Anulare act administrativ. Sentința nr. 102/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 102/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 370/64/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 102/F/2014

Ședința publică de la 24 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. Grațiela M.

Grefier V. P.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul IF S. G. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 17 iunie 2014, respectiv pentru astăzi 24 iunie 2014.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus la data de 30.07.2013, reclamantul IF S. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT a solicitat anularea procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/20.06.2013 emis de pârâtă. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a susținut că, în fapt, prin procesul verbal mai sus descris, A.P.D.R.P a stabilit că reclamanta datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 358.295,45 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere stabilite potrivit legislației în domeniu, suma mai sus menționată reprezentând finanțare din bugetul Uniunii Europene prin program S.A.P.A.R.D. se mai arată că motivarea deciziei A.P.D.R.P. are în vedere constatarea unor nereguli în sensul că proiectul a comportat modificări, deoarece fișa tehnică a măsurii 3.4, aprobată prin H.G. 759/2006, Ghidul Solicitantul și Proiectul Tehnic aprobat prevedeau un număr maxim de 10 spații de cazare, iar la vizita în teren au fost identificate încă 6 spații amenajate, care însă nu aveau destinația de spații de cazare.

Împotriva procesului verbal reclamanta arată că a formulat atât contestație adresată celor de la A.P.D.R.P., cât și cerere de suspendare a executării până la soluționarea pe fond a cauzei, cerere adresată instanței competente.

Se mai arată că perioada de implementare a proiectului a fost 09.08._08. Proiectul a fost finalizat la data 20.05.2008 - data ultimei plăți efectuate de Autoritatea Contractantă. De la acea dată, subscrisa nu a modificat proiectul pentru care s-a primit finanțarea, menținând destinația și natura proprietății bunurilor, în conformitate cu condițiile de implementare, efectuând lucrările necesare cu privire la punerea în funcțiune a investiției și operarea efectivă a acesteia. Din punct de vedere tehnic proiectul este pe deplin realizat.

În procesul verbal întocmit, A.P.D.R.P. arată că au fost încălcate următoarele obligații asumate prin Contractul de Finanțare:

1. cu privire la Art 1 - Obligații generale, reclamanta susține că a asigurat executarea Proiectului în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de Finanțare aprobată. Sumele ce au fost înaintate cu titlul de fonduri nerambursabile au fost folosite strict pentru amenajarea spațiilor turistice despre care se face vorbire în Proiectul de Finanțare acceptat și aprobat. Lipsa profesionalismul, eficiența și vigilența raportate la cele mai bune practici în domeniul, nu îi poate fi imputată, atâta vreme cât după finalizarea lucrărilor, inspectorii veniți la fața locului nu au găsit nereguli ori vicii ale lucrării efectuate.

Apoi, buna-desfășurare încă de la demararea activității este o dovadă în plus că proiectul și-a atins obiectivul, că profesionalismul de care reclamanta a dat dovadă a dat roade nu doar sub aspect teoretic ci și practic.

2. reclamanta amai susține că încălcarea prevederilor art. 2 nu îi poate fi imputată, deoarece a răspuns fiecărei solicitări din partea Autorității Contractante, a oferit informații de

natură tehnică, financiară ori de câte ori acestea i-au fost solicitate.

3.Referitor la încălcarea prevederilor privind Obligațiile asumate, reclamanta arată

următoarele:

- a respectat criteriile de eligibilitate și selecție de eligibilitate și de selecție înscrise in cererea de finanțare.

- proiectul funcționează și în prezent întocmai cum a fost aprobat fiind vorba despre o pensiune agro-turistică cu 10 camere, respectiv 20 spații de cazare.

Chiar dacă ulterior reclamanta a amenajat în mansarda pensiunii încă 6 camere, acestea nu au fost deschise circuitului turistic și au fost amenajate după ce a fost virată ultima tranșă din fondurile nerambursabile acordate.

