Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1155/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1155/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 45/174/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI F.
DECIZIE Nr. 1155/2015
Ședința publică de la 20 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. D.
Judecător G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Grefier A. Ț.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, în numele și pentru S. F. Orășenesc A., împotriva sentinței administrative nr.2502/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și F..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura prealabilă a fost parcursă și că a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților.
Instanța, procedând la verificarea din oficiu a competenței de a soluționa prezenta cauză, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, pe care o reține spre soluționare și, având în vedere actele aflate la dosar și cererea de judecare în lipsa părților, o lasă în pronunțare.
Curtea de Apel
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința administrativă nr.2502/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamantul A. I.-S., în contradictoriu cu pârâtele S. F. Orășenesc A. și A.F.M., și s-a dispus restituirea sumei de 2620 lei încasată cu titlu de taxă de poluare, precum și plata dobânzii legale calculată de la data plății taxei și până la data restituirii efective a acesteia și a cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial și taxă judiciară de timbru.
Prin aceeași hotărâre a fost respinsă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele DGRFP B. și AJFP Sibiu, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism pentru înmatricularea căruia a achitat taxa de poluare a cărei restituire o solicită.
Tribunalul a apreciat că O.u.G. 50/2008 contravine normelor dreptului obiectiv comunitar și în special a art. 110 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, taxa instituită prin acest act normativ fiind percepută la prima înmatriculare în România a oricărui autoturism adus din Uniunea Europeană, fără ca celor deja înmatriculate să li se perceapă o astfel de taxă, așa cum s-a reținut în jurisprudența C.J.U.E. în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., astfel că actul normativ în discuție întrunește toate condițiile pentru declararea sa ca incompatibil cu dreptul comunitar.
În aceste condiții s-a considerat că perceperea taxei de poluare s-a făcut fără temei legal, astfel că se impune restituirea acesteia reclamantului care este îndreptățit, pentru lipsa de folosință a sumei de bani achitată cu titlu de taxă, și la plata dobânzii legale începând cu data la care plata taxei a fost efectuată, potrivit jurisprudenței statuate de C.J.U.E. în cauza C-565/11-M. I., și până la restituirea efectivă conform prevederilor art.124 C.pr.fiscală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, în numele și pentru recurentul-pârât S. F. Orășenesc A., solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca netemeinică și nelegală, iar în subsidiar respingerea acțiunii față de aceasta și obligarea la restituirea taxei doar a beneficiarului acesteia, respectiv Administrația F. pentru Mediu.
În motivarea opțiunii sale procesuale pârâta a susținut că taxa de poluare percepută în temeiul O.u.G. 50/2008 nu contravine normelor comunitare, calculul acesteia fiind făcut după criterii obiective, pentru toate autovehiculele ce sunt pentru prima dată înmatriculate în România, fiind exclus orice efect discriminatoriu.
S-a mai arătat că S. F. Orășenesc A., în calitate de succesor în drepturi și obligații procesuale al A.F.P. A., cea care a emis decizia de calcul a taxei, nu are legitimare procesuală pasivă în acest litigiu, în raportul juridic de drept substanțial prestând un serviciu de casierie, încasând și virând sumele încasate cu titlu de taxă de poluare în contul fondului pentru mediu, administrat de A.F.M., operațiune pentru care nu încasează nici un comision.
S-au formulat critici și în legătură cu cheltuielile de judecată nejustificat de mari acordate de instanța de fond în raport cu complexitatea cauzei și aportul avocatului la rezolvarea acesteia, solicitând astfel reducerea lor.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Prin întâmpinarea formulată (f.11), reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Analizând sentința atacată prin raportare la cadrul legal incident cauzei cât și prin prisma criticilor invocate, care sunt încadrabile în motivul de nelegalitate prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., Curtea constată următoarele:
1. Instanța de fond a făcut o identificare clară a problematicii juridice deduse judecății și a făcut o aplicare corectă a principului priorității dreptului comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național aplicabil, incompatibil cu primul.
Așa cum a reținut instanța de fond, taxa de poluare instituită de O.u.G. nr. 50/2008, în toate variantele sale, se percepe numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca actul normativ în discuție să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismelor deja înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing, măsură legislativă ce contravine art. 110 T.F.U.E. (fostul art.90 din T.C.E. până la data de 01.12.2009) așa cum a fost interpretat și explicitat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a. și în cauza C-263/10 N. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a..
