Obligaţia de a face. Sentința nr. 80/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 80/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 2086/119/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 80/F
Ședința publică de la 12 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. R.
Grefier M. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantele S. M. E., S. O. K., S. R. și P. C. în contradictoriu cu pârâții U. S. Haret și M. Educației Naționale, având ca obiect „obligația de a face”, dosar venit prin declinare de la Tribunalul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 5 mai 2014, când părțile au lipsit, iar consemnările din încheierea de ședință din acea zi, fac parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța în baza art.396 alin.1 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 12 mai 2014.
CURTEA,
Asupra cauzei de față:
Prin sentința civilă nr 78/28.01.2014 pronunțată de Tribunalul C. s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalul C., invocată din oficiu, și s-a declinat în favoarea Curții de Apel B. – secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cererii formulate și modificate de reclamantele S. M. E., S. O. K., S. R. și P. C. în contradictoriu cu pârâții U. S. Haret București și M. Educației Naționale.
În considerentele hotărârii s-a reținut că obiectul acțiuni cu care a fost investită instanța vizează recunoașterea de către pârâtul MEN a efectelor diplomelor de licență emise anterior de pârâta U. S. Haret, iar premisa formulării acțiunii vizează în esență refuzul nejustificat al MEN de a da eficiență acestor diplome.
Anterior procesului reclamantele s-au adresat ce cerere MEN solicitând "recunoașterea diplomelor de licență", iar acțiunea este promovată urmare refuzului acestui pârât de a da curs cererii, fiind incident art 10 alin 1 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Curtea, verificând din oficiu competența materială de judecare a pricinii, în temeiul art 131 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul C. sub nr_ reclamantele S. M. E., S. Otillia K., S. R. și P. C. au solicitat "constatarea existenței drepturilor ce decurg din Diploma de absolvire de U. S. Haret, Facultatea de limba și literatura română din București, specializarea Limba și literatura română, Limba și literatura engleză, promoția 2007, forma de învățământ ID, număr de credite 240, cu avizul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului".
Instanța a citat reclamantele pentru primul termen de judecată cu mențiunea să arate explicit care sunt pârâții în cauză.
La data de 21.11.2013 reclamantele depun o notă prin care "arată în mod explicit care sunt pârâții în cauză": U. S. Haret București și M. Educației Naționale, solicitând introducerea în cauză a celui din urmă.
La data de 22.11.2013 instanța a constatat că aceasta are caracterul unei cereri adiționale conform art 30 alin 5 din Legea nr 134/2010 privind codul de procedură civilă și a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Tribunalului C..
Reclamantele au precizat la 13.12.2013 că nu au raporturi directe cu MEN și nu pot să îl cheme în calitate de pârât în dosar, singura calitate pe care o poate avea fiind aceea de chemat în garanție. "Subsemnatele în mod eronat au precizat că M. Educației Naționale este pârât în dosar întrucât el este chemat în garanție și nu este necesară declinarea competenței".
Instanța constată că obiectul procesului este o "obligație de a face", reclamantele solicitând pârâtei U. S. Haret București să le recunoască drepturile ce decurg din diploma de absolvire a cursurilor universitare organizate de pârâtă.
Urmare solicitării primei instanțe, reclamantele au precizat care sunt pârâții cu care înțeleg să se judece.
Însă ulterior, deși au răspuns solicitării instanței și au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a Ministerului Educației Naționale, au precizat că acesta poate avea doar calitatea de chemat în garanție.
In această situație instanța avea obligația să lămurească cadrul procesual.
Conform art 194 alin 1 lit a din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor.
Instanța a procedat legal și temeinic când a cerut reclamantelor să precizeze care este pârâtul sau pârâții cu care se judecă.
Precizarea făcută de acestea nu valoarea unei cereri adiționale, conform art 30 alin 5 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, întrucât în acest caz se modifică pretenții anterioare, pornind de la situația premisă care este cererea anterioară, ale cărei elemente – părți, obiect sau cauză – sunt modificate de partea care a inițiat-o.
Instanța ar fi trebuit să ia act de ultima precizare făcută de reclamante potrivit căreia înțeleg să se judece cu U. S. Haret, iar M. Educației Naționale nu are calitatea de pârât.
Faptul că reclamantele susțin că acesta ar avea în proces calitatea de chemat în garanție era o chestiune ce trebuia lămurită conform art 224 rap la art 72 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Cert este că reclamantele au precizat că înțeleg să nu se judece în calitate de pârât cu M. Educației Naționale.
C. procesual fiind lămurit, față de dispozițiile art 10 alin 1 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ, se constată că este competent pentru judecarea acestei pricini Tribunalul C. căruia i se va declina competența materială de soluționare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.
Întrucât în speță există conflictul de competență prevăzut de art 133 pct 2 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă se vor aplica dispozițiile corespunzătoare art 134 - 135 din lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel B., invocată din oficiu de instanță, și, în consecință:
Declină Tribunalului C. competența de soluționare a cererii formulate si modificate de reclamantele S. M. E., S. Otillia K., S. R. și P. C. având ca obiect "obligație de a face".
Dispune înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.05.2014
Președinte, pt Grefier,
M. R. M. D.
aflată în concediu de odihnă
semnează
Grefier șef secție
C. C.
Red: MR/9.07.2014
Dact: CC/14.07.2014 - 8 ex.
Dosar nr._
Din 14.07.2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
C ă t r e,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
- secția de contencios administrativ și fiscal -
Prin prezenta vă facem cunoscut că prin Sentința nr. 78 din 28 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul C. - Secția Civilă în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., invocată de instanță din oficiu și în consecință s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel B..
Prin sentința nr. 80/F, pronunțată la data de 12 mai 2014 de Curtea de Apel B. - Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel B. invocată din oficiu și, în consecință, s-a declinat Tribunalului C. competența de soluționare a cererii formulate si modificate de reclamantele S. M. E., S. Otillia K., S. R. și P. C. având ca obiect "obligație de a face" și s-a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Prin urmare, vă înaintăm alăturat, pentru soluționarea conflictului negativ de competență, dosarul nr._ al Curții de Apel B. – secția de contencios administrativ și fiscal, dosar ce conține un număr de 31 file, având atașat dosarul nr._ al Tribunalului C. – secția civilă și dosarul nr._ al Tribunalului C..
Președinte, Grefier,
M. R. C. C.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2661/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 2491/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
