Anulare act administrativ. Decizia nr. 2536/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2536/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 662/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.2536/R/2014 Dosar nr._
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M. S.
Judecător: A.-G. S.
Judecător: O. M. B.
Grefier: D. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. împotriva sentinței civile nr. 1046/CA din 26.03. 2014 pronunțată de Tribunalului B. - Secția a II-a Civilă,de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 23 octombrie 2014 când părțile au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 30 octombrie 2014 și pentru aceleași motive pentru data de 6 noiembrie 2014.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1046/CA din 26.03. 2014 pronunțată de Tribunalului B. - Secția a II-a Civilă,de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. și în consecință: a fost anulată în parte Decizia de impunere nr._/7.11.2011 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. în ceea ce privește majorările, dobânzile și penalitățile calculate prin decizia de impunere contestată și exonerează reclamanta de la plata acestor obligații; s-a anulat Decizia de impunere nr._/14.06.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B.; s-a anulat în parte Decizia de impunere nr._/13.06.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. în ceea ce privește dobânzile și penalitățile calculate prin decizia de impunere contestată și exonerează reclamanta de la plata acestor obligații; s-a anulat Decizia de impunere nr._/9.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B.; s-a anulat Decizia de impunere nr._/19.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B.; s-a anulat Decizia de impunere nr._/19.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B.; s-au respinse restul pretențiilor reclamantei; s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.; s-a respins acțiunea formulată de reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Pentru a se pronunța astfel,prima instanță a reținut că, prin Decizia de impunere nr._/7.11.2011 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor de 4824 lei cu titlu de contribuție, 8033 lei reprezentând dobânzi/majorări și 1209 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Prin Decizia de impunere nr._/13.06.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor de 2680 lei cu titlu de contribuție, 327 lei reprezentând dobânzi și 402 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Prin Decizia de impunere nr._/14.06.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 372 lei reprezentând dobânzi/majorări, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Împotriva Deciziilor de impunere nr._/7.11.2011, nr._/13.06.2012 și nr._/14.06.2012 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., reclamanta a formulat contestație la care s-a răspuns cu adresa nr._/25.09.2012.
Prin Decizia de impunere nr._/9.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor de 2949 lei cu titlu de contribuție, 3260 lei reprezentând dobânzi/majorări și 468 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Prin Decizia de impunere nr._/19.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor de 292 lei cu titlu de contribuție, 4593 lei reprezentând dobânzi/majorări și 556 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Prin Decizia de impunere nr._/19.11.2012 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a fost stabilită în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor de 1233 lei cu titlu de contribuție, 605 lei reprezentând dobânzi/majorări și 185 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate pentru ,,venituri din profesii libere și comerciale”.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a fost admisă reținându-se inexistența identității între persoana acestei pârâte și subiectul obligat în raportul juridic dedus judecății.
Ca și consecință a admiterii excepției invocată prin întâmpinările depuse la dosar, cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ce privește fondul cauzei s-a reținut că argumentele invocate de reclamantă și care vizează debitul principal (contribuția de asigurări sociale) sunt nefondate.
Astfel este neîntemeiat motivul invocat care vizează lipsa contractului de asigurare dintre reclamantă și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. deoarece obligația de plată a contribuțiilor la asigurările de sănătate este o obligație legală, nu una convențională, stabilită în baza unui contract. Aceasta rezultă din dispozițiile art. 208 al. 3 din Legea nr.95/2006, potrivit cărora asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii, precum și din dispozițiile art. 257.
Faptul că reclamanta a beneficiat sau nu de serviciile medicale nu prezintă relevanță în cauza dedusă judecății.
Referitor la susținerile privind modul eronat de calcul a obligației principale, s-a constatat, din precizările formulate, că reclamanta contestă calculul contribuției numai în ce privește Decizia de impunere nr._/13.06.2012 prin care a fost stabilită contribuția la asigurările sociale de sănătate aferentă anului 2011.
S-a constatat și că prin Decizia de impunere nr._/7.11.2011 pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a calculat contribuția de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor realizate de reclamantă în perioada 2006 – 2010, rezultând un cuantum total de 4824 lei.
Totodată, s-a constatat că Deciziile de impunere nr._/9.11.2012, nr._/19.11.2012 și nr._/19.11.2012 sunt emise de asemenea pentru perioada 2006 – 2010, precum și că sumele calculate cu titlu de contribuție pentru fiecare an în parte, respectiv 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010, corespund cu sumele calculate prin Decizia de impunere nr._/7.11.2011.
În condițiile în care Deciziile de impunere nr._/9.11.2012, nr._/19.11.2012 și nr._/19.11.2012 vizează veniturile realizate de reclamantă în aceeași perioadă de timp și stabilesc contribuția aferentă în același cuantum ca și Decizia de impunere nr._/7.11.2011, se va dispune anularea în tot a Deciziilor de impunere nr._/9.11.2012, nr._/19.11.2012 și nr._/19.11.2012.
Revenind la Decizia de impunere nr._/13.06.2012, sunt nefondate susținerile reclamantei privind calculul eronat efectuat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B..