3. cu privire la presupusa încălcare a Art 14- Eligibilitatea cheltuielilor, ținând seama de înțelesul dat noțiunii de modificării substanțiale în chiar cuprinsul actului de finanțare, astfel cum rezultă din art 14.2, reclamanta arată că este lesne de observat că Proiectul păstrează caracterul de eligibilitate, întrucât nu a suferit modificări substanțiale. Nu s-a făcut dovada că spațiile ulterior amenajate au afectat natura ori condițiile de implementare, acestea nu oferă unei firme sau organism public un avantaj necuvenit, nu a fost schimbată natura proprietății unui articol din infrastructură, altfel spus, nu se poate vorbi de modificări substanțiale aduse proiectului.

4. cu privire la presupusa încălcare a Art 17 - Neregularități, sume necuvenite și restituirea finanțării, reclamanta arată în ceea ce privește existența neregularităților despre care se face vorbire în procesul-verbal atacat, arăt că raportat la obiectul contractului, modalitatea de realizare a acestuia și respectarea cerințelor impuse, nu poate fi vorba de neregularități,.

Astfel cum termenul este definit în cuprinsul Actului de Finanțare, prin neregularitate se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, a cordurilor de finanțare, precum și a prevederilor contractului de finanțare, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune de către beneficiar, care printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea Comunității Europene și a României.

Ori raportat la prevederile mai sus expuse, pentru a putea vorbi de existența unei neregularități, reclamanta susține că trebuiesc îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv-săvârșirea oricărei abateri și existența unui prejudiciu. Astfel, în ceea ce privește starea de fapt, nu putem vorbi despre încălcarea niciuneia din aceste condiții.

Proiectul nu a fost modificat, modernizarea construcției prin amenajarea unor spații, ulterior plăților efectuate din fonduri nerambursabile, din surse proprii ale reclamantei nu poate reprezenta o modificare a proiectului, atâta vreme cât spațiile respective nu au fost introduse în circuitul economic, nu au destinație turistică. De asemenea, nu au afectat si nu afectează cu nimic activitatea turistică a pensiunii, care se desfășoară în continuare în conformitate cu condițiile impuse de Proiect.

Exact așa cum se reține în chiar procesul-verbal atacat, prin Cererea de Finanțare și Proiectul Tehnic aprobat, beneficiarul a propus construirea unei pensiuni turistice rurale P+E+M, cu 10 spații de cazare, cu un total de 20 locuri în Comuna Moieciu, ..

Obligația impusă, cel care se face referire că ar fi fost încălcată este cea prin care se asumă obligația de a nu aduce nicio modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plății finale realizată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pașii impuși prin proiect la a căror respectare reclamanta s-a angajat au fost în totalitate respectați. Sumele primite cu titlu de fonduri nerambursabile au fost folosite strict pentru amenajarea celor 10 camere cu 20 locuri de cazare, exact așa cum era prevăzut în Contract și astfel cum acesta a fost aprobat.

Amenajarea ulterioară a încă 6 spații, care nu au destinația de spații de cazare a turiștilor, nu a modificat și nu a afectat în niciun fel destinația, obiectul ori activitatea pensiunii.

Chiar dacă ar fi vorba despre o eventuală abatere, tot ar mai trebui îndeplinită condiția prejudiciului, așa cum expres este prevăzut în cuprinsul Art. 17 alin. (1) - Prevederile Generale, Anexă la Contractul de Finanțare Nr. C 3._, iar acest prejudiciu nu a fost dovedit, și nici nu poate fi dovedit, întrucât nu există.

În consecință, considerând procesul verbal astfel întocmit netemeinic și nelegal,se solicită anularea acestuia.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 50 lei ( f.36).

Pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, prin întâmpinare ( f.4432) formulată în condițiile art. 201 alin. 1 c.pr.civ. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea acestei poziții procesuale pârât a arătat următoarele, în esență:

În fapt, Programul SAPARD din România a fost adoptat de Comisia Europeană pe baza Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. în cadrul acestui program este prevăzută acordarea asistenței financiare nerambursabile și pentru Măsura 3.4 „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative". În acest context, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (fostă Agenția SAPARD) și este IF S. G. a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C 3._/09.08.2006 având ca obiect „Construire pensiune turistică rurală P+E+M, Com. Moieciu, ., jud. B.".

