele doua categorii de programe de finanțare.
Drept urmare, consideră că cerința minimă privind lista principalelor contracte de servicii prestate în ultimii 3 ani: cel puțin un contract de servicii similar ( contract de management al proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile comunitare postaderare ) are legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, nu este o cerință restrictivă și drept consecință nu s-au încălcat, de către autoritatea contractantă, prevederile legale în materia achizițiilor publice, în speță prevederile art.118 alin.(2) din OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 11
De asemenea conform prevederilor legale nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire precum și documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului. Stabilirea cerințelor minime de calificare rămâne la latitudinea autorității contractante, aceasta având obligația de a ține cont de complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică ce urmează a fi încheiat. Concret în stabilirea cerinței minime solicitate pentru experiența similară autoritatea contractantă a ținut cont de prevederile legale, după cum urmează: s-a solicitat cel puțin un contract de servicii similar în valoare egală sau mai mare de 100.000 lei, fără TVA.
Pentru acest contract s-au solicitat copii după următoarele documente: contractul de servicii; procesul/procesele verbale de recepție a serviciilor prestate și recomandări.
Valoarea estimată a contractului de servicii de management care a făcut obiectul procedurii de atribuire este de 109.194,99 lei. Comparând valoarea contractului de servicii solicitat ca cerință minimă cu valoarea estimată a contractului de servicii de management care au făcut obiectul procedurii de atribuire rezultă cât se poate de clar că sunt respectate prevederile art. 9 din HG 925/2006, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora cerințele minime de calificare sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, dacă se impune îndeplinirea unor condiții cum ar fi:
suma valorilor/cantităților de produse furnizate, servicii prestate și lucrări executate, incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienței lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/ servicii /lucrări ce vor fi furnizate/prestate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit.
Apreciază că aceste cerințe sunt în deplină concordanță și cu prevederile Ordinului ANRMAP 509/_ potrivit cărora următoarele formulări, din documentația de atribuire, cu privire la experiența similară nu sunt formulări restrictive: " prezentarea unei listă a principalelor servicii prestate În ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați - prezentarea cel puțin a unui document/contract/proces-verbal de recepție sau a unui număr maxim de documente/contracte/procese-verbale de recepție care să confirme prestarea de servicii în valoare de ……..; Valoarea solicitată de autoritatea contractantă trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea estimată "
În baza celor menționate mai sus autoritatea contractantă a respectat principiul proporționalității atunci când a stabilit cerința de calificare privind experiența similară și că această cerință are o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit iar nivelul cerinței minime solicitate precum și documentele care probează îndeplinirea acestei cerințe se limitează la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului.
Drept urmare, consideră că nu s-au încălcat, de către autoritatea contractantă, prevederile legale în materia achizițiilor publice, în speță prevederile art.179 din OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Cerința de calificare privind experiența similară este o cerința care se referă la capacitatea tehnică și/sau profesională a operatorilor economici și drept urmare nu contravine prevederilor art.176 din OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte toată documentația de atribuire a fost publicată pe SEAP asigurând transparența și accesul egal al tuturor operatorilor economici interesați de această procedură. Nu au fost solicitate din partea operatorilor economici nici un fel de clarificări cu privire la documentația de atribuire publicată. Dacă cerința solicitată era restrictivă și interesul operatorilor economici de a participa la procedură era mare cu siguranță că se solicitau clarificări cu privire la această cerință de calificare sau chiar se depuneau contestații. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Drept urmare nu consideră că este justificat punctul de vedere cu privire la faptul că solicitarea acestei cerințe a generat un neinteres din partea operatorilor economici și că a avut un impact mare din punct de vedere al gravității faptei aplicându-se pe acest motiv procentul maxim al corecției financiare.
Așa cum precizează legiuitorul atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnica si/sau profesională, autoritatea contractantă trebuie sa fie în măsura sa motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o nota justificativă care se atașează la dosarul achiziției. Autoritatea contractantă a emis o notă justificativă însă faptul ca cadrul acestei note nu s-a făcut o motivare detaliata a cerinței privind experiența similară nu constituie o abatere gravă de la prevederile legale în materia achizițiilor publice care să conducă la aplicarea de corecții financiare.