S-a reținut în acest sens că, în temeiul art.8 alin.1 din Ordinul nr.617/2007, contribuția se calculează la venitul estimat.
S-a constatat așadar că în mod corect a procedat pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. în ce privește calculul contribuției datorată de reclamantă la venitul net estimat pe anul 2011, în cuantum de_ lei.
Eventualele diferențe rezultate din calculul comparativ efectuat la venitul estimat și cel efectiv realizat se regularizează în contribuția de asigurări de sănătate aferentă următorului/următorilor ani.
În plus, reclamanta nu a dovedit că venitul net realizat este în cuantum de 1850 lei astfel cum susține în motivarea cererii de chemare în judecată.
Cu privire la accesorii (dobânzi, majorări și penalități), s-a reținut că acțiunea reclamantei este întemeiată.
S-a constatat că potrivit art. 41 din Ordinul nr. 617/2007, pentru neachitarea la termenul de scadență de către angajatorii și asiguratorii care au obligația plății contribuției, aceștia datorează după acest termen majorări de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creanțelor fiscale.
Cu toate acestea pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. nu și-a îndeplinit obligația de informare anuală a contribuabilului cu privire la datoria înregistrată, așa cum stipulează prevederile art. 222 din Legea nr.95/2006.
Chiar dacă acest text de lege nu prevede sancțiunea pentru lipsa de informare anuală, instanța apreciază că pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. nu poate percepe și impune reclamantei obligațiile fiscale accesorii, constând în dobânzi, majorări și penalități, care reprezintă sancțiuni aplicate contribuabilului, pentru neîndeplinirea în termen a obligației de plată principală, pornindu-se de la premisa că, în situația în care reclamanta ar fi avut cunoștință de existența unei obligații de plată, ar fi achitat-o în termenul legal.
De asemenea, s-a mai reținut și că potrivit art. 261 alin. 5 din Legea nr. 95/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006, persoanele prevăzute la art. 257 și art. 258 au obligația de a pune la dispoziția ANAF, respectiv al organelor de control ale acesteia sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond.
În concluzie, declarația de venituri din profesii libere și comerciale care poate fi avută în vedere la stabilirea sumei de plată cu titlu de CASS se putea depune în anul 2006 și la A.F.P. B., aspect care rezultă inclusiv din folosirea conjuncției „SAU”.
Așadar, pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. era obligată să ia în anul 2006 respectivele informații de la A.F.P. B. și să emită la timp decizia de impunere pentru anul 2006, cu indicarea sumei de plată și a scadenței, pe care să o comunice, pentru a se putea ști cât este de plată și când se poate efectua plata.
Posibilitatea depunerii declarației și la A.F.P. este confirmată ulterior și de art. 35 alin. 1 din Ordinul nr.617/13 august 2007 care dispune că decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la Agenția Națională de Administrare Fiscală .
Respectivul articol, deși apărut ulterior anului 2006, confirmă această posibilitate a contribuabilului.
Așadar, potrivit textului de lege aplicabil în anul 2006, CASJ B. trebuia să verifice la timp și în respectivul an, adică 2006, declarațiile de impunere depuse la A.F.P. B. și să stabilească suma de plată cu titlu de CASS, precum și scadența, pentru a se putea ști cât și până la ce dată trebuie să se plătească.
CASJ B. a rămas în mod nejustificat în pasivitate până în 2011 – 2012, când a emis deciziile de impunere, în care a calculat și inclus în mod nelegal dobânzi, majorări și penalități de întârziere, până la data de emiterii.
Așa cum se recunoaște chiar de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., doar ca urmare a Protocoalelor încheiate în anii 2007 și 2009 între CNAS și Agenția Națională de Administrare Fiscală, pentru furnizarea de date privind veniturile impozabile, casele de asigurări au înțeles să facă, abia în anul 2010, verificările pe care legea i le impunea și să emită decizii de impunere pentru anii din urmă, deci și pentru anii 2006 – 2011, incluzându-se și calculându-se așadar, în mod nelegal și dobânzile și penalitățile de întârziere.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. nu justifică în nici un fel de ce, deși recunoaște că avea încheiat încă din anul 2007 Protocol cu ANAF, nu a emis măcar începând cu acel an decizii de impunere și a făcut acest lucru abia în 2011 – 2012.
Lipsa de colaborare în transmiterea informațiilor existentă până în anul 2010 între pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. și ANAF nu este imputabilă contribuabilului.
Potrivit art. 222 din Legea nr. 95/2006, fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale.
Este de principiu că regula în materie fiscală o constituie stabilirea obligațiilor fiscale printr-o decizie de impunere, iar excepția o constituie stabilirea obligațiilor fiscale prin declarația fiscală, atunci când legea stabilește obligația contribuabilului de a calcula cuantumul obligației fiscale. Este firesc, întrucât contribuabilii nu au pregătire de specialitate în domeniul fiscal, fiind astfel posibil ca stabilirea propriilor obligații de plată să se facă eronat.
