Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2960/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2960/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 3431/110/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 2960/2013
Ședința publică de la 12 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olguța L. T. - judecător
Judecător: M. G. C.
Judecător: M. G. B.
Grefier: L.-D. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre judecare recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești împotriva sentinței civile nr. 157 din 26 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică atât la prima, precum și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că prin întâmpinare intimata-reclamantă S. Z. a invocat excepția tardivității recursului.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare pe excepția invocată anterior.
CURTEA:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 157 din 26.01.2012 Tribunalul Bacău a admis acțiunea formulată de reclamanta S. Z. în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Bacău, dispunând anularea deciziei de impunere nr._/10.12.2009 emisă de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia de impunere însoțită de toate contribuțiile la F.N.U.A.S.S. din 2004, nr._/10.12.2009, s-a stabilit contribuția reclamantei la asigurări de sănătate în sumă de 3.722 lei. Reclamanta este titulara Cabinetului Individual de Avocatură „S. Z.”, iar la data de 16.12.2009, a primit de la pârâtă titlul executoriu nr. 377/16.12.2009 și somația nr._/16.12.2010, prin care i se aducea la cunoștință că înregistrează un debit de 3.722 lei către bugetul asigurărilor sociale, din care 3.722 lei reprezintă contribuție pentru asigurări sociale de sănătate, conform deciziei de impunere nr._/10.12.2009 și majorări de întârziere de 1.005 lei.
Cu ocazia soluționării contestației la executare introduse la Judecătoria Onești, reclamanta a luat cunoștință de existența deciziei de impunere nr._/16.12.2010.
Reclamanta avea obligația, instituită inițial, prin art. 51 al. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 150/2002 și apoi prin Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 145/1997 aprobate prin Ordinul C.N.A.S. nr. 221/04.11.2005(art. 7 al 1), prevederi preluate ulterior prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (art. 215 al. 3) și Normele Metodologice, aprobate prin Ordinul C.N.A.S. nr. 617/13.08.2007 (art. 7), de a calcula și vira trimestrial, până la data de 15 a ultimei luni din trimestru, contribuția de asigurări sociale. În caz de neachitare la termen a acestei contribuții, reclamanta urma să fie supusă măsurilor de executare silită, conform dispozițiilor art. 216 din Legea nr. 95/2006.
Reclamanta nu a încheiat cu pârâta contract de asigurare și nici nu a depus în termenele legale declarațiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale. Pârâta pretinde că a notificat-o, conform adresei nr._/27.07.2009, că are obligația plății contribuției de asigurări sociale, și i-a solicitat să se prezinte, în termen de 15 zile de la primirea notificării la sediul său, cu documentele, aferente perioadei 2004-2009, privind veniturile realizate, în caz contrar, urmând a se stabili, din oficiu această contribuție și a altor sume aferente.
Decizia de impunere nr._/10.12.2009 nu respectă dispozițiile art. 43 Cod procedură fiscală, fapt ce atrage nulitatea acesteia. Această decizie este o decizie colectivă atipică, cu un preambul, în care se arată că, în baza veniturilor realizate în 2004, s-a stabilit contribuția datorată, conform tabelului nominal înserat în cuprinsul deciziei, ca urmare a nerespectării obligațiilor legale de depunere a declarațiilor, conform prevederilor art. 32 al. 4 din Ordinul nr. 617/2007. Totodată, se arată că sumele datorate, reprezentând contribuții la FNUASS și majorări de întârziere, au fost calculate în baza datelor transmise de A.N.A.F., în baza protocolului nr. P/_/26.10.2007 și actului adițional nr. 4/1797/13.04.2009; în finalul deciziei, se arată că, în cazul în care nu sunt de acord cu sumele calculate, sunt așteptați la sediul pârâtei, cu documentele justificative, pentru recalcularea acestor sume.
