Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr. 2673/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2673/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 273/62/2014
ROMÂNIA
C. DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2673/RDOSAR NR._
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D.-M. S. - judecător
A.-G. S. - judecător
O.-M. B. - judecător
T. M. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea recursului formulat de recurenții reclamanți . C. ȘERCAIA împotriva sentinței civile nr. 1591/CA din data de 29.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, având ca obiect „litigii C. de C.”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 13 noiembrie 2014, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 20 noiembrie 2014 și apoi pentru data de 27 noiembrie 2014.
CURTEA,
Asupra recursului dedus judecății, constată:
Prin sentința civilă nr.1591/CA/29.05.2014, Tribunalul B.-secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: a respins acțiunea formulată de reclamanții UAT . C. Șercaia în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României, în nume propriu și pentru Camera de C. B..
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții . C. Șercaia, atât prin avocat (f.3), cât și sub semnătura Primarului (f.10-11), prin care au solicitat casarea în parte a hotărârii atacate și, în rejudecare, să se anuleze măsura dispusă la pct.II.4 din Decizia nr.56/18.10.2013 și soluția corespunzătoare din Încheierea nr.10/24.12.2013.
În motivarea recursului, recurenții-reclamanți au arătat, în primul rând, că țeava de 111 m.l. constatată fizic ca existentă la data întocmirii raportului de expertiză ordonat în dosarul nr._ și care justifică soluția din sentința civilă nr.1780/CA/30.11.2010 pronunțată de Tribunalul B. a fost pusă în operă de către constructorul obiectivului de investiții „Alimentare cu apă în . fapt, precum și a cantității de țeavă folosită la lucrarea de investiții amintită putând fi făcută cu proba cu expertiza judiciară în materia instalațiilor, probă propusă de recurenți.
Prin cererea semnată de P. C. Șercaia se critică sentința atacată sub aspectul menținerii măsurii de recuperare a plăților de la S.C. „HUMANA CAPITAL” S.A., care nu mai pot fi aplicate având în vedere adresa nr._/26.09.2013 a Inspectoratului Școlar al Județului B., prin care se precizează că materialele furnizate corespund din punct de vedere al conținutului științific și din punct de vedere pedagogic, fiind riguros concepute și redactate, respectând principiile unui material didactic modern și fiind, în concluzie, recomandate. De asemenea, recurenții au arătat că dacă auditorii publici externi au considerat softul inițial utilizabil 50% (pentru personalul primăriei) deoarece nu era precizat punctul de vedere al Inspectoratului Școlar B., în urma acordului acestuia softul a devenit bun și utilizabil 100%.
Recurenții critică sentința atacată și sub aspectul pct.VI, arătând cu privire la acest aspect că auditorii publici externi nu au luat în considerare că în expertiza tehnică neoficială avută în vedere se recunoaște că sunt făcute lucrări de către constructorul S.C. „KO-NA COMPACT” SRL și se dau soluții pentru viabilitatea lor, astfel că este nedrept a se urmări încasarea tuturor sumelor plătite către constructor.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru, conform art.30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013.
Intimata-reclamantă C. de C. a României, în nume propriu și pentru Camera de C. B., a formulat întâmpinare (f.30-34), prin care a solicitat, în principal, constatarea nulității recursului, întrucât motivele invocate de recurentă nu se încadrează în cele de casare prevăzute la art.488 codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, iar în subsidiar respingerea recursului formulat ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar (f.48-49), recurenții au solicitat înlăturarea tuturor apărărilor făcute de intimați.
Ulterior, intimatele au mi formulat o întâmpinare (f.178-182), prin care au solicitat, cu privire la completarea motivelor de recurs, în principal, constatarea nulității recursului motivat de faptul că cererea de recurs nu este semnată de avocat/consilier juridic, încălcându-se prevederile art.84 alin.2 și art.486 alin.1 lit.e din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr.134/2010, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Analizând actele si lucrările dosarului, sentința atacată, față de motivele invocate, C. va soluționa, cu prioritate, în condițiile art.248 alin.(1) din Codul de procedură civilă, excepția nulității recursului, invocată de către intimatele-pârâte, prin întâmpinările depuse.
