Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2295/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2295/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 8179/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 2295 /R Dosar nr._
Ședința publică din data de 08 Octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: M. R. - judecător
O. M. B. - judecător
M. F. - judecător
C. R. - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de chematul în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 1618/CA/03.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare îndeplinită.
Recursul formulat de recurentul chemat în garanție M. Educației Naționale este declarat și motivat în termenele și în condițiile prevăzute de art. 485 – 487 N.C.pr.civ. raportat la dispozițiile art. 20 din Legea nr.554/2004, este timbrat potrivit dispozițiilor art. 24 din OUG 80/2013 cu 100 lei taxă judiciară de timbru și a fost declarat prin consilier juridic A. I. D., cu delegație la fila 57 în dosar, astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 alin.2, art.84 alin.2 și art. 486 din noul cod de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că intimata S. Haret a formulat întâmpinare depusă la fila 24 dosar cu respectarea prevederilor art. 13 alin. 1 teza a II-a c.pr.civ., respectiv aceasta a fost formulată prin avocat S. C. N., cu delegație la fila 38 în dosar, la care a anexat dovada onorariu avocațial în cuantum de 620 lei (fila 27 ds.).
Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă (fila 7 din dosar), în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. 3 raportat la art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a din Noul Cod de procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1618/CA/03.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamanta C.-C. A., în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET, și, în consecință pârâta a fost obligată să procedeze la eliberarea Diplomei de Licență și suplimentului de diplomă aferent, pentru reclamantă –absolventă a Facultății de Sociologie-Psihologie din București, specializarea Psihologie, din cadrul Universității S. Haret, promoția 2009.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a MEN în cererea de chemare în garanție.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret în contradictoriu cu M. EDUCAȚIEINAȚIONALE.
Chematul în garanție a fost obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diplomă de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă și să plătească pârâtei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care a criticat-o sub aspectul nelegalității, invocând următoarele:
O primă critică adusă sentinței de fond este că aceasta a admis în mod greșit cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale. Prin raportare la dispozițiile art. 488 pct.8 din codul de procedură civilă prima instanță a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de prevederile art. 72 (art.60) Cod Procedură Civilă.
Admiterea cererii de chemare în garanție formulată de U. „S. Haret” din București este neîntemeiată întrucât între M. Educației Naționale și U. „S. Haret” București instituție de învățământ superior cu personalitatea juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cereri.
Formularele diplomelor nu se eliberează oricui și oricând. Instituția de învățământ superior care solicită un anumit număr de exemplare trebuie să facă dovada că a înmatriculat studenții la forme de învățământ acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu. Astfel, acest aviz este condiționat de desfășurarea în condițiile legii a procesului educațional.
M. Educației Naționale și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. Haret. Dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa Ministerului Educației Naționale.
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare – „organizarea fiecărui ciclu este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.
În consecință admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea Ministerului Educației Naționale de a „aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și supliment la diplomă pentru reclamanta”, care nu a urmat o formă de învățământ acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu excede cadrului legal. Pentru a fi vătămat vreun drept trebuie ca acel drept să existe mai întâi. Cu toate acestea, în lipsa unui drept, M. Educației Naționale este obligat prin sentința pe care recurenta o critică să aprobe tipărirea de formulare tipizate.
Motivarea instanței de fond legată de adeverințele emise absolvenților USH nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii.
Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate și mai mult nu este un înscris opozabil Ministerului Educației Naționale.
M. Educației Naționale este obligat să respecte și să aplice legea și nu înscrisurile emise de terți.
O a doua critică adusă soluției instanței de fond se referă la depășirea atribuțiilor sale deoarece a conferit legitimitate unui proces de învățământ organizat în afara cadrului legal și mai ales pentru că a dat o hotărâre cu încălcarea atribuțiilor judecătorești fiind astfel incidente prevederile art. 488 pct. 4 Cod procedură civilă.
Recurenta învederează că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de Guvern care se actualizează anual.
Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. De asemenea, potrivit prevederilor art. 29 din OUG nr. 75/2005, rezultă că dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii, îl are numai o instituție care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de funcționare provizorie.
Astfel, prin dispoziția dată, instanța de fond a obligat MEN la aprobarea tipăririi formularelor tipizate necesare pentru eliberarea diplomelor de licență ignorând în mod vădit cadrul legal în vigoare respectiv Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, Legea învățământului nr. 84/1995 republicată cu modificările și completările ulterioare și OUG 75/2005.
Recurenta menționează că, în cazul Universității „S. Haret” din București, specializările/programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 88/1993, a OUG nr. 75/2005 și ale HG nr. 1011/2001. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.
Cu privire la plata sumei de 400 lei către pârâta USH reprezentând cheltuieli de judecată, recurenta consideră că acestea sunt neîntemeiate întrucât MEN și-a îndeplinit obligația de a aviza achiziționarea unui număr de diplome de licență pentru actele de studii destinate absolvenților din promoția 2009 și numai pârâta USH este vinovată de situația actuală a reclamantului deoarece numai aceasta a individualizat în concret beneficiarii tipizatelor avizate prin NOTA USH – 630/18.11.2010 și prin urmare printre aceștia nu s-a numărat reclamantul.
Intimata U. S. Haret a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, invocând următoarele apărări:
Instanța de fond a admis în mod corect cererea de chemare în garanție, asigurând efectiv punerea în executare a obligației intimatei pârâte de a elibera diploma de licență.
Pentru tipărirea și difuzarea către intimata pârâtă a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnată de METCS, conform art .7 din OMECT nr. 2284/2007, este necesară aprobarea scrisă a MECTS, cererile nefiind aprobate de minister.
