Obligaţia de a face. Decizia nr. 2128/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2128/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 2679/97/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2128/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. B. D.
Judecător M. I. I.
Judecător M. Ș.
Grefier P. A. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta C. E. Hunedoara S.A. împotriva sentinței administrative nr. 1578/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura prealabilă premergătoare fixării primului termen de judecată a fost parcursă.
Instanța constată cauza în stare de judecată, și având în vedere actele dosarului și solicitarea părții de judecare a cauzei în lipsă, in conformitate cu prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința administrativă nr. 1578/CA/2014 Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ HUNEDOARA.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs reclamanta . solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând să se dispună admiterea acțiunii.
În motivarea recursului se arată că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșita a legii raportat la materialul probator administrat in cauza fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488, alin. 1, pct .8 NCPC.
În mod nelegal s-a apreciat ca cele doua contracte colective de munca la data fuzionării si-au încetat efectele, în condițiile în care drepturile si obligațiile societatii absorbante rezultate din contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul acesteia se regăsesc in acordul de fuziune.
Dispozițiile Legii nr.62/2011 nu sunt incidente in prezenta cauza, in speța fiind vorba de o situație speciala, de un transfer de întreprindere in sensul Legii nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților in cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unei parti de întreprindere sau de unitate, către un alt angajator si al Directivei 2001/23/CE din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor in cazul transferului de întreprinderi, unitati sau parti de întreprinderi sau unitati (denumita in continuare Directiva).
In data de 30 iulie 2013 a fost înregistrata in Registrul Comerțului Hunedoara fuziunea prin absorbție (denumita in continuare „Fuziunea”) dintre C., in calitate de societate absorbanta si Societatea Naționala a Huilei S.A. Petroșani (denumita in continuare „SNH”), persoana juridica romana cu sediul in municipiul Petroșani, ., județul Hunedoara, înregistrată la Registrul Comerțului Hunedoara sub nr. J_, Cod Unic de înregistrare_, in calitate de societate absorbita.
Ca urmare a fuziunii, C. si-a continuat existenta juridica si a preluat patrimoniul SNH care si-a încetat existenta. De asemenea, salariații SNH au fost transferați către C..
Proiectul de Fuziune prin Absorbție publicat in Monitorul Oficial al României partea a IV-a nr. 2722/24.05.2013 stabilește, având in vedere prevederile Legii nr. 67/2006, ca pana la elaborarea unui contract colectiv de munca comun la nivelul C. sa fie aplicate in paralel doua contracte colective de munca, respectiv Contractul Colectiv de Munca al S.C. Termoelectrica S.A. înregistrat la D.M.P.S. Municipiul București sub nr. 1369/06.03.2008 cu valabilitate pana la data de 30.04.2014 pentru salariații C. si Contractul Colectiv de Munca aplicabil la nivelul SNH la data transferului înregistrat sub nr. 5481/86/10.06.2013 in ce privește salariații acesteia, transferați către C..
Legea nr. 67/2006 dispune la art. 5 că drepturile si obligațiile cedentului, care decurg din contractele individuale de munca si din contractul colectiv de munca aplicabil, existente la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
În acest sens sunt și prevederile Directivei 2001/23/CE din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor in cazul transferului de întreprinderi, unitati sau parti de întreprinderi sau unitatii.
In baza Legii nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților in cazul transferului întreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acestora, drepturile si obligațiile SNH ( ce avea calitatea de cedent), care decurgeau din contractul colectiv de munca aplicabil, existente la data transferului, au fost transferate integral către C.( care avea calitatea de cesionar). Ca urmare, C. a preluat si obligația de a respecta prevederile CCM al SNH cu privire la salariații transferați de la SNH ca urmare a Fuziunii.
Negocierea sporului in conformitate cu modificările salariului minim pe economie nu a reprezentat o negociere a clauzelor CCM SNH interzisa de Legea 67/2006, ci insasi aplicarea unei clauze a CCM al SNH.