Intimatele-pârâte au invocat nulitatea recursului atât sub aspectul neîncadrării motivelor de recurs în dispozițiile art.488 din Codul de procedură civilă, cât și sub cel al nesemnării celei de-a doua cereri de recurs de către avocatul recurenților.
În ce privește primul aspect invocat de intimate, C. constată că motivele invocate de recurenți privesc aplicarea greșită a normelor de drept material la situația de fapt rezultată din probele administrate, astfel că pot fi încadrate în dispozițiile art.488 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură civilă.
În ce privește cel de-al doilea aspect, C. constată că cea de-a doua cerere, semnată numai de P. C. Șercaia, reprezintă numai o completare a motivelor de recurs, depusă în termen și însușită, în cadrul concluziilor orale, de către avocatul împuternicit să reprezinte pe recurenți.
Prin urmare, excepția nulității recursului, invocată de intimate, este, sub ambele aspecte, nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
În ce privește motivele de recurs invocate de recurenți, C. apreciază că acestea sunt neîntemeiate.
Recurenții arată, în primul rând, că țeava în lungime de 111 metri liniari a fost pusă în operă de către constructorul obiectivului de investiții „Alimentare cu apă .> În mod corect instanța de fond a constatat că recurenții-reclamanți nu au adus probe din care să rezulte punerea în operă a acestei țevi, măsura dispusă prin actele administrative atacate fiind, astfel, corectă, iar recurenții-reclamanți trebuind să verifice care sunt măsurile ce se mai pot lua. Nici în recurs nu s-a făcut proba celor afirmate de recurenți, iar eventuala administrare a unei probe cu expertiza, propusă prin cererea de recurs dar care ar putea fi administrată numai într-o eventuală rejudecare după casare, nu poate constitui temei suficient pentru admiterea recursului.
În ce privește măsura de recuperare a plăților de la S.C. „HUMANA CAPITAL” S.A., C. apreciază că și aceasta a fost corect menținută de către instanța de fond, având în vedere că adresa nr._/26.09.2013 a Inspectoratului Școlar al Județului B. a fost analizată și de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Camerei de C. B. care, prin Decizia nr.16/24.12.2013, a reținut că această adresă nu este un aviz, în sensul dispozițiilor art.69 alin.(1) și (5) din Legea educației naționale nr.1/2011, ci doar o recomandare (f.12-31 dosar fond, vol.I), ceea ce în mod clar rezultă din chiar concluzia acestei adrese (f.12 dosar recurs).
În fine, referitor la existența lucrărilor efectuate de către constructorul S.C. „KO-NA COMPACT” SRL, C. reține că în mod corect a apreciat instanța de fond că reclamanții nu au probat deținerea de documente care să dovedească efectuarea acestor lucrări, măsura de verificare a demersurilor ce pot fi efectuate cu respectarea termenului de prescripție fiind astfel legală și temeinică.
În consecința celor ce preced, C. apreciază că recursul declarat de reclamanți este în întregime nefondat, astfel că, făcând aplicarea dispozițiilor art.496, alin.(1) din Codul de procedură civilă, va respinge acest recurs și va menține sentința atacată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs, nefiind solicitate de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatele-pârâte C. de C. a României și Camera de C. B.
Respinge recursul declarat de recurenții-pârâți . C. Șercaia împotriva sentinței civile nr.1591/CA/29 mai 2014, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, data de 27 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, Pentru JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D.-M. S. A.-G. S., aflată în O.-M. B.
concediu de odihnă, semnează
Președintele completului,
D.-M. S.
Grefier,
T. M.
Red.: DMS
/22.12.2014/6 ex.
Tehnored.: TM
Jud.fond: M.L.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 751/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 1164/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
