Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 95/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 2897/97/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE NR 95/2015
Ședința publică din data de 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. I. G.
Judecător: C. F.
Judecător: O. M. P.
Grefier: A. M. M.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către recurentul P. I. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara împotriva Sentinței nr.1337/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara–Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentului și a mandatarului acestuia-av.M. N., precum și lipsa reprezentantului intimatului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că: recursul a fost motivat; procedura prealabilă a fost parcursă anterior stabilirii primului termen de judecată; intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului acestuia; recurentul a depus la dosar, dovada reprezentării sale de către av.M. N. în prezentul litigiu (f.19-21), precum și răspuns la întâmpinarea formulată de intimat (f.25-27).
Față de actele dosarului, Curtea, din oficiu, invocă motivul de casare de ordine publică prevăzut de art.488 alin. 1 pct.1 din Noul Cod de procedură civilă, și reține cauza în pronunțare..
NOTĂ: După dezbaterea cauzei, în timpul ședinței de judecată, prin fax înregistrat la Serviciul Registratură al instanței, recurentul P. I., prin mandatarul acestuia-av.M. N., a depus la dosar, concluzii scrise (f.o cerere (f.16), prin care a solicitat judecarea prezentului litigiu și în lipsă. De asemenea, a depus întâmpinare (f.17-20) și împuternicire avocațială (f.30).
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința civilă nr.1337/CA/2014, instanța respinge acțiunea formulată de reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că reclamantul a fost angajatul pârâtului INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HUNEDOARA până la data de 15.07.2011 și a încetat raporturile de serviciu cu dreptul de pensie.
Potrivit disp. art. 20 alin.1 din anexa VII din Legea nr.284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, la trecerea în rezervă, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept de pensie a personalului din apărare, ordine publică și siguranța națională, se beneficiază de un ajutor stabilit în raport de solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută în luna schimbării poziției de activitate.
Potrivit alin.2 polițiștii trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.
Cu toate acestea, potrivit art. 94 din aceeași anexă la lege acordarea drepturilor bănești reglementate se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu această destinație în bugetele instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În aplicarea acestui text, s-a statuat prin art. 13 alin.1 din Legea nr. 285/2010, că în anul 2011 dispozițiile legale privind acordarea acestor ajutoare și drepturi, nu se aplică la ieșirea la pensie, retragere și încetarea raporturilor de serviciu; de asemenea, potrivit art. 9 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 pentru anul 2012, nu se acordă ajutoarele sau după caz indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragerea, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă; potrivit art. 2 din OUG nr. 84/2012, această măsură se aplică în mod corespunzător și în anul 2013; conform art. 10 din OUG nr. 103/2013 în anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor se arată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 488 pct.8 din codul de procedură civilă întrucât în lipsa unei prevederi exprese de abrogare a dispozițiilor art. 20 din Legea 284/2010 instanța trebuia să analizeze temeinicia pretenției prin prisma tuturor actelor normative care fac referire la aceste drepturi.
Instanța a pus în discuție, ca motiv de ordine publică, motivul de casare prevăzut de art.488 pct. 1 din Codul de procedură civilă față de obiectul acțiunii.
Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată următoarele:
În cauză, este necontestat că obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța de judecată îl formează solicitarea de obligare la pârâtului la plata drepturilor cuvenite în temeiul art. 20 pct. 1 și 2 din anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit dispozițiilor de la art. 20 pct. 1 și 2 din anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010, în vigoare la data respectivă, „La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranța națională beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de activitate astfel…” respectiv în cazul în care „raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.”.
Or, din interpretarea textului legal citat mai sus, rezultă că sumele cuvenite au natura juridică a unor ajutoare sociale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, iar nu a unor drepturi salariale cuvenite unor funcționari publici în activitate, pentru a fi incidente dispozițiile art.109 din Legea nr.188/1999.
Astfel în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 2 și art. 2 alin. 1 lit. i din Legea 554/2004 coroborate cu art.109 din Legea nr.188/1999 prin atacarea unui act administrativ asimilat - refuzul nejustificat, ci în ipoteza descrisă, potrivit art.153 lit.f) din Legea nr.263/2010, litigiul este supus jurisdicției asigurărilor sociale iar competența aparține tribunalului, ca instanță de litigii de muncă și asigurări sociale.
De altfel, în același sens a decis și Secția de C. Administrativ și Fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia 2965/2013 în soluționarea unui conflict negativ de competență.
În acest caz compunerea completului de judecată este cea prevăzută de art. 156 din Legea nr.263/2010 raportat la art. 55 alin. 1 din Legea 304/2004, respectiv un judecător și 2 asistenți judiciari.
Cum în cauză, fiind calificat eronat obiectul acțiunii, completul de judecată nu a fost compus potrivit prevederilor legale imperative, curtea reține că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală împrejurare față de care, în temeiul art.496 raportat la art. 488 alin.1 pct. 1 din Codul de procedură civilă urmează să o caseze și să trimită cauza Tribunalului Hunedoara – Secția civilă – completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale, spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva Sentinței nr.1337/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara–Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, iar pe cale de consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță de fond, respectiv Tribunalul Hunedoara –Secția I Civil –complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Ianuarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. I. G. C. F. O. M. P.
Grefier,
A. M. M.
A.M. 15 Ianuarie 2015
Red./ Tehnored.C.F.
4ex./ 19.01.2015
Jud. fond C. A.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 27/2015.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 632/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