În baza contractului sus menționat, cu valoarea totală eligibilă de 723.200,00 lei, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (fosta Agenția SAPARD) s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 361.600,00 lei echivalent cu 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Suma finală decontată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a fost de 358.295,45 lei finanțare nerambursabilă, conform cheltuielilor acceptate la plată în cadrul a două tranșe de plată, astfel:

✓ Tranșa I104.073,50 lei, conform O.P. nr. 6785/14.03.2007;

✓ Tranșa II183.249,00 lei, conform O.P. nr. 8601/30.10.2007;

✓ Tranșa III70.972,95 lei, conform O.P. nr. 9719/20.05.2008.

Contractul de finanțare menționat s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a Programului specia de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD, adoptat prin Reglementarea Comisiei (CE.) nr. 1.268/1999 din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare.

Art. 7 din Secțiunea C (Prevederi Generale) a Legii nr. 316/2001 stipulează ca: „In cazul în care se suspectează sau se dovedesc eșecul unui beneficiar în ceea ce privește respectarea obligațiilor legate de Program, precum și încercările de a obține de la Agenția SAPARD plăți pentru care nu are nici un drept, România va urmări orice asemenea eșecuri și încercări, conform procedurilor naționale legale, într-un mod nu mai puțin riguros decât în cazurile în care sunt implicate fonduri publice naționale."

Dispozițiile legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPARD (Lg. nr. 316/2001 și OUG nr. 66/2011, inclusiv normele metodologice de aplicare a O.G.) prevăd că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare).

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) (privind controalele tehnice și financiare) din Anexa I Prevederi Generale la Contractul de finanțare „beneficiarul trebuie să consimtă la inspecții pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și Curtea de Conturi a Comunității Europene asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabilă, în conformitate cu Acordul Multianual de Finanțare dintre România si UE, ratificat prin Legea nr. 316/2001, pe perioada de valabilitate a contractului."".

Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare a proiectului face obiectul unor controale efectuate de compartimentele de specialitate din cadrul A.P.D.R.P., Autoritatea de audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționale abilitate (D.L.A.F., D.N.A.), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF).

În acest sens, pârâta arată că a procedat la demararea verificării menținerii eligibilității proiectului C 3._/09.08.2006 - „Construire pensiune turistică ruralăP+E+M, Corn. Moieciu, ., jud. B.", al cărui beneficiar este IF S. G. pentru co-finanțarea de la bugetul de stat, finanțare acordată în conformitate cu prevederile legale, în sensul că nu a suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăți.

Această verificare a fost demarată ca urmare a aprobării IRD 0.1 nr._/ 23.03.2013 - Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, aprobată de Directorul General al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Prin Cererea de finanțare si Proiectul tehnic aprobat, beneficiarul, IF S. G., a propus construirea unei pensiuni turistice rurale P+E+M, cu 10 spații de cazare, cu un total de 20 de locuri, în Corn. Moieciu, ., jud. B..

La vizita pe teren efectuată de echipa de control a CRPDRP 7 Centru A. I.-Birou Control Proiecte finalizate, în baza Planului de control Ex-post aferent anului 2012, aprobat la Cabinet Director General al A.P.D.R.P. sub număr 606/10.01.2012, s-a încheiat Procesul verbal nr.2 din 28.06.2012, în care s-a consemnat faptul că beneficiarul IF S. G. a mai amenajat în podul pensiunii 6 camere, cu destinația de cazare, rezultând un total de 16 camere de cazare. Se constata faptul ca beneficiarul a încălcat prevederile Contractului de Finanțate, în sensul că nu a respectat Fișa tehnică a măsurii 3.4, aprobată prin HG nr.759/2006, Ghidul solicitantului și Proiectul tehnic aprobat care prevedeau un număr maxim de 10 spatii de cazare.

La data acestei vizite beneficiarul, prin reprezentantul tehnic, d-na S. M. D. a declarat că spațiile amenajate în podul pensiunii reprezintă spațiu privat.

