Pretentii. Decizia nr. 3575/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3575/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 2782/110/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 3575/2013
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Olguța L. T.-judecător
Judecător M. G. C.
Judecător M. G. B.
Grefier M. A.
***********************************************************
Pe rol judecarea recursului în materia contenciosului administrativ și fiscal declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva sentinței civile nr. 868/03.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. O. E. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, în temeiul O.U.G. nr. 74/26.06.2013 și a H.G. nr. 520/2013 constată că Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile Administrației Finanțelor Publice Onești.
Instanța constată recursul declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Totodată, nemaifiind chestiuni prealabile sau cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată, păstrând-o în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 868 din 3.04.2013 Tribunalul Bacău a hotărât următoarele: a admis acțiunea formulată de reclamantul P. O.-E. în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice Onești pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 5.769 lei reprezentând taxă pe poluare si dobânda fiscală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile calculate de la data înregistrării cererii de restituire și până la data plății efective; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În fapt, reclamantul a cumpărat autoturismul marca Audi A2 din Uniunea Europeană unde a fost înmatriculat la data de 15.03.2002. Pentru înmatricularea autoturismului pentru prima dată în România organul fiscal a stabilit în sarcina contribuabilului obligația de plată a unei taxe de 5.769 lei, contribuabilul achitând cu chitanța de plată depusă la dosar.
Instanțele naționale sunt obligate să aplice norma comunitară și să soluționeze litigiile având ca obiect impozitele interne cu respectarea interpretării Curții asupra art. 110 TFUE. Este de reținut hotărârea pronunțată pe 7 aprilie 2011, în cauza C-402/09, precum și cea din cauza I. N. vs. D.G.F.P. Gorj, A.F.P. Târgu Cărbunești și Administrația Fondului pentru Mediu.
Față de incompatibilitatea normelor cuprinse în OUG 50/2008 instanța reține faptul că decizia de calcul a taxei pe poluare nu are fundament juridic, fiind întemeiată acțiunea de anulare a deciziei de calcul a taxei, lipsa temeiului legal atrăgând lipsa dreptului creditorului bugetar de a stabili în sarcina contribuabilului obligația de plată.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtelor la plata dobânzii legale, se reține că este întemeiată și sub acest aspect, în raport de dispozițiile articolului 124 Cod. pr fiscală, având în vedere principiul restituirii in integrum a sumei achitate fără baza legală. În ceea ce privește data de la care se poate dispune obligarea pârâtelor la plata dobânzii fiscale, față de dispozițiile art. 124 Cod pr. fiscală și art. 70 din același act normativ, aceasta trebuie raportată la momentul expirării termenului de 45 de zile prevăzut de lege pentru soluționarea cererii.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pârâta Administrația Finanțelor Publice Onești au formulat recurs, în motivarea căruia a susținut următoarele:
Greșit a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile, în acest sens fiind de reținut decizia nr. 5191/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin O.U.G. nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008, iar în aplicarea ei a fost aprobată H.G. nr. 686/2008.
A fost obligată în mod nejustificat la plata dobânzii fiscale, organul fiscal neavând posibilitatea restituirii unei sume calculate în baza unei legi în vigoare. Instanța putea doar să oblige organul fiscal doar la plata dobânzilor pentru restituirea sumei în termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru soluționarea cererii.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele invocate de pârâte, curtea de apel constată următoarele:
În ceea ce privește lipsa plângerii prealabile, această instanță consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 întrucât nu este vorba de anularea unui act administrativ individual, ci de restituirea unei sume pe care reclamantul a considerat că a plătit-o fără temei legal. În cauză, este de reținut și decizia nr. 24 din 14.11.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, la pct. 2 statuându-se că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe art. 117 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură fiscală.
Pe fondul cauzei, reclamantul a invocat neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 cauza C-402/09 T. împotriva României, statuând că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Sub aspectul dobânzii legale aplicabile sunt dispozițiile art. 124 alin. 1 din acest cod; pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz. Așadar, acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art. 70 și a datei la care aceștia au solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare.
Față de cele ce preced, hotărârea recurată se impune a fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în Iași, .. 26, județ Iași împotriva sentinței civile nr. 868/03.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. O. E., cu domiciliul în Onești, .. 8, ., județ Bacău, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2013.
Președinte, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. | Judecător, M. G. B. |
Grefier, M. A. |
red. sent. fond M.O.
red/tehnored. decizia recurs M.G. C./25.10.2013
MA/2 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 3574/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2030/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