Articolul 169 alin.(1) din CCM al SNH (in forma in vigoare la data efectiva a Fuziunii) prevedea ca personalul din activitatea miniera de subteran beneficiază de un spor de periculozitate care se plătește lunar.
Articolul 169 alin.(3) din CCM SNH (in forma in vigoare la data efectiva a Fuziunii) prevedea ca valoarea lunara a acestui spor este de 700 lei, conform H.G. nr. 1225/2011, pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, urmând a fi renegociata ori de cate ori intervin modificări legislative cu privire la cuantumul salariului minim pe economie. H.G. nr. 1225/2011 a fost abrogata de H.G. nr. 23/2013 prin care salariul minim brut pe tara a fost majorat pana la valoarea de 750 lei. Hotărârea de Guvern nr.23/2013 a fost abrogata la rândul acesteia de H.G. nr.871/2013. Conform H.G. nr.871/2003, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabilește la 850 lei lunar începând cu data de 01.08.2014 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabilește la 900 lei lunar.
Actul adițional a cărei înregistrare a format obiectul prezentului dosar, a avut ca obiect exclusiv actualizarea valorii sporului conform modificărilor legislative survenite
Pe cale de consecința, actualizarea valorii sporului menționata in art. 163 alin. (3) din CCM al SNH reprezintă o modificare implicita derivata din obligația angajatorului, in prezent C., de a renegocia valoarea sporului ori de cate ori intervin modificări legislative cu privire la cuantumul salariului minim pe economie.
Prin încheierea Actului Adițional, reclamanta nu a făcut altceva decât sa-si execute obligația prevăzută de CCM SNH de a negocia o noua valoare a sporului inclus in articolul 163 alin.(1), cu atat mai mult cu cat nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 67/2006 cu privire la salariații transferați constituie contravenție si se sancționează cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.
In drept: art.483 si urm. Cod proc.civ, Legea nr.67/2006, Directiva 2001/23/CE din 12 martie 2001, CCM SNH, Proiectul de Fuziune prin Absorbție .
Intimatul-pârât I. T. DE MUNCA HUNEDOARA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivarea întâmpinării se arată că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinica, arătând in cuprinsul hotărârii motivele de fapt si in drept in temeiul cărora si-a format convingerea, precum si cele pentru care au fost înlăturate cererile reclamantei.
Prin Proiectului de fuziune publicat in Monitorul Oficial nr. 2722/24.05.2013, drepturile si obligațiile societății absorbite, care decurg din contractele individuale de munca si din contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul acesteia, existente la data transferului au fost transferate integral societății absorbante. Societatea absorbanta avea obligația sa respecte prevederile contractului colectiv de munca aplicabil la nivelul societății absorbite la data transferului, până la data expirării acestuia. A respecta prevederile contractului colectiv de munca nu incuba in mod automat si dreptul de a negocia si încheia un act adițional la contractul colectiv de munca.
Nu poate fi primita aprecierea recurentei reclamante cum ca „lipsa unei negocieri privind actualizarea nivelului sporului de pericol in conformitate cu modificările salariului minim pe economie ar fi avut ca efect atât crearea unei situații nefavorabile pentru salariații transferați de la SNH către C. cat si încălcarea prevederilor legale privind aplicarea clauzelor CCM...,, atâta vreme cat legiuitorul a avut in vedere si astfel de situații speciale conferind posibilitatea încheierii, conform principiului recunoașterii reciproce, a oricăror alte tipuri de acorduri, convenții sau înțelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părților și ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizațiilor semnatare (potrivit art. 153 din Legea nr. 62/2011, conform principiului recunoașterii reciproce orice organizație sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau cu o organizație patronală orice alte tipuri de acorduri, convenții sau înțelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părților și ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizațiilor semnatare).
Se mai arată că cele doua contracte colective de munca la data fuzionării si-au încetat efectele, drepturile si obligațiile societății absorbite, care decurg din contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul acesteia regăsindu-se in acordul de fuziune. Acordul de fuziune face trimitere la cele doua contracte colective de munca in ansamblul lor.