In perioada de monitorizare a proiectului, de la vizita pe teren și până la data întocmirii Suspiciunii de neregulă/suspiciune de fraudă IRD 0.1 nr._/ 23.03.2013, beneficiarul a prezentat la CRPDRP 7 Centru A. lulia, mai multe declarații, și anume: Reprezentatul tehnic al proiectului, d-na S. M. D., a transmis la CRPDRP 7 Centru A. I. o declarație pe proprie răspundere, datată 22 septembrie 2012 în care susține că a depus la Autoritatea Națională de Turism Ecologic și Cultural Filiala B. (ANTREC), documentația pentru omologare a 5 camere din cele 6 amenajate în podul imobilului Pensiunea Regina Munților la care a atașat Adeverința ANTREC B. nr. 281/5.07.2012; în data de 18.03.2012, s-a primit la CRPDRP 7 Centru A. lulia, o declarație pe proprie răspundere a reprezentatului tehnic al proiectului, d-na S. M. D., înregistrată la CRPDRP 7 Centru A. I. sub nr.5048/18.03.2013 în care declară că echipa de control și autorizare a Ministerului Turismului, nu a autorizat spațiile de cazare și a „sigilat accesul cu sigla- ACCESUL PERSOANELOR CAZATE INTERZIS- până la finalizarea investiției, spațiul respectiv este un spațiu cu destinație privată". Echipa de control a solicitat beneficiarului o copie a procesului verbal întocmit de reprezentanții Ministerului Turismului. 7053/08.04.2U13, rezultând că documentul Proces verbal de constatate și sancționare a contravențiilor nr._ data 03.10.2012, prezentat de beneficiarul IF S. G. este fals și astfel, a fost sesizat IPJ B.- Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Ținând seama de situația de fapt, s-a întocmit Nota de propunere constituire debit nr. 8610/23.04.2013, aprobată de Directorul General Adjunct al CRPDRP 7 Centru A. lulia și Suspiciunea de neregulă/suspiciune de fraudă IRD 0.1, aprobată de Directorul General al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și înregistrată sub nr._/ 23.04.2013, care au stat la baza prezentului control.

Din analiza acestor documente, pârâta arată că s-au încălcat următoarele prevederi ale Contractului de Finanțare C 3._/09.08.2006, încheiat între APDRP și IF S. G.:

Articolul 1 - Obligații generale: .(1) Beneficiarul trebuie să asigure executarea Proiectului în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de Finanțare aprobată. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului (2) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract".

Articolul 2 - Obligații privind informarea și raportarea financiară și tehnică: „(2) Beneficiarul are obligația să furnizeze orice alte informații de natură tehnică și financiară solicitate de Autoritatea Contractanta".

Articolul 3 – Obligații: .(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenția SAPARD beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul conform Art. 14(2) al prezentului contract".

Articolul 14 - Eligibilitatea cheltuielilor.(2) Proiectul rămâne eligibil pentru co-finanțarea Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanțială, pe perioada de valabilitate a contractului. Modificările substanțiale la un proiect sunt acelea care: afectează natura și condițiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public un avantaj necuvenit și rezultă de asemenea dintr-o schimbare a naturii proprietății unui articol din infrastructură, sau o încetare sau schimbare în localizare a investiției. Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți).Beneficiarul trebuie să notifice Autoritatea Contractantă la apariția oricărei modificări de mai sus.

Toate aceste neregularități au fost consemnate în Procesul verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 18.620/20.06.2013, întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 și ale HG nr. 875/2011 prin care s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 358.295,45 lei la care se adaugă penalitățile de întârziere și dobânzile calculate potrivit legislației aplicabile.

Totodată se precizează, potrivit procedurii instituită de OUG nr. 66/2011, Beneficiarului IF S. G., i-a fost comunicat Proiectul procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare iar la această solicitare beneficiarul a transmis Procesul verbal de constatate și sancționare a contravențiilor nr._ data 03.10.2012, care a fost înregistrat la CRPDRP sub nr. 6386/29.03.2013 - document care prezintă corecturi care indică o posibilă falsificare fiind sesizate organele de cercetare penală.

Împotriva Procesului verbal de constatare nr. 18.620/20.06.2013, IF S. G. a formulat contestație, în curs de soluționare

Punctual față de criticile formulate de reclamantă se învederează următoarele:

1.Documentul prezentat de beneficiar ca fiind întocmit de reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului: Procesul verbal de constatate și sancționare a contravențiilor nr._ din data 03.10.2012- nu a fost recunoscut ca autentic de însăși autoritatea emitentă.