Astfel, deși se invocă un protocol cu A.N.A.F. privind bazele de impunere la care s-a calculat contribuția de asigurări sociale, precum și un act adițional nu s-au depus, de către pârâtă, la dosarul cauzei astfel de acte, fiind nedovedită baza de impunere la care s-a calculat această contribuție. Totodată, deși se arată în decizie că s-a calculat contribuția în baza veniturilor din cursul anului 2004, se indică faptul că emiterea deciziei de impunere se datorează nerespectării obligațiilor prevăzute de art. 32 al. 4 din Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 95/2006. Ori, potrivit art. 1 Cod civil, legea civilă dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă. De asemenea, s-au indicat dispozițiile O.U.G. nr. 150/2002, abrogată la data emiterii deciziei de impunere. Or motivarea în drept greșită, echivalează cu lipsa motivării în drept ceea de duce la nulitatea deciziei de impunere contestată.
În ceea ce privește modul de calcul al contribuției de asigurări sociale, în lipsa unei baze de impunere nu se poate verifica ce procent s-a aplicat pentru calcularea acestei contribuții, cel de la data nașterii obligației (7%) sau cel actual de 6,5 % prevăzut de art. 257 din Legea nr. 95/2006. Pe de altă parte, sunt de reținut dispozițiile art. 7 al. 1 din Ordinul nr. 617/2007, precum și cele ale art. 31 din același ordin.
Majorările de întârziere de 1.005 lei nu sunt prevăzute în decizia de impunere contestată și nu a fost depusă nici o altă decizie în acest sens, așa cum prevede art. 118 al. 4 Cod procedură fiscală.
Împotriva hotărârii tribunalului, invocând subrogarea care a operat în temeiul art. V din O.U.G. nr. 125/2011, Administrația Finanțelor Publice Onești a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a susținut următoarele:
Motivarea hotărârii recurate se circumscrie aprecierilor privind caracterul de act administrativ fiscal al deciziei de impunere nr._/10.12.2009, instanța reținând încălcarea art. 43 din Codul de procedură fiscală. În cauză, actul contestat a fost întocmit și comunicat cu respectarea prevederilor legale. Astfel, decizia de impunere a fost emisă ca urmare a notificării reclamantei prin adresa nr._/27.07.2009 și în temeiul art. 83 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, pe baza datelor transmise de către A.N.A.F. pe baza declarațiilor privind veniturile estimate și declarațiile privind veniturile realizate aferente anului 2004.
La termenul din 28.01.2010, în momentul comunicării întâmpinării în dosarul nr._, reclamantei i s-a înmânat efectiv și decizia de impunere_/10.12.2009, aceasta având posibilitatea formulării demersului administrativ prevăzut de Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a invocat excepția tardivității recursului, iar pe fond a susținut caracterul nefondat al acestuia.
Deși i s-a comunicat, la data de 12.06.2013 (potrivit dovezii aflate la fila 24 recurs) întâmpinare, recurenta nu a formulat concluzii cu privire la excepția tardivității.
Examinând, mai întâi, excepția tardivității recursului, curtea de apel constată următoarele:
În fapt, hotărârea recurată a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Bacău căreia i s-a comunicat hotărârea la data de 14.03.2013. Invocând subrogarea în drepturile și obligațiile pârâtei, Administrația Finanțelor Publice Onești a formulat recurs la data de 4.04.2013 (data depunerii la oficiul poștal).
În drept, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Calculat potrivit art. 101 alin. 1 și 5 din Codul de procedură civilă, termenul de 15 zile care a început să curgă la data de 14.03.2013 s-a sfârșit la data de 1.04.2013 care a fost ultima zi de recurs. Prin urmare, recursul formulat la data de 4.04.2013 este tardiv.
Admiterea excepției de tardivitate a recursului face inutilă, potrivit art. 137 alin. 1 din codul de procedură civilă - aplicabil în temeiul art. 316 din Codul de procedură civilă - atât examinarea calității procesuale active a recurentei din perspectiva aplicabilității în cauză a art. V din O.U.G. 125/2011, cât și a fondului recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca tardiv formulat, declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești, cu sediul în Onești, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 157 din 26 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. Z., cu domiciliul în Onești, .. 27, județul Bacău și intimata-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate Bacău, cu sediul în Bacău, ., județul Bacău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 septembrie 2013.
Președinte, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. | Judecător, M. G. B. |
Grefier, L.-D. D. |
Red. s. G. A.
Red./Tehnored. d.r. G. M. C./23.09.2013
L.D.D. – ex. 2
L.D.D. – 25 septembrie 2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2270/2013. Curtea de Apel BACĂU | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1645/2013.... → |
|---|
