Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 830/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 830/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 198/64/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 830/R Dosar nr._ /a2
Ședința publică din data de 11 martie 2014
Completul constituit din:
Președinte: Lorența B. - judecător
S. G. - judecător
R. Grațiela M. - judecător
G. P. - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul B. M. împotriva încheierii pronunțată la data de 17 ianuarie 2014 de Tribunalul C. - secția civilă - în dosarul nr._ având ca obiect „anulare act de control taxe și impozite”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, de către recurentul reclamant, solicitând casarea încheierii atacate în cauză, la care a atașat chitanța nr._ din data de 28.02.2014 în valoare de 4 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru precum și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate de instanță la dosar.
De asemenea, învederează instanței că recurentul reclamant a mai depus la dosar, prin același serviciu al instanței, o notă de ședință, solicitând lăsarea cauzei la a doua strigare întrucât are de susținut recursul în alte două cauze aflate pe rolul Tribunalului C., atașând în dovedirea celor afirmate copie de pe citația emisă în dosarul nr._, de pe procura judiciară și extras de pe portalul Tribunalului C. privind dosarul nr._ *.
Intimata pârâtă . a depus la dosar, tot prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea încheierii din data de 17.01.2014, atacată în cauză, la care a atașat împuternicirea avocațială nr._/2014 și chitanța nr. 011 din data de 26.02.2014 în sumă de 500 lei.
Față de cererea de lăsare a cauzei la a doua strigare, formulată de recurentul reclamant B. M., instanța o încuviințează.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se constată de asemenea lipsa părților.
Instanța constată că recursul promovat de recurentul reclamant B. M. este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, potrivit dispozițiilor art. 301-303 Cod procedură civilă și este legal timbrat.
Având în vedere că întâmpinarea depusă la dosar de către intimata pârâtă . nu conține aspecte noi, fiind doar apărări pentru combaterea motivelor de recurs, instanța apreciază că nu se impune comunicarea acesteia recurentului reclamant, astfel încât o califică drept concluzii scrise.
Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă (fila 15 din dosar), în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 17.01.2014 de Tribunalul C. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de repunere pe rol formulată de reclamantul B. M. și s-a menținut măsura suspendării judecării cauzei în baza art. 1551 Cod procedură civilă, până la îndeplinirea de către reclamant a obligațiilor ce i-au fost puse în vedere.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Obligațiile stabilite în sarcina reclamantului au vizat două aspecte, respectiv depunerea la dosar a înscrisurilor din care să rezulte, pe de o parte, unde locuiește exact reclamantul, iar pe de altă parte să rezulte că acesta lucrează efectiv în Franța.
După dispunerea măsurii de suspendare a cauzei, în cadrul recursului, reclamantul a depus la dosar un înscris, respectiv o adeverință, pe care instanța de control judiciar l-a analizat în cadrul acestui dosar reținându-se că faptul că acesta vizează doar locul său de muncă în Franța, dar nu privește și cealaltă obligație neîndeplinită ce a determinat măsura suspendării, reținându-se în acest sens că executarea parțială a obligației nu echivalează cu îndeplinirea obligațiilor potrivit art. 155 C.pr.civ.
Astfel tribunalul a reținut că reclamantul avea obligația ca ulterior suspendării cauzei și soluționării recursului să facă dovada domiciliului ori o astfel de o dovadă nu a fost făcută, nedepunându-se niciun înscris în acest sens la dosar, motiv pentru care, având în vedere că reclamantul nu a îndeplinit obligațiile dispuse de instanță, s-a constatat că temeiul măsurii de suspendare nu a încetat, motiv pentru care cererea de repunere pe rol a fost respinsă, menținându-se măsura suspendării.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea ei și reluarea judecății.
În motivarea cererii de recurs, a arătat acesta că, deși nu are nicio legătură cu fondul cauzei, el a depus prin registratura instanței, pentru termenul de judecată din 09.11.2012, titlul de ședere, în traducere autorizată.
Având în vedere faptul că obligația impusă de instanța de fond a fost îndeplinită încă înaintea primului termen de judecată de după repunerea pe rol (06.12.2013), suspendarea dispusă prin încheierea pronunțată la data de 17.01.2014 este lipsită de motivele de fapt și de drept.
În drept, acesta a invocat disp. art. 304 pct.5, 7-9 C.pr.civ.
Intimata . Cluj-N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:
La termenul de judecată din 07.12.2012 instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 1551C.pr.civ. datorită faptului că reclamantul nu își îndeplinise obligațiile puse în sarcina sa, respectiv de depunere la dosar a înscrisurilor din care să rezulte, pe de o parte, unde locuiește exact reclamantul, iar pe de altă parte să rezulte că acesta lucrează efectiv în Franța.