2.Proiectul a comportat modificări deoarece Fișa tehnică a măsurii 3.4, aprobată prin HG nr.759/2006, Ghidul solicitantului și Proiectul tehnic aprobat prevedeau un număr maxim de 10 spații de cazare. în mod clar modernizarea ar fi presupus mărirea gradului de confort al spațiilor existente, a diversificării activităților oferite turiștilor și nu mărirea capacității pensiunii prin realizarea unor spații suplimentare așa cum s-a constatat la vizita pe teren.

Reclamanta consideră că nerespectarea proiectului tehnic aprobat nu reprezintă o încălcare a contractului ori acțiunile sale reprezintă, fără tăgadă, o încălcare a obligațiilor cunoscute si asumate încă de la depunerea cererii de finanțare, a contractului de finanțare cu precădere a articolelor indicate, sancțiunea aplicabilă neregulii constând in recuperarea în cuantum de 100% a sumei acordată ca ajutor financiar nerambursabil prin programul SAPARD.

Potrivit contractului cadru de finanțare, beneficiarul are obligația de a păstra investiția realizată prin finanțarea nerambursabilă în stare de funcționare pe o perioadă de minim 5 ani (perioada de monitorizare) și să-și îndeplinească indicatorii specificați în documentele atașate cererii de finanțare (plan de afaceri, studiu de fezabilitate).

Potrivit alin. (2) al art. 1 din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene adoptat de Consiliul Europei constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate.

De asemenea, potrivit Pct. 5 A 13 1 b din Secțiunea F din Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene aprobat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările și completările ulterioare: „Neregularitate înseamnă orice încălcare a unei prevederi a acestui acord, care rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic (vezi pct. 6), care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra Comunității sau asupra unui punct neiustificat de cheltuială", iar potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG 66/2011, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Conform art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, „neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Mai mult art. 17 din Anexa I (Prevederi Generale) la contractul de finanțare conține clauze exprese cu privire la obligațiile părților și modul de acordare a sumelor reprezentând ajutor financiar nerambursabil,, respectiv „Prin «Neregularitate» în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice încălcare a prevederilor contractului si a Acordului Multianual de Finanțare ratificat prin legea 316/2001."

Potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, „[,..] trebuie combătute în toate domeniile acțiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităților" și, în această privință, „în conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conțin dispoziții cu privire la abateri, precum și la măsurile și sancțiunile administrative pentru sancționarea acestora".

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, „orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat"

De asemenea, potrivit contractului de finanțare:

Art. 17 alin. (3) „în cazul încălcării de către Beneficiar a prezentului contract Autoritatea Contractanta va înceta executarea contractului. In acest caz Autoritatea Contractanta va solicita înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului și va aplica Beneficiarului penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare. Mai mult, Autoritatea Contractanta poate aplica posibile sancțiuni în situația neconformității cu obligațiile de mai sus în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Hnanțare, secțiunea A, art. 5 (1) Ut. d."

Art. 17 alin. (4): „In cazul înregistrării unei neregularități rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligația să restituie integral valoarea finanțării primite din partea Autorității Contractante în termen de 15 zile de fa data confirmării de primire a notificării. In cazul in care Beneficiarul nu se conformează acestei obligații, Autoritatea Contractanta va stabili penalități in procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, la data respectivă pentru fiecare zi întârziere. Dacă în termen de 30 de zile din momentul notificării, Beneficiarul nu restituie integral sumele solicitate, inclusiv penalitățile, Autoritatea Contractantă va sesiza instanța competentă în vederea declanșării executării silite, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare."

Prin urmare, pârâta susține că este evident că nerespectarea proiectului tehnic care a stat la baza acordării finanțării nerambursabile reprezintă o neregulă, prin aceasta nerespectându-se principiul eficienței utilizării fondurilor prevăzut de art. 14 din Legea nr. 316/2001 și de pct. 1 paragraful 5 din Cap.l - Prevederi Generale din Anexa IV Instrucțiuni de achiziții din contractul de finanțare.