Astfel, încheierea unui act adițional la contractul colectiv de munca ar contraveni legislației in vigoare, în condițiile in care prin Legea nr. 62/2011 art. 133 alin. 2 impune obligativitatea ca la nivel de unitate sa existe un singur contract colectiv de munca valid, aceasta incuba implicit si restricția negocierii unor acte adiționale la contractul colectiv de munca.
Mai mult, apreciază acțiunea promovata de către Societatea C. ca rămasa fara obiect, ca urmare a încheierii unui Acord intre C. si reprezentanții salariaților așa cum prevede in mod imperativ art.153 din Legea nr. 62/2011 coroborat cu art. 9 alin. 2 din Legea nr. 67/2006.
Prin acest acord scopul a fost atins in sensul ca sporul de periculozitate menționat in Actul Adițional la Contractul Colectiv de Munca al SNH a fost acordat.
În drept, întâmpinarea nu este motivată.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488, alin. 1, pct. 8 NCPC, respectiv: hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Motivul de casare nu este întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Legea 67/2006 reglementează condițiile în care se realizează protecția drepturilor de care beneficiază salariații, prevăzute în contractele individuale de muncă și în contractul colectiv de muncă aplicabil, în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora către un alt angajator, ca rezultat al unei cesiuni sau fuziuni, potrivit legii.
Art. 9, alin. 1 din actul normativ menționat anterior stabilește pentru cesionar obligația respectării prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil la data transferului, până la data rezilierii sau expirării acestuia, alin. 2 prevăzând posibilitatea, ca prin acord între cesionar și reprezentanții salariaților, clauzele contractului colectiv de muncă valabil în momentul efectuării transferului să fie renegociate, însă acest lucru nu poate avea loc mai devreme de un an de la data transferului.
Este reglementată și situația în care, în urma transferului, întreprinderea, unitatea sau părți ale acestora nu își păstrează autonomia, iar contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul cesionarului este mai favorabil, salariaților transferați să li se aplice contractul colectiv de muncă mai favorabil.
În speță, SOCIETATEA NAȚIONALĂ A HUILEI SA a fost absorbită de reclamanta . SA (sentința nr. 4214/CA/2012 a Tribunalului Hunedoara).
Conform proiectului de fuziune contractul colectiv de muncă încheiat între SOCIETATEA NAȚIONALĂ A HUILEI SA (societatea absorbită) și salariații săi, reprezentați de SINDICATUL „M.” și-a păstrat valabilitatea, până la data expirării acestuia (10.06.2014), fiind aplicabile așadar, dispozițiile alin. 1 și 2 ale art. 9, enunțate anterior.
Astfel, clauzele contractului colectiv de muncă valabil în momentul efectuării transferului nu pot fi renegociate mai devreme de un an de la data transferului.
Or, fuziunea prin absorbție a cărei legalitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului în data de 30 iulie 2013, iar actul adițional prin care era modificat art. 169, alin. 3 din Contractul colectiv de muncă 5481/10.06.2013 a fost încheiat în data de 27.02.2014, adică mai devreme de un an de la data transferului.
Raportat la cele menționate anterior, Curtea reține că, independent de cauza care a impus modificarea unui articol al contractului colectiv de muncă, dispozițiile legale citate anterior interzic renegocierea clauzelor contractului colectiv de muncă anterior termenului legal de 1 an de la data transferului.
Așadar, refuzul pârâtului de a înregistra Actul adițional la Contractul colectiv de muncă al SNH SA din data de 27.02.2014 este justificat.
Ca atare, față de considerente expuse anterior menite să înlocuiască considerentele sentinței atacate, Curtea, în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă va respinge recursul reclamantei, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta C. E. Hunedoara S.A. împotriva sentinței administrative nr. 1578/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2015.
Președinte, D. B. D. C.O. - semnează președintele Curții de Apel A. I. A. I. P. | Judecător, M. I. I. | Judecător, M. Ș. |
Grefier, P. A. B. |
Red./Tehnored. Ș.M.
4ex./08.07.2015
Jud. Fond. D. S.
Exp. 2 .
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1016/2015. Curtea de Apel... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
