Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 518/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 518/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 2981/107/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE NR. 518/2015
Ședința publică din data de 04 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. M. P.
Judecător: C. C. F.
Judecător: A. E. Hancaș
Grefier: A. M. M.
Completul de judecată a fost legal constituit în conformitate cu prevederile art.98 (6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B.-în numele și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administrația F. pentru Mediu și intimatul-reclamant S. I. I., împotriva Sentinței administrative nr.1519/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. –Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatarul intimatului-reclamant S. I. I. –av.J. R. F., lipsă fiind reprezentantul recurentei-pârâte Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B.-în numele și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., reprezentantul intimatei-pârâte Administrația F. pentru Mediu, precum și intimatul-reclamant S. I. I..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că: recursul a fost motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru; procedura prealabilă a fost parcursă anterior stabilirii primului termen de judecată; recurenta-pârâtă D:G.R.F.P.B. -în numele și pentru A.J.F.P.A. și intimatul-reclamant S. I. I. au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților acestora; intimatul-reclamant S. I. I. prin mandatarul acesteia-av.J. R. F., a depus la dosar, notă de cheltuieli de judecată (f.23) și chitanța în cuantum de 150 lei reprezentând onorariu de avocat (f.24).
Mandatarul intimatului-reclamant S. I. I. –av.J. R. F., învederează faptul că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat în cauză, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului
Mandatarul intimatului-reclamant S. I. I. –av.J. R. F., solicită ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună respingerea recursului formulat de către D.G.R.F.P. B. -în numele și pentru A.J.F.P.A. și menținerea ca legală și temeinică a Sentinței administrative nr.1519/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. –Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._, având în vedere motivele invocate prin întâmpinarea formulată și depusă în scris la dosar, motive pe care le susține și oral. De asemenea, solicită obligarea recurentei-pârâte D.G.R.F.P. B. -în numele și pentru A.J.F.P.A. la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Prin Sentința administrativă nr.1519/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. –Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S. I. I., CNP_, cu domiciliul în A. I., ., nr. 22, județ A., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., cu sediul în A. I., ., jud. A. și Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, Corp A, sector 6 și, în consecință, au fost obligate pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. și Administrația F. pentru Mediu să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 1532 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, calculată conform art. 120 alin.7 cod pr. fiscală, pentru perioada cuprinsă între data plății taxei (_ ) și data formulării cererii de restituire a sumei (_ ), precum și suma de 337,10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B.-în numele și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.
În expunerea motivelor, recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice B. – în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. susține că hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul momentului de la care se calculează dobânda legală acordată, instanța de fond acordând dobânda legală aferentă taxei de poluare de la data plății și până la data restituirii efective și integrale a acesteia. În acest sens, recurenta precizează că, momentul de la care trebuie să curgă termenul, este momentul formulării cererii de restituire și nu momentul în care taxa a fost achitată.
De asemenea, recurenta critică hotărârea instanței de fond și în ceea ce privește cuantumul exagerat al cheltuielilor de judecată, onorariul avocațial acordat fiind nejustificat de mare raportat la obiectul cauzei, astfel că solicită reducerea onorariul avocațial la un cuantum rezonabil, care să reflecte contraprestația efectuată de către apărător în acest dosar.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Analizând legalitatea sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond în mod temeinic și legal a aplicat prioritar dreptul comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național incompatibil cu dreptul comunitar, potrivit art. 148 din Constituție.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit, prin Hotărârea din 18.04.2013, în cauza C-565/11, M. I. c/ Administrației Finanțelor Publice Hunedoara și Administrației F. pentru Mediu că, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C-397/98 și C-410/98, R.., p. I-1727, punctele 87 - 89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C-446/04, R.., p. I-_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C-113/10, C-147/10 și C-234/10, punctul 65).
În această privință, Curtea a statuat deja că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctele 27 și 28).
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efectprivarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei .
În speță, s-a constatat că un regim precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Ca atare, dobânda legală aferentă va fi calculată, astfel cum a reținut și instanța de fond, potrivit art. 124 din Codul de procedură fiscală, de la data plății taxei și până la data restituirii integrale a taxei.
Nici motivul de recurs privitor la cuantumul cheltuielilor de judecată nu poate fi apreciat ca fiind întemeiat de către instanța de control judiciar. Astfel, instanța de fond a făcut o judicioasă aplicare a dispozițiilor art453 din Noul Cod de procedură civilă atunci când a stabilit ca pârâtele Administrația F. pentru Mediu și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., să fie obligate să achite reclamantului S. I. I. suma de 337,10 lei cheltuieli de judecată, analizând în mod concret prestația apărătorului ales raportat la cuantumul sumei solicitate, poziția procesuală a pârâtelor și activitatea efectiv desfășurată de acesta.
Din acest punct de vedere criticile recurentei Direcția G. a Finanțelor Publice B. – în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. nu pot fi primite în condițiile în care aceasta s-a opus cu consecvență restituirii sumelor respective, nu a înțeles să soluționeze acest conflict pe cale amiabilă, anterior promovării demersului judiciar, deși practica judiciară în această materie este notorie, determinând pe reclamantul S. I. I. să apeleze la un apărător calificat și implicit să angajeze cheltuieli suplimentare.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.496 din Noul Cod de procedură civilă, recursul declarat de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice B. – în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. va fi respins, sentința recurată fiind legală sub toate aspectele criticate.
În temeiul art.453 din Noul Cod de procedură civilă, va fi obligată recurenta să plătească reclamantului intimat S. I.-I. suma de 150 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., în numele și pentru pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., împotriva sentinței administrative nr.1519/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. – Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență.
Obligă recurenta să plătească reclamantului-intimat S. I.-I. suma de 150 de lei cheltuieli de judecată
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
O. M. P. C. C. F. A. E. Hancaș
Grefier,
A. M. M.
Red./ Tehnored.A.E.H
A.M.M./5 ex./ 27.02.2015
Jud. fond F. C.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 297/2015.... | Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr.... → |
|---|