Beneficiarul s-a angajat la data depunerii cererii de finanțare că va respecta toate criteriile de eligibilitate șl selecție prevăzute în capitolul 5 „Criterii de eligibilitate" generale șl specifice din Fișa Tehnică a măsurii m 3.4 - „Dezvolatarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative" conform prevederilor din H.G. nr. 535/2003, criterii pe care acesta, evident, nu le-a respectat.

3. În ceea ce privește prejudiciul creat agenției si în mod direct Comunității Europene, se arată că, în cauză, este aplicabilă ipoteza a doua a pct. 5 A 13 1b din Secțiunea F din Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene aprobat prin Legea nr. 316/2001, respectiv a avut loc un efect (de prejudiciere) asupra unui punct nejustificat de cheltuială.

Conform art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, „neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, „[..,] trebuie combătute în toate domeniile acțiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităților" și, în această privință, „în conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conțin dispoziții cu privire la abateri, precum și fa măsurile și sancțiunile administrative pentru sancționarea acestora".

Din enunțarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli si utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenții care respectă normele de drept al Uniunii si să nu fie utilizate pentru a finanța activități care sunt contrare acestuia (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Leger prezentate în cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria și alții, punctulș 108, concluziile Avocatului General Sharpson prezentate în cauza C-465/19, Chambre de commerce . l"I., punctul 59). În consecință, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate. în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza c-465/10, Chambre de commerce . l"lndre, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunității Europene (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"lndre, C-465/1D, punctul 47), „inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii"". Astfel, un stat membru care a acordat asistență financiară din partea FEDR poate, pentru a preveni și pentru a urmări în justiție abaterile, să revoce această asistență și să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării menționate (Hotărârea CJUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"I., c-465/10, punctul 32).

Prin urmare, statele membre au obligația să ia măsurile necesare pentru verificarea faptului că acțiunile finanțate din fondurile finanțate cu contribuția Uniunii au fost desfășurate corect, pentru prevenirea și cercetarea neregulilor și pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe (Hotărârea CJUE din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 37).

Prin urmare, concluzionează că producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existenta unui prejudiciu concret asupra bugetului UE.

Curtea de Justiție a Comunității Europene a statuat că producerea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului UE iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, „încălcarea unor obligații a căror respectare prezintă o importanță fundamentală pentru buna funcționare a unui sistem comunitar [....] poate fi sancționată prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii" (Hotărârea cjue din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C-104/94, punctul 24, Hotărârea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C-500/99 P, punctele 100-102, precum și Ordonanța din 16 decembrie 2004, APOL și AlPO/Comisia, C-222/03 P, punctul 53). Regula generală este ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obținut neiustificat (Hotărârea cjue pronunțată în cauza C-199/03 -punctul 15 și Concluziile avocatului general Sharpston pronunțate în cauza C-465/10, punctul 73).

Astfel, „Curtea s-a pronunțat că, în executarea obligațiilor care le revin, statele membre nu au nicio competență de apreciere privind oportunitatea solicitării restituirii fondurilor Uniunii Europene acordate în mod necorespunzător sau ilegal" (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, punctul 39, Hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 38) și că există o „obligație pentru statele membre, fără a fi necesară o abilitare prevăzută de dreptul național, de recuperare a fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe" (Hotărârea Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 40, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"I., C-465/10, punctul 35).

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului produs din culpa recurentei-reclamante este obligatorie pentru derularea Programului SAPARD în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

În dovedire s-a depus proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin Procesul verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 18.620/20.06.2013 ( f.6), întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 și ale HG nr. 875/2011 s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 358.295,45 lei la care se adaugă penalitățile de întârziere și dobânzile calculate potrivit legislației aplicabile.

Respectiva sumă constă în finanțare nerambursabilă, (în trei tranșe, respectiv:

✓ Tranșa I104.073,50 lei, conform O.P. nr. 6785/14.03.2007;

✓ Tranșa II183.249,00 lei, conform O.P. nr. 8601/30.10.2007;

✓ Tranșa III70.972,95 lei, conform O.P. nr. 9719/20.05.2008)

acordată în baza contractului de finanțare nr. C 3._/09.08.2006 având ca obiect „Construire pensiune turistică rurală P+E+M, Com. Moieciu, ., jud. B.".