Împotriva acestei încheieri reclamantul a formulat recurs dar Curtea de Apel a apreciat că demersul său este nefondat întrucât nu își îndeplinise până la acel moment obligațiile.
Reclamantul a înțeles să formuleze cererea de repunere pe rol pentru întreruperea termenului de perimare, dar nu a depus dovada domiciliului, astfel că măsura suspendării a fost menținută în mod legal și temeinic.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, Curtea de Apel apreciază că prezentul recurs este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
La termenul de judecată din 07.12.2012 instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 1551C.pr.civ. datorită faptului că reclamantul nu s-a conformat obligațiilor ce i-au fost puse în vedere la termenul anterior, în sensul că nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte unde locuiește exact reclamantul în prezent (nu doar din care rezultă că are permis de ședere), precum și înscrisuri din care să rezulte faptul că lucrează efectiv în Franța, constatând că reclamantul prin atitudinea sa împiedică buna desfășurare a litigiului.
Reclamantul B. M. a formulat recurs împotriva acestei încheieri, cererea sa fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel B. sub nr._ /a1.
Prin Decizia civilă nr.3576 din data de 04 iulie 2013, Curtea de Apel B. a respins ca nefondat recursul, reținând faptul că, și dacă reclamantul a depus la instanța de recurs un înscris din care să rezulte care este locul său de muncă în Franța, aceasta nu echivalează cu o îndeplinire a obligațiilor sale potrivit art. 155 Cod procedură civilă. La momentul la care prima instanță a pronunțat încheierea atacată, reclamantul nu își îndeplinise obligația, astfel că erau incidente dispozițiile art.155 Cod procedură civilă, așa cum corect a procedat prima instanță. De asemenea, la instanța de recurs, reclamantul a depus doar un înscris cu privire la locul său de muncă, fără a depune înscrisuri cu privire la locul exact unde locuiește, așa cum a cerut prima instanță. Executarea parțială a obligației nu echivalează cu îndeplinirea obligațiilor potrivit art. 155 Cod procedură civilă.
Cum măsura obligării recurentului la depunerea înscrisurilor cu privire la locul exact unde locuiește a fost cenzurată o dată prin pronunțarea Deciziei civile nr.3576 din data de 04 iulie 2013, critica recurentului referitoare la faptul că aceste dovezi nu ar fi necesare nu mai poate fi analizată în prezenta cauză, decizia nr. 3576/2013 având putere de lucru judecat.
Se mai reține faptul că prin încheierea din data de 23.11.2012 s-a apreciat că nu este suficient ca reclamantul să depună permis de ședere pentru a dovedi unde locuiește, astfel că împrejurarea că reclamantul a depus acest permis nu echivalează cu îndeplinirea cerinței impuse de instanță.
Curtea subliniază faptul că urmare a depunerii înscrisurilor în cauza înregistrată sub nr._ /a1 a fost apreciată îndeplinită obligația vizând dovedirea împrejurării că lucrează în Franța, dar nu și cea legată de dovedirea domiciliului efectiv, astfel că nu se poate ca prin invocarea acelorași înscrisuri să se tindă la încălcarea puterii de lucru judecat a sus-menționatei decizii.
Față de aceste considerente, văzând și faptul că încheierea atacată nu conține cauze de nulitate absolută, urmează să respingă ca nefondat prezentul recurs.
În ceea ce privește cererea intimatei . Cluj-N. de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată, Curtea reține faptul că prin respingerea recursului declarat împotriva încheierii pronunțate la data de 17.01.2014 de Tribunalul C. în dosarul nr._, nu se soluționează cauza, astfel că recurentul nu este parte căzută în pretenții, potrivit disp. art. 274 C.pr.Civ.
Față de aceste considerente, urmează să respingă cererea intimatei de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul recurs, ele urmând a fi avute în vedere la momentul soluționării acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul B. M. împotriva Încheierii pronunțate la data de 17.01.2014 de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
Respinge cererea intimatei . Cluj-N. de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată în prezentul recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.03.2014.
Pentru Președinte Lorența B. Judecător Judecător
aflată în concediu de odihnă, S. G. R. Grațiela M.
semnează președintele instanței,
Judecător N. Țînț
Grefier
G. P.
Red. SG/13.03.2014
Tehnored. G.P/17.03.2014 /2ex
Jud Fond: A.D.B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 218/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2607/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
