Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr. 1356/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1356/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 5394/110/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr._ Decizia nr. 1356/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 02 APRILIE 2013
PREȘEDINTE - V. P. - judecător
- C. P. - judecător
- C. Ș. - judecător
- M. V. - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni, Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., împotriva sentinței civile nr. 588 din 28 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat H. P., cu împuternicire avocațială la dosar, pentru recurenții-pârâți Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni privind administrația publică locală, Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., reprezentantul intimatului-reclamant fiind lipsă.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul recurenților-pârâți depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Precizează că nu are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente pentru a formula concluzii pe fondul cauzei.
Având cuvântul în susținerea recursului, avocat H. P., pentru pentru recurenții-pârâți Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni privind administrația publică locală, Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., solicită admiterea acestuia pentru următoarele considerente:
În fapt, arată că prin sentința recurată a fost admisă acțiunea formulată de Instituția P. județului Bacău și s-a dispus anularea Dispoziției Primarului comunei Mărgineni nr. 107/2011, privind acordarea sporului lunar de dificultate pentru membrii comisiei constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991.
În ceea ce privește efectul pozitiv al autorității de lucru judecat prevăzut de art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 202 alin. (2) Cod Civil, ceea ce s-a verificat jurisdicțional anterior are valoarea prezumției absolute, care în raporturile dintre părți nu mai poate face obiectul dovezii contrare. Arată că anterior prefectul a mai anulat o dispoziție pentru aceleași considerente, iar sporul nu se mai acordă după publicarea O.U.G. nr. 136/2006.
Arată că problema a fost verificată jurisdicțional, instanța stabilind cu autoritate de lucru judecat că nu se poate considera că aplicabilitatea ei nu este pentru 1 an de zile, acest termen curge în contencios și a dat posibilitatea și persoanelor de autoritate publică să beneficieze de spor la Legea nr. 18/1991.
Dacă termenul este valabil doar pentru 1 an, a fost verificat jurisdicțional într-un litigiu anterior și are valoarea unei prezumții absolute în raporturile dintre părți, acest aspect a fost invocat și la instanța de fond, care nu a arătat de ce nu l-a motivat. Obligația instanței de fond era de a motiva acest aspect și a arăta argumentele, cauzele pentru care sunt înlăturate solicitările sale. Considerând că sporul se aplică, instanța nu motivează pentru ce, textele conțin explicit prevederea că sporurile se aplică în continuare.
Precizează că Legile cadru nr. 284/2010 și nr. 285/2010 prevăd posibilitatea menținerii sporului, instanța de fond dispune anularea dispoziției cu justificarea că legea nu mai prevede sporuri pentru reprezentanții proprietarilor, a fost solicitat pentru funcționarii publici din Primăria comunei Mărgineni. Ori, indemnizația ce face obiectul dispoziției anulate privește sporurile acordate funcționarilor publici și nu reprezentanților foștilor proprietari, deși și aceștia sunt membri în comisie, astfel încât se raportează la o categorie de persoane care nu au format obiectul litigiului.
În concluzie, pentru considerentele ce preced, consideră că se impune admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii Instituției P. privind anularea Dispoziției nr. 101/2011.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului declarat de pârâții Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni, Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., împotriva sentinței civile nr. 588/2012, pronunțată de Tribunalul Bacău, se rețin următoarele:
Prin sentința civilă nr. 588 din 28.03.2012, Tribunalul Bacău a admis acțiunea formulată de reclamanta INSTITUȚIA P. JUDETUL BACAU, în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL COMUNEI MĂRGINENI, SOLOT M., B. I., M. E. D., P. M. A., I. M. și a dispus anularea Dispoziției Primarului Comunei Mărgineni nr.101 din 17.06.2011.
S-a reținut de instanța de fond că, prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Bacău, reclamantul Prefectul județului Bacău a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul ., anularea dispoziției nr.101/17.06.2011 privind acordarea de sporuri de dificultate persoanelor din Comisia Locală pentru aplicarea Legii fondului funciar pentru activitatea desfășurată.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 101 din 17.06.2009 pârâtul Primarul Comunei Mărgineni a dispus acordarea pentru perioada 01.06.2011 – 31.09.2012 a următoarelor sporuri pentru SOLOT M. – Primar – 50%, pentru B. I. – Viceprimar – 25%, pentru M. E. D. – secretar – 30%, pentru P. M. – A. – Inginer agronom – 30% și pentru I. M. – referent - 30%.
Reclamantul a solicitat pârâtului cu adresa nr._ din 25.07.2011, revocarea acestei dispoziții însă pârâtul nu s-a conformat.
Potrivit art. 2 din Lg. nr. 263/ 2006 privind aprobarea OUG nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (1) salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membri în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Din cele arătate mai sus, rezultă că începând cu anul 2008 membrii comisiilor locale pentru aplicarea legilor fondului funciar nu mai beneficiază de veniturile conferite succesiv de OUG nr. 209/2005, Lg. nr. 263/ 2006 și OUG nr. 136 / 2006, având in vedere că nu a mai fost prelungit termenul de acordare a sporurilor salariale și în consecință a dispărut și baza de calcul a indemnizațiilor acordate reprezentanților foștilor proprietari. Ulterior acest spor nu a mai fost prevăzut nici în OUG 35/2009 și nici în legile nr. 284/2010 și respectiv 285/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru 2010 și 2011.
Împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Bacău au declarat recurs pârâții Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni, Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., considerând-o nelegală motivat de faptul că, potrivit art. 261 alin. 1 Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond trebuie să cuprindă, între altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care au fost înlăturate susținerile părților.
Acest text a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, rolul textului fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiției și pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanțele superioare.
Prin hotărârea atacată, instanța de fond nu arată motivul pentru care au fost înlăturate aceste apărări, ceea ce semnifică necercetarea fondului cauzei.
Este greșită și susținerea instanței potrivit căreia acest spor nu a mai fost prevăzut de legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, instanța dând eficiență unor prevederi din Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010 care nu sunt în vigoare și ignorând prevederi aplicabile în speță.
Prin art. 12 din anexa nr. 8, cap. II, din Legea nr. 284/2010 se prevedere că Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prim bugetul de venituri și cheltuieli”.
Prin art. 4 alin. 2 din Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut că În anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.
Așa fiind, trimiterea la prevederile Legii nr. 284/2010 și 285/2010, în sensul că acestea nu mai prevăd sporurile, este fundamental greșită și fără acoperire legală.
Deși tot prin întâmpinare s-a arătat că prin Decizia nr. 470/30.04.2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr._ s-a statuat irevocabil, tot cu Primarul Comunei Mărgineni, că acest spor se aplică și după iată de 6.07.2007, instanța de fond a stabilit că după această dată sporul nu se mai acordă, încălcând astfel manifestarea efectului pozitiv al lucrului judecat.
Potrivit art. 1200 pct. 4 C. civ., cu referire la art. 1202 alin. (2) C. civ., ceea ce s-a verificat jurisdicțional anterior, are valoarea prezumției absolute, care în raporturile dintre părți nu mai poate face obiectul dovezii contrare.
Instanța de fond, referindu-se la legislația aplicabilă în cauză, reține greșit că termenul de acordare a sporurilor salariale nu a mai fost prelungit și concluzionează în sensul că „… a dispărut și baza de calcul a indemnizațiilor acordate reprezentanților foștilor proprietari”.
Ori, indemnizația ce face obiectul dispoziției anulate privește sporurile acordate funcționarilor publici și nu reprezentanților foștilor proprietari, deși și aceștia sunt membri în comisie, astfel încât se raportează la o categorie de persoane care nu au format obiectul litigiului.
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și de asemenea, a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale; astfel, așa cum s-a reținut și prin sentința recurată, aplicabilă în cauză este O.U.G. 136/2006 pentru completarea Legii 263/2007. Susținerile pe care le fac recurenții privind actul normativ aplicabil sunt nefondate, atât timp cât Legea 263/2007 prevede în mod expres persoanele care beneficiază de sporuri iar O.U.G. 136/2006 stipulează în mod imperativ că sporul de dificultate se acordă pe o perioadă de un an, ce va fi acordate de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
Legea 236/2006 a intrat în vigoare la 6.07.2006 și O.U.G. 136/2006, la 1.01.2007.
Au mai invocat recurenții decizia civilă nr. 470/2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău (fila 20 dosar fond) și prin care s-a statuat irevocabil faptul că acest spor se aplică și după 6.07.2007; în cauza în care s-a pronunțat hotărârea mai sus menționată a avut ca obiect anularea altei dispoziții, respectiv 172/19.03.2009, calitatea de părți având-o Instituția P. și Primarul comunei Mărgineni.
Nu se poate invoca o autoritate de lucru judecat privind situația de fapt pentru prezenta cauză, motivat de faptul că s-a avut în vedere anul 2008; în anul 2010, cum corect arată și intimata prin întâmpinare, a fost adoptată Legea-cadru 284/2010 și legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 și în care nu sunt prevăzute acordarea sporurilor de dificultate.
De altfel, recurenții nici nu au prezentat dovezi din care să rezulte imposibilitatea obiectivă de a finaliza activitatea în toată această perioadă, respectiv 2001 – 2011. Recurenții au mai arătat prin motivele de recurs nerespectarea prevederilor art. 281 Cod procedură civilă la pronunțarea hotărârii; din cele mai sus menționate, respectiv considerentele instanței de fond, analiza în fapt și drept a situație de fapt și a actelor normative aplicabile rezultă aplicarea și respectarea codului de procedură civilă.
Pe cale de consecință, față de cele mai sus menționate, instanța, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-pârâți Șolot M., în calitate de primar al comunei Mărgineni privind administrația publică locală, cu sediul în .; Șolot M., B. I., M. E. D., P. M. A. și I. M., cu domiciliul ales la Primăria comunei Mărgineni, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 588 din 28 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Instituția P. Bacău – prin prefect Scripăț C., cu sediul în Bacău, ., județul Bacău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2013.
Președinte, V. P. | Judecător, C. P. | Judecător, C. Ș. |
Grefier, M. V. |
red. sent. D. Ș.
red. d.r. C.P./29.04.
tehnored. V.M./2 ex.
14.05.2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 804/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2645/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