Din actele dosarului rezultă că proiectul inița a privit realizarea unei pensiuni cu 10 camere, în timp ce reclamanta a procedat la amenajarea a încă 6 camere în mansarda clădirii. Procesul verbal de contravenție presupus a fi fals și cu privire la care se desfășoară cerecetări de organele de cercetare penală a fost depus de reclamantă atașat punctului de vedere exprimat cu ocazia verificărilor, reclamanta susținând în esență că la data efectuării controlului contravențional cele 6 camere nu erau date în funcțiune fiind sigilare de organele de control. Curtea reține că aceste proces verbal de contravenție este relevant atât din punctul de vedere al datei la care o autoritate a statului a constata existența celor 6 camere și totodată din punctul de vedere al destinației acestora.

Întrucât procesul verbal de contravenție depus de reclamantă a fost contestat din punctul de vedere al conținutului său material, Curtea a efectuat o adresă către autoritatea emitentă pentru a lua act de conținutul originalului aflat la aceasta. Astfel Curtea reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 03.10.2011. În ce privește cele 6 camere situate în mansardă nu se face nici o referire concretă. Cât privește un presupus proces verbal de contravenție cu același număr însă emis la 03.10.2012 autoritatea presupus emitentă nu a dat curs favorabil solicitărilor exprese ale instanței.(f. 189)

Cu toate acestea Curtea va reține că, potrivit declarației din 18.03.2013 reprezentantului reclamantei ( f. 69) nu se contestă existența celor 6 camere din mansardă și se afirmă că „acestea nu au fost branșate la încălzire, iar echipa de control de la ministerul turismului nu a autorizat, și în plus a sigilat accesul cu sigla accesul persoanelor cazate interzis”. Faptul că s-a dorit autorizarea de către Autoritatea Națională pentru turism a celor 6 camere din mansardă rezultă și din declarația reprezentantului reclamantei din 05.10.2012 ( f. 72).

Față de aceste considerente,Curtea reține ca dovedit faptul că reclamanta a amenajat în podul / mansarda clădirii finanțate din fonduri europene ca pensiune cu 10 camere, încă 6 camere, neavând relevanță faptul dacă cele 6 camere au funcționat efectiv în regim turistic.

Curtea reține ca neîntemeiate criticile formulate de reclamantă, pentru următoarele considerente:

În speță, în mod corect prin actul administrativ contestat pârâta a calificat împrejurarea de fapt constând în adăugarea a 6 camere în mansarda pensiunii cu 10 camere finanțată din fonduri europene ca fiind o neregularitate.

În susținerea acestei calificări juridice autoritatea de control a reținut încălcarea cumulativă a dispozițiilor art. 1, 7, 14 și 17 din Contractul de finanțare.

Cu referire la încălcarea art. 1 din Contractul de finanțare Obligații generale potrivit cu care(1) Beneficiarul trebuie să asigure executarea Proiectului în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de Finanțare aprobată. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului (2) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract" Curtea reține că, în mod evident, prin amenajarea a încă 6 camere în spațiul mansarda, proiectul a comportat modificări deoarece Fișa tehnică a măsurii 3.4, aprobată prin HG nr.759/2006, Ghidul solicitantului și Proiectul tehnic aprobat prevedeau un număr maxim de 10 spații de cazare, cu atât mai mult cu cât, potrivit contractului cadru de finanțare, beneficiarul are obligația de a păstra investiția realizată prin finanțarea nerambursabilă în stare de funcționare pe o perioadă de minim 5 ani (perioada de monitorizare) și să-și îndeplinească indicatorii specificați în documentele atașate cererii de finanțare (plan de afaceri, studiu de fezabilitate).

Curtea reține că reclamanta a încălcat și art. 2 din Contractul de finanțare potrivit cu care - Obligații privind informarea și raportarea financiară și tehnică: „(2) Beneficiarul are obligația să furnizeze orice alte informații de natură tehnică și financiară solicitate de Autoritatea Contractanta". Reținerea acestui aspect rezidă în aceea că reclamanta prin reprezentant nu numai că nu a furnizat informațiile reale dar a încercat și să inducă în eroare reprezentanții autorității de control prin prezentarea unui înscris alterat material și care nu corespunde evidențelor autorității emitente situație ce a condus șa declanșarea unei anchete penale.