Consacrarea și menținerea legislativă a unei discriminări a autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România, în sensul jurisprudenței comunitare arătate, justifică declararea ca incompatibilă a O.u.G. nr. 50/2008, în forma în vigoare la momentul înmatriculării autoturismului reclamantului, cu art. 110 T.F.U.E., cu consecința înlăturării de la aplicare a actului normativ național, așa cum în mod corect s-a dispus.
Această hotărâre a instanței unionale nu vizează în mod special un act normativ național, chiar dacă a fost adoptată în perioada de activitate a O.u.G. nr. 50/2008, în legătură cu forma inițială a acesteia, explicitând că art. 110 T.F.U.E. se opune oricărei măsuri naționale legislative, chiar ulterioare, care în materie fiscală ar fi de natură a descuraja punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În consecință, taxa plătită de reclamant pentru prima înmatriculare a autoturismului său în România a fost urmarea neaplicării prevederilor prioritare ale dreptului Uniunii Europene față de normele contrare de drept național, ceea ce o supune repetițiunii conform art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală, la cererea acestuia, la care se adaugă, în compensație, dobânda legală aferentă calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală, de la data plății taxei, pentru lipsirea de folosința acestei sume de bani plătită fără temei și în virtutea principiului efectivității care impune ca, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, normele naționale care privesc calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei, conform hotărârii C.J.U.E. pronunțată în cauza C-565/11 - M. I. împotriva A.F.P. Sibiu și A.F.M.
2. Relevant sub aspectul legitimării procesuale sunt atribuțiile delegate, care circumscriu competența administrativă a autorității publice în această materie.
Sub acest aspect este de relevat că taxa de poluare se calculează, se încasează și se restituie conform O.u.G. nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, respectiv „autoritatea fiscală teritorială în a cărei evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe”. Acest aspect este reglementat și de art. 7 care prevede că „stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă”.
În speță, calitatea de autoritate fiscală competentă o are S. F. Orășenesc A., succesorul în drepturi și obligații al AFP A., cea care a emis decizia de calcul a taxei, urmare a reorganizării aparatului fiscal, care trebuia să se pronunțe și asupra cererii de restituire, dobândind astfel legitimare procesuală pasivă, și care împreună cu A.F.M., beneficiarul taxei de poluare, formează un litisconsorțiu procesual.
3. Recurenta pârâtă are în mod indiscutabil calitatea de parte în prezentul litigiu, astfel că admiterea acțiunii îndreptată și împotriva acestei pârâte, este dovada necesară și suficientă a culpei sale procesuale, ce a justificat obligarea ei la plata cheltuielilor de judecată.
Din acest punct de vedere criticile recurentei nu pot fi primite în condițiile în care aceasta s-a opus consecvent restituirii sumelor respective, nu a înțeles să soluționeze acest conflict pe cale amiabilă, anterior promovării demersului judiciar, deși practica judiciară în această materie este predictibilă, constantă și notorie, determinând reclamantul să apeleze la un apărător calificat și implicit să angajeze cheltuieli suplimentare prin plata onorariului cuvenit acestuia, al cărui cuantum de 450 lei, în opinia Curții, nu depășește condiția rezonabilității.
De altfel, analiza recurentei cu privire la prestația apărătorului este sumară și nerealistă în raport cu cea a judecătorul fondului care a putut realiza cuantificarea efortului acestuia în mod direct și nemijlocit, realizând o justă apreciere a sa în contextul art. 451 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care recurenta nu a avut un reprezentant la dezbaterea în fond a pricinii.
Concluzionând, criticile pârâtei se dovedesc a fi nefondate, astfel că în temeiul art. 496 C.p.civ. Curtea va respinge recursul Administrației Județene a Finanțelor Publice Sibiu.
Aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art.452-453 C.pr.civ., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate în această fază procesuală de către reclamant, respectiv onorariul avocațial dovedit prin chitanța existentă la fila 13 dosar, în cuantum de 150 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, în numele și pentru S. F. Orășenesc A., împotriva sentinței administrative nr.2502/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și F..
Obligă recurentul să plătească reclamantului intimat A. I. S. suma de 150 de lei cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.03.2015.
Președinte, Ș. D. | Judecător, G. M. C.O. - semnează președintele completului de judecată Ș. D. | Judecător, A. E. Hancaș |
Grefier, A. Ț. |
Red., tehnored. H.A.E. 2 ex/20.04.2015
J. fond L.A.P.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 927/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2011/2015.... → |
|---|