În cazul de față, nu revenea contribuabilului obligația de a determina cuantumul obligației de plată ce decurge din art. 257 al Legii nr. 95/2007, întrucât nu s-a prevăzut expres faptul că obligația de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate revine contribuabilului.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. era obligată să emită în anul respectiv, pentru stabilirea concretă a obligațiilor de plată către această instituție, decizia de impunere, prin care să încunoștințeze efectiv despre sumele datorate și despre termenul de plată, adică despre scadență.
Esențială este emiterea la timp pentru anul în care trebuie plătită contribuția a deciziei de impunere, precum și comunicarea efectivă și în timp util a acesteia către contribuabil, pentru a se putea ști de plătitor care este data limită până la care trebuie să plătească (scadența) și după care încep să curgă dobânzile, majorările și penalitățile de întârziere.
În lipsa emiterii unei decizii de impunere care să stabilească în concret suma ce trebuie plătită cu titlu de CASS de fiecare contribuabil și data scadenței, precum și în lipsa comunicării efective către contribuabil, este evident că acesta nu are cum ști cât trebuie să plătească și până la ce dată, astfel încât să i se calculeze ulterior și pretinde să plătească dobânzi, majorări și penalități de întârziere.
Din moment ce suma nu fusese determinată în concret și la timp printr-o decizie de impunere, care să prevadă și termenul de plată, nu se putea cunoaște ce sumă trebuie plătită către CASJ B. și până la ce dată.
Nefiind imputabilă această situație contribuabilului, nu se poate pretinde acestuia să plătească dobânzi/majorări și penalități de întârziere.
Trebuie menționat că, inclusiv în cazul în care se considera că nu ar fi existat depusă declarația privind veniturile, CASJ B. avea obligația stabilirii din oficiu a obligațiilor fiscale.
Însă stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal de depunere a declarației fiscale în cazul contribuabililor care au obligația declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligației fiscale se face prin estimarea bazei de impunere.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. nu a respectat nici această regulă, rămânând în pasivitate în raport de obligațiile pentru anii anteriori până în 2011 – 2012, când a emis, după cum s-a arătat, deciziile de impunere care fac obiectul prezentei cauze, în care a calculat și inclus în mod nelegal dobânzi, majorări și penalități de întârziere.
Raportat considerentelor expuse, în temeiul art. 218 din O.G. nr.92/2003, au fost admise în parte pretențiile formulate de reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. dispunându-se conform dispozitivului sentinței.
Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Jud. B.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată în esență că intimata reclamantă a realizat venituri din profesii libere și comerciale în perioada 2005-2011 ,necontestate .Deciziile de impunere contestate au fost emise în conformitate cu prevederile art. 82 din Codul de procedură fiscală iar reclamanta intimată datorează contribuția la fondul de sănătate deoarece este prevăzută de lege.
Reclamanta avea obligația legală de a declara aceste venituri la CASJ B.,ceea ce nu a făcut.
Mai arată recurenta că poate să își îndeplinească obligația prevăzută de Legea nr. 95/2006 cu privire la informarea contribuabililor despre nivelul obligațiilor către FNUASS doar în condițiile în care se înregistrează la organul fiscal.
S-a solicitat admiterea recursului,modificarea în parte a sentinței și respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată,față de motivele invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Corect a concluzionat prima instanță că deciziile de impunere nu i-au fost comunicate intimatei reclamante, direct,sub semnătură de primire sau prin postă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ci prin publicitate,modalitate care are un caracter cu totul subsidiar și excepțional ,și care este de natură a-i încălca reclamantei dreptul la informare,consacrat de prevederile art. 222 din Legea nr. 95/2006. Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale.
În speță, nu au fost produse dovezi de către recurenta pârâta a faptului că a fost în imposibilitate de a proceda la comunicarea către reclamantă a Deciziei contestate în conformitate cu prevederile art. 44 alin.1 si 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,cu modificările și completările ulterioare,astfel încât sub acest aspect Deciziile sânt nelegale.
Lipsa informării contribuabilului are consecințe directe asupra obligațiilor acestuia vizând plata debitelor la termen,nefiind de conceput existenta doar in sens unilateral a acestei obligații din partea intimatei în lipsa uneia corelative din partea recurentei pârâte.
În raport cu cele arătate anterior în considerentele prezentei decizii, instanța de control judiciar constată că în mod legal și temeinic judecătorul fondului a admis în parte acțiunea reclamantei și a constatat nelegalitatea deciziilor de impunere contestate emise de către recurenta pârâtă CASJ B., vizând majorările de întârziere/dobânzi și penalități aferente contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilită pentru perioada 2005-2011 .
Așa fiind,văzându-se prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul declarat va fi respins.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurenta pârâtă C.A.S.J. B. împotriva sentinței civile nr. 1046/CA/26.03.2014 a Tribunalului B. - Secția a II-a Civilă,de C. Administrativ și Fiscal,pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 06.11.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. M. S. A. G. S. O. M. B.
Grefier,
Red AGS-15.12.2014 D. T.
Tehnored DT-16.12.2014/2 ex.
Jud fond- D U.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 597/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 1149/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