În lumina considerentelor de fapt mia sus expuse Curtea reține că în mod corect prin actul contestat s-a reținut încălcarea de către reclamantă și a dispozițiilor art. 3 din Contractul de finanțare potrivit cu care – Obligații: .(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenția SAPARD beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul conform Art. 14(2) al prezentului contract" dar și a art. 14 potrivit cu care- Eligibilitatea cheltuielilor.(2) Proiectul rămâne eligibil pentru co-finanțarea Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanțială, pe perioada de valabilitate a contractului. Modificările substanțiale la un proiect sunt acelea care: afectează natura și condițiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public un avantaj necuvenit și rezultă de asemenea dintr-o schimbare a naturii proprietății unui articol din infrastructură, sau o încetare sau schimbare în localizare a investiției. Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți).Beneficiarul trebuie să notifice Autoritatea Contractantă la apariția oricărei modificări de mai sus.

Totodată Curtea mai reține că noțiunea de neregularitate are o definiție atât în dreptul comunitar ( art.1 alin.2 din Regulamentul 2988/1995 al Consiliului Europei privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene), cât și în art. 2 alin .1 lit. a din OUG 66/2011 care constituie dreptul comun aplicabil în materie din legislația națională dar mai ales în prevederile speciale ale Contractului de finanțare, respectiv art. 17 astfel cum toate aceste prevederi legale și contractuale au fost pe larg explicitate de către pârâta prin întâmpinare.

În consecință Curtea reține ca fiind în mod temeinic și legal reținută o săvârșirea unei neregularități în sarcina reclamantei.

În ceea ce privește noțiunea de prejudiciu, potrivit art. 2 alin.4 din OUG 66/2011 termenii "prejudiciu"…, precum și principiile liberei concurențe, tratamentului egal și nediscriminatoriu și transparenței au semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional.

Potrivit art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr.1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit art. 2 alin.1 lit.d din HG nr. 759 din 11 iulie 2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale emisă în aplicarea regulamentului mai sus menționat pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ o . condiții între care și aceea de a fi conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

De asemenea, potrivit contractului de finanțare:

În aceste condiții, se reține faptul că neconformitatea cheltuielii atrage prezumția unui potențial prejudiciu, fiind evident că rațiunea edictării stricte a condițiilor de angajare a cheltuielilor din fonduri europene o constituite tocmai cheltuirea rațională a acestora.

În speță, reținându-se existența abaterii de la normele mai sus edictate, rezultă un potențial prejudiciu rezultat tocmai din încălcarea esențială a condițiilor de eligibilitate a finanțării. Mai mult dispozițiile art. 17 din contractul de finanțare nu condiționează aplicarea sancțiunii financiare de dovedirea unui prejudiciu, simpla încălcare a obligațiilor atrage obligația restituirii integrale a finanțării obținute.

Chestiunile invocate de reclamantă în concluziile scrise referitoare la proporționalitatea sancțiunii nu au fost deduse judecății prin cererea introductivă ci numai după închiderea dezbaterilor și în consecință nu vor fi avute în vedere de Curte.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă ca nefondată.

Față de dispozițiile art. 453 NCPCIV, instanța, în raport de soluția pronunțată și reținând culpa procesuală a reclamantului, va respinge cererea acestuia având ca obiect cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul IF S. G. cu sediul in ., nr.135 si domiciliul procedural ales în B., ..14, ., . prin avocat V. C. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT cu sediul în București, ..43, sector 1, București având ca obiect anularea procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/20.06.2013 emis de pârâtă.

Respinge cererea reclamantei având ca obiect cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel B..

Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2014.

Președinte,

R. Grațiela M.

pt. Grefier,

V. P.,

aflată în concediu de odihnă,

semnează grefier șef de secție

C. C.

Red. R.G.M./25.07.2014

Tehnored.: M. C./ 25.07.2014/ - 5 ex.

← Pretentii. Decizia nr. 184/2014. Curtea de Apel BRAŞOV		Anulare act administrativ. Decizia nr. 2434/2014. Curtea de Apel... →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 102/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 102/2014. Curtea de Apel BRAŞOV