S-au invocat și dispozițiile art. 1 din Protocolul nr 12 la CEDO privind interzicerea discriminării. S-a mai arătat că refuzul MECTS nu este justificat.
Intimata susține că a funcționat în cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pentru domeniile pentru care erau acreditați/autorizați să organizeze cursuri de zi, nici după încheierea perioadei de monitorizare prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002 și nici după emiterea HG nr. 676/2007 și nr. 635/2008 precum și nici după . OUG nr. 75/2005, factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ale ministerul nu au sesizat nereguli.
Celelalte susțineri din recurs privind neanalizarea hotărârilor de guvern prin care U. S. Haret a fost acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu nu pot fi reținute în opinia intimatei întrucât nu fac obiectul cererii de chemare în garanție.
Intimata susține că aprobarea de către aceasta a admiterii la forma de învățământ la distanță pentru specializările acreditate/autorizate corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, ține de exercițiul autonomiei universitare, garantat prin art. 32 al 6 din Constituția României și Legea nr. 84/1995 în vigoare la momentul înscrierii reclamantei la facultate.
S-a făcut referire la art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006 emis de către ministrul educației prin care se recunoaște posibilitatea organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță pentru domeniile în care acestea erau acreditate să organizeze cursuri de zi, arătându-se că acest fapt conferă reclamantului dreptul de a cere să i se elibereze diploma de licență însoțită de suplimentul la diplomă, conform pct. VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor la finalizarea studiilor aprobată de Senatul Universității S. Haret și înregistrată sub nr 1405/21.05.2009.
MECTS sau ARACIS ( Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior ) nu au demarat sau finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că intimata a acționat în afara cadrului legal.
Recurentul nu este nevoit să procedeze la recunoașterea studiilor sau diplomelor, având posibilitatea conferită de art. 6 din Legea nr. 443/2002, de a propune încetarea activității de învățământ și desființarea prin lege a universității.
Intimata a depus în recurs copie a adresei nr._/25.06.2009 emisă de M. Educației, Cercetării și Inovării, precum și jurisprudență relevantă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 498 Cod procedură civilă și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta intimată a absolvit Facultatea e sociologie – psihologie, specialitatea psihologie din cadrul Universității S. Haret, forma de învățământ ID, promoția 2009, fiindu-i eliberată adeverința care atestă acest fapt.
Termenul de valabilitate al acestei adeverințe este, potrivit art. 38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 2284/2007, de maxim 12 luni.
Intimata U. S. Haret avea obligația de a efectua demersurile necesare ca în acest interval de 12 luni să obțină avizele necesare și să completeze actele de studii care să ateste absolvirea de către reclamantă a studiilor, respectiv diploma de licență și suplimentul la diplomă.
Cererile formulate de universitate și adresate ministerului sunt ulterioare datei la care reclamantul a absolvit studiile, respectiv 25.08.2009, 21.06.2010, 12.10._10. 26.10._11.
Prin adresele nr. 12356F/25.10.2010,_/21.06.2010,_/21.11.2010 M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a avizat achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților de la . de material didactic.
Instanța de fond nu a fost investită cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță, verificând doar dacă au fost îndeplinite demersurile prevăzute de lege pentru eliberarea diplomelor și suplimentelor la diplome. De altfel, MECTS nu a criticat sub nicio formă eliberarea adeverinței de susținere și promovare a examenului de licență.
Susținerile din recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern prin care U. S. Haret a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute întrucât nu formează obiectul cererii de chemare în garanție.
În concluzie, obiectul prezentului recurs îl constituie modul de soluționare a cererii de chemare în garanție, urmând a se verifica dacă ministerul a procedat sau nu la avizarea achiziționării de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților pentru anul 2009.
Prin adresa nr. 573/26.10.2010, U. S. Haret a solicitat MECTS aprobarea tipăririi de formulare de diplomă de licență ( Legea nr 288/2004 ) pentru promoțiile 2009 și 2010.
Prin adresa nr._/28.11.2010 emisă de MECTS către ROMDIDACT SA Compania de Material Didactic, se arată că, urmare a adresei USH mai sus menționată, se avizează achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților, însă într-un număr mult mai mic decât cel solicitat.
În consecință, atâta timp cât pentru tipărirea și difuzarea de către U. S. Haret a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnată de minister conform art. 7 din OMECT nr. 2284/2007, este necesară aprobarea scrisă a recurentului chemat în garanție, iar aprobarea cererilor într-o măsură care să acopere necesarul în vederea asigurării eliberării acestor acte și intimatei reclamante, nu a fost dovedită, în mod corect prima instanță a dispus admiterea cererii de chemare în garanție, pentru a asigura efectiv punerea în executare a hotărârii recurate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 496 C. va respinge recursul formulat.
Față de dispozițiile art.453 cod procedură civilă va obliga recurentul la plata către intimata U. S. Haret a sumei de 620 lei, cheltuieli reprezentând onorariu avocat potrivit facturii nr. 188/29.07.2014 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 1618/CA/03.06.2014 pronunțată de Tribunalul B., secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Obligă recurenta la plata către intimata U. „S. Haret” a cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 620 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10. 2014.
Președinte JudecătorJudecător
M. R. O. M. B. M. F.
Grefier
C. R.
Red. O.B./13.10.2014
Tehnored/C.R./ 13.10.2014/ 5 ex.
Jud. fond. M. L.
| ← Pretentii. Decizia nr. 853/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 213/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