În concluzie solicită să se constate că procedura de achiziție s-a derulat cu respectarea prevederilor legale și a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică.
In drept a mai invocat prevederile O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, art. 112 și urm Cod proc. civ .
Pârâtul M. D. R. ȘI T. a formulat întâmpinare(f.45-52
)prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate ca fiind nefondată.
De asemenea a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj având în vedere că reclamanta prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea Deciziei nr. 167/_ și a notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-63071/_, acte administrative individual emise de o autoritate publică centrală, în speță M. D. R. și turismului.
Cuantumul creanței bugetare cuprins în actul administrativ atacat este de
4.575 lei. În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin.1 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și în acord cu practica Înaltei Curți de C. și Justiție, instanța competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată este secția de contencios administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului B. - Năsăud.
În același sens sunt și dispozițiile art.2 alin.1 lit.d Cod procedură civilă, conform cărora tribunalele judecă în primă instanță " procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel.";
Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepției invocate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul B. -Năsăud., Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Analizând excepția necompetenței materiale Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Criteriile de determinare a competenței materiale a instanței de contencios administrativ fiscal, în prezenta speță pornesc de la analiza actelor administrative atacate.
Așa cum rezultă din expunerea rezumativă prezentata anterior reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. 167/_ a comisiei de soluționare a contestațiilor numita prin Ordinul Ministrului D. R. și T. nr. 2331/_ ; admiterea contestației privind nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanțare nr.1586/_, cod SMIS 7330 Reabilitarea și modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului B. beneficiar unitatea administrativ teritoriala M. B., desfășurate în cadrul Axei prioritare 1, Domeniul major de intervenție 1.; anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanțare nr.1586/_, cod SMIS 7330 Reabilitarea și modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului B. beneficiar unitatea administrativ teritoriala M. B., desfășurate în cadrul Axei prioritare 1, Domeniul major de intervenție 1.1 respectiv: în principal eliminarea corecției financiare, în subsidiar reducerea la minim a corecției financiare și obligarea pârâților la reluarea procedurii de finanțare, acte emise în baza OUG nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
În ceea ce privește Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63071/_ , Curtea reține incidența următoarelor dispoziții ale OUG nr. 66/2011. Astfel art. 2 lit. j definește creanțele bugetare rezultate din nereguli ce reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene ca fiind creanțe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Totodată art. 2 alin. 6 și 7 definește titlurile de creanță și regulile aplicabile notei de constatare făcând trimitere la prevederile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Potrivit art.4 alin.2 " creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor";.
Din cuprinsul dispozițiilor citate rezultă fără echivoc faptul că actele administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză sunt acte administrativ fiscale în sensul prev. de art.41 Codului de procedură fiscală, ce poate fi contestat conform procedurii reglementate de același Cod, respectiv Tilul IX - " soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale";.
Decizia nr. 167/_ (fila 20-26) a fost emisă în temeiul dispozițiilor Codului de procedură fiscală ca urmare a soluționării contestației formulate împotriva procesului verbal și poate fi contestată în condițiile art.212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii";
În temeiul normei de trimitere de la art.218 alin.2 teza finală din Codul de procedură fiscală, în ceea ce privește stabilirea instanței de contencios
administrativ competente să soluționeze contestația formulată împotriva Deciziei nr. 79/2010, sunt aplicabile dispozițiile art.10 alin.1din Legea nr. 554/2004.
În interpretarea și aplicarea normelor de competență cuprinse la art.10 alin.1 din legea nr. 554/2004, în jurisprudența instanței supreme s-a cu caracter unitar că aceste dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:
- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că privește, taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește în funcție de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenței Tribunalului de cea a Curții de Apel fiind suma de 500.000 lei
În cauză fiind vorba de un litigiu având ca obiect o creanță bugetară în sumă de 4.575 lei, asimilată creanțelor fiscale în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, conform art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul valoric și revine Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Cluj competent și din punct de vedere teritorial potrivit art.10 alin.3 din aceeași lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului B.
-Năsăud - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |||
C. | I. | M. | N. | ȚÂR |
Red.C.I/dact.V.R. 2ex/._
