Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 678/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 678/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 3111/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 678/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Judecător C. M. C.
Grefier C. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1351/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și scutit de plata taxei de timbru, recurenta solicitând și judecarea cauzei în lipsă; a fost parcursă etapa procedurii prealabile în cauză.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față ;
Prin sentința nr. 1351/C./2014 pronunțată de Tribunalul A.-secția I civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția lisei calității procesual pasive a organului fiscal teritorial. Pe fond, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. A. față de pârâtele D. B. prin AJFP A. și Administrația F. pentru Mediu și în consecință obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 1008 lei, reprezentând suma achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă sumei de mai sus, începând cu data plății, și până la data restituirii efective și să plătească reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. B. prin AJFP A. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Câmpeni solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului potrivit art. 12 din OUG 9/2013 în cazul în care taxa specială pentru autoturisme și autovehicule achitată este mai mare decât timbrul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței, calculat în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat,se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită numai către titularul obligației de plată pe baza proceduri stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul prin prezenta lege în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România. Sumele prevăzute la alin. 1 se restituie contribuabilului la cererea acestuia adresată organului fiscal competent conform OG 92/2003. Față de acest element consideră taxarea echitabilă, prin acordarea posibilității solicitării restituirii diferenței dintre valoarea taxei calculată conform noilor reglementări și cuantumul taxei plătită. Potrivit art. 4 din OUG 9/2013 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehiculele este cea privitoare la aplicarea unitară a taxării autovehiculelor pentru care se solicită una dintre operațiunile prevăzute, înlăturându-se astfel favorizarea autovehiculelor autohtone. Taxa se calculează pe baza unor criterii obiective, respectiv tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de CO2 și norma de poluare, luând în considerare și deprecierea autoturismului. Având în vedere că și autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România de la 1 ianuarie 2007 și până la . noii legi au fost supuse unei sarcini fiscale similare, pentru acestei nu se va achita taxa pentru emisiile poluante provenite de al autovehicule la prima transcriere a dreptului de proprietate, dacă se poate face dovada achitării acesteia. Deci, noua taxă este conformă normelor de drept comunitar, astfel că se solicită respingerea acțiunii reclamantului.
A doua critică vizează cheltuielile de judecată, solicitând reducerea onorariului de avocat la un nivel rezonabil.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate și în raport de normele legale, Curtea constată următoarele:
Este adevărat că OUG 9/2013 cuprinde dispoziții de taxare echitabilă a autovehiculelor nou înmatriculate, însă taxa solicitată a fi restituită a fost achitată în 2008, sub imperiul OUG 50/2008 care reglementa taxa de poluare, în sensul că pentru vehiculele second hand achiziționate de pe piața internă nu se percepea taxa pentru emisiile poluante, dar această taxă este percepută pentru aceleași autovehicule aduse din import.
În consecință, considerentele CJCE din cauza T. au revenit în actualitate, în sensul că autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 T.F.U.E., iar atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură, cele două categorii de autovehicule situându-se într-un raport de concurență. Așadar, O.U.G. nr. 50/2008, în varianta în vigoare până la 14.12.2008, nu răspunde acestor exigențe, obligația de plată a taxei de poluare intervenind numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca actul normativ în discuție să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismelor deja înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing (Cauza T. contra Statului Român, prin MFP). Aceleași caracteristici prezintă și O.U.G. nr. 50/2008 așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și OUG 117/2009, nefiind introduse texte legale noi prin care măsura fiscală a instituirii taxei de poluare să descurajeze în aceeași măsură punerea în circulație, în România, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, și cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Această calitate a actului normativ în discuție a fost confirmată și prin cauza N. contra Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, în care s-a reținut că toate versiunile de modificare a O.U.G. nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Instanța de recurs reține că, în forma în vigoare la data plății de către reclamant a taxei de poluare, OUG 50/2008 menține discriminarea între autoturismele de pe piața internă și cele aduse în țară din alte state membre UE, ceea ce contravine art. 110 TFUE, astfel că s-au aplicat direct normele comunitare, prin înlăturarea obligației de plată a taxei.
În ceea ce privește a doua critică referitoare la momentul de la care se acordă dobânda, se reține că, la data de 18.04.2013 C.J.U.E., sesizată cu cererea de decizie preliminară referitoare la interpretarea dreptului Uniunii în raport cu un regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei respective, s-a pronunțat în cauza C-565/2011 I. contra României hotărând că „dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua în care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
Rezultă așadar, că prin hotărârea pronunțată, C.J.U.E. a făcut precizarea explicită că dreptul Uniunii se opune reglementării interne, conținute în art. 124 din OUG 92/2003 modificată, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
În urma acestei interpretări Curtea a stabilit că „atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepută fără temei ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă”.
Față de aceste considerente, în condițiile prevăzute de art. 2 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cele cuprinse în Carta Drepturilor Omului, raportat la art. 20 alin 2 din Constituția României, dispozițiile dreptului UE au fost aplicate prioritar.
Nu se impune reducerea cheltuielilor de judecată, întrucât nu a fost acordat onorariu de avocat.
Ținând seama de aceste argumente, Curtea constată că criticile formulate de recurentă nu se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă, astfel că în temeiul art. 496 C. pr. civ. va respinge ca nefondat recursul pârâtei D. B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în numele și pentru Serviciul Fiscal Câmpeni.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1351/C./2014 pronunțată de Tribunalul A..
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2015.
Președinte, M. A. M. | Judecător, A. N. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, C. C. |
Red. tehnored.A.N.
C.C.2ex/20.02.2015
Jud.fond M. B. B.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 276/2015. Curtea de Apel... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 675/2015.... → |
|---|
