Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 235/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 235/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 2210/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 235/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător F. I. P.
Judecător M. K.
Grefier M. C. Daiboc
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal S. împotriva sentinței nr.1289/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat J. R. F. pentru reclamantul intimat, lipsind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a parcurs procedura prealabilă de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecată.
Se constată că s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței notă de cheltuieli din partea reclamantului intimat, la care s-a atașat originalul chitanței nr.5/06.01.2015 reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 400 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în întâmpinare. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
-CURTEA DE APEL –
Asupra recursului de față:
Prin sentința administrativă nr. 1289/C./2014 Tribunalul A. - secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. C. în contradictoriu cu paratele D.G.R.F.P. B. - succesoare în drepturi a fostei DGFP A. reprezentată în teritoriu de Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. și Serviciul Fiscal Municipal S. și au fost obligate pârâtele în solidar să restituie reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 3858 lei, achitata cu titlu de taxă de poluare, calculată potrivit Codului de procedură fiscală de la data plății taxei – 17.09.2007 și până la data de 28.12.2011, precum și să plătească acestuia suma de 900 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal S. prin care solicită casarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii.
Se arată în recurs că reclamantul a obținut restituirea taxei de poluare precum și dobânda legală începând cu data cererii de restituire și că în raport de dispozițiile art. 70 al 1 cod pr. fisc. organele fiscale au fost în imposibilitate de a restitui dobânda de la data plății. Se critică și cuantumul cheltuielilor de judecată,apreciindu-se că se impunea reducerea onorariului de avocat prin prisma criteriilor reglementate de art.451 alin.2 C.pr. civ .
Recursul pârâtei este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea în contencios administrativ în dosar nr._ reclamantul în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. B. - succesoare în drepturi a fostei DGFP A. reprezentată în teritoriu de Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. și Serviciul Fiscal Municipal S. a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtelor la plata diferenței taxei de prima înmatriculare și a dobânzii fiscale (calculata conform prevederilor Codului de Procedura Fiscala) aferente sumei de 3515 lei, pentru perioada cuprinsă de la data cererii de restituire a diferenței taxei de prima înmatriculare și până la data procedurii prealabile .
Prin sentința nr.1289 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului A., s-a dispus restituirea către reclamant a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare.
Este incontestabil că în conformitate cu dispozițiile art. 124 alin.1 din Codul de procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz și că potrivit art.120 al.1 teza finală din Codul de procedură fiscală, acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Cu toate acestea, reclamantul are dreptul la plata dobânzii de la data achitării taxei. Aceasta întrucât, în temeiul principiului priorității dreptului comunitar consacrat de Constituția României, se impune înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 124 si 70 din Codul de procedura fiscala in ceea ce privește termenul de la care se calculează dobânda fiscala, în condițiile în care, la data de 18.04.2013 Curtea Europeana de Justiție prin hotărârea pronunțata in afacerea C-565/11, M. I., s-a pronunțat in sensul ca dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim național, precum cel in discuție din litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. În ce privește scadența dobânzii Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit, prin Hotărârea din 18.04.2013, în cauzaC-565/11, M. I. c/ Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației Fondului pentru Mediucă, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C-397/98 și C-410/98, R.., p. I-1727, punctele 87 - 89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C-446/04, R.., p. I-_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, ZuckerfabrikJülich și alții, C-113/10, C-147/10 și C-234/10, punctul 65).
În această privință, Curtea a statuat deja că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctele 27 și 28).
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei .
În speță, s-a constatat că un regim precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Înlăturarea de la aplicare a actului normativ național care instituie obligativitatea plății taxei de poluare, duce în mod logic la constatarea că taxa plătită de reclamant pentru prima înmatriculare a autoturismului său în România a fost urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, ceea ce o supune repetițiunii conform art.117 alin.1 lit.d Cod procedură fiscală, la cererea acestuia, la care se adaugă, în compensație, pentru lipsirea de folosința acestei sume de bani, dobânda legală aferentă, conform art. 124 Cod procedură fiscală, calculată de la data achitării taxei, conform celor dispuse de CJUE în Cauza I. C-565/11.
În mod corect s-a făcut aplicarea art.451 Cpr civ, instanța obligând pârâtele la plata cheltuielilor de judecată ca părți căzute în pretenții
În concluzie, din acest punct de vedere soluția instanței de fond este legală motiv pentru care recursul Serviciului Fiscal Municipal S. va fi respins în temeiul art.496 C.p.civ., nefiind incidente prevederile art.488 pct.8 C.pr .civ..
Reclamantul intimat a solicitat obligarea recurentelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, cerere fondată, astfel că în temeiul art.453C.p.civ., pârâta recurentă va fi obligată să plătească reclamantului intimat 400 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul apărătorului justificat cu chitanță la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal S. împotriva sentinței nr.1289/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească reclamantului suma de 400 lei, cu titlu cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Ianuarie 2015.
Președinte, M. F. | Judecător, F. I. P. | Judecător, M. K. |
Grefier, M. C. Daiboc |
Red.M.K.
Tehnored.M.C.D.
5 ex./19.02.2015
Jud.fond – M. C.G.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 265/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 519/2015.... → |
|---|
