Pretentii. Decizia nr. 727/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 727/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 1152/119/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 727/R
Ședința publică din data de 28 februarie 2014
Completul constituit din:
Președinte: Lorența B. - judecător
R. Grațiela M. - judecător
C. E. C. - judecător
T. M. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta reclamantă Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. pentru Serviciul Fiscal Municipal Tg.S. împotriva sentinței civile nr. 2382 din 24.09.2013, pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul cu nr._, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 25 februarie 2014, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 28 februarie 2014.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 2382/24 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ /2012 s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul Fiscal Municipal Tg. S.; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M. I., în contradictoriu cu pârâta Serviciul Fiscal Municipal Tg. S. (Administrația Finanțelor Publice Tg. S.) și, în consecință: pârâtul Serviciul Fiscal Municipal Tg. S. a fost obligat la plata către partea reclamantă a sumei de 2796,00 lei cu titlu de restituire taxă de poluare, plătită potrivit chitanței . nr._/08.12.2008 precum și la plata dobânzii legale prev. de art. 124 din OG 92/2003 aferentă sumei de mai sus, începând cu data de 08.12.2008 și până la data plății; s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Serviciul Fiscal Municipal Tg. S. împotriva chematei în garanție Administrația F. Pentru Mediu București și, în consecință: chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu a fost obligată la plata către pârâtul Serviciul Fiscal Municipal Tg. S. a sumei de 2796,00 lei cu titlu de restituire taxă de poluare, plătită potrivit chitanței . nr._/08.12.2008 precum și la plata dobânzii legale prev. de art. 124 din OG 92/2003 aferentă sumei de mai sus, începând cu data de 08.12.2008 și până la data plății; pârâtele, în solidar, au fost obligate la plata sumei de 39,3 lei către partea reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată și pârâta Administrația F. Pentru Mediu la plata către pârâtul Serviciul Fiscal Municipal Tg. S. a cheltuielilor de judecată achitate de aceasta din urmă către partea reclamantă; s-a respins ca nefondată cererea de actualizare a sumei în raport cu indicele de inflație.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. pentru Serviciul Fiscal Municipal Târgu S. solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei în sensul respingerii acțiunii.
În motivare recurenta a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal. Aceasta a menționat că potrivit OUG nr. 50/2008 taxa de poluare se calculează de autoritatea fiscală competentă, dar suma achitată cu acest titlu se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Recurenta a criticat respingerea excepției inadmisibilității, susținând că în speță intimatul reclamant nu a efectuat procedura prealabilă reglementată de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pe fond, recurenta a precizat că prevederile OUG nr. 50/2008 nu contravin dispozițiilor comunitare. Principiul „poluatorul plătește” pe care se bazează instituirea acestei taxe este acceptat la nivelul Uniunii Europene.
Recurenta a criticat acordarea dobânzii conform art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, susținând că taxa de poluare nu este o taxă fiscală și nu este purtătoare de dobândă fiscală.
Recurenta a contestat obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată susținând că a procedat la colectarea sumei a cărei restituire se solicită în baza unor acte normative în vigoare.
Intimata M. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 2382/24 septembrie 2013 a Tribunalului C. este nefondat.
În cauză intimata reclamantă M. I. a efectuat procedura prealabilă, solicitând restituirea taxei de poluare percepută în mod nelegal, astfel că analizarea pe fond a litigiului dedus judecății s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004.
De altfel, obiectul acțiunii nu îl constituie anularea unui act administrativ, ci obligarea pârâtei, în calitate de reprezentantă a Statului Român, la restituirea unei taxe ce încalcă dispozițiile comunitare.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, nu numai printr-un act administrativ dar și prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată are dreptul de a se adresa instanței de contencios administrativ competente pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În mod întemeiat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul Fiscal Municipal Târgu S., având în vedere că aceasta, în calitate de organ fiscal a calculat și a încasat taxa de poluare a cărei restituire s-a solicitat prin prezenta acțiune. Astfel, raportul juridic dedus judecății s-a încheiat între reclamant și Serviciul Fiscal Municipal Târgu S.. Faptul că ulterior taxa de poluare a fost virată în contul fondului pentru mediu reprezintă motivul pentru care s-a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Pe fond, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a dispus restituire taxei de poluare reținând că aceasta încalcă dispozițiile comunitare cu privire la interzicerea aplicării unor taxe suplimentare bunurilor achiziționate din statele membre ale Comunității Europene.
Astfel, instanța de fond a constatat că taxa de poluare reglementată prin dispozițiile art.4 din OUG nr.50/2008 este în contradicție cu dispozițiile art.90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, care prevăd că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene, precum și jurisprudența pronunțată în aplicarea și interpretarea acestui articol, vizează asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție a produselor naționale în raport cu produsele originare din alte state membre.
În mod corect instanța de fond a reținut că prin instituirea acestei taxe s-a creat o situație discriminatorie între persoanele care își achiziționează autoturisme rulate aduse din import și cele care își achiziționează autoturisme rulate din România, în sensul că aceștia din urmă sunt scutiți de la plata taxei de poluare, beneficiind de o situație avantajoasă.
În concluzie, raportat la ceea ce înseamnă „impunere internă de taxe”, ca sintagmă folosită în cuprinsul art.90 din Tratatul Comunității Europene, respectiv interzicerea în comerțul dintre statele membre a tuturor taxelor vamale și a altor taxe având efect echivalent, prin OUG nr.50/2008 se impune, în cazul autoturismelor și autovehiculelor rulate importate, provenind din state membre U.E., o taxă care nu se aplică și produselor similare naționale, fapt ce conduce la modificarea prețurilor de cost ale autoturismelor importate și la producerea unui efect restrictiv asupra liberei circulații a mărfurilor.
În speță, fiind vorba despre un autoturism rulat, importat dintr-o țară U.E., acesta a fost supus normelor prevăzute în țara de origine cu ocazia primei înmatriculări, astfel taxa ce ar fi trebuit să fie percepută cu ocazia înmatriculării acestui autoturism în România, ar fi trebuit să fie echivalentă cu cea percepută cu ocazia înmatriculării unui autoturism rulat de producție națională sau achiziționat din România.
Susținerile recurentei potrivit cărora dispozițiile cuprinse ]n OUG nr. 50/2008 sunt în acord cu legislația comunitară nu au, având în vedere faptul că taxă de poluare este contestată de organismele comunitare, fiind în contradicție cu prevederile art.90 din Tratatul Comunității Europene, aspect reținut și de Curtea de Justiție a Comunității Europene în considerentele hotărârii pronunțate în cauza T. împotriva României.
Criticile recurentei privind obligarea sa la plata dobânzii fiscale prevăzută de art. 124 din OG nr. 92/2003 sunt nefondate, instanța de fond aplicând în mod corect principiul reparării prejudiciului cauzat și dispozițiile Codului de procedură fiscală.
Criticile recurentei privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată sunt de asemenea neîntemeiate, instanța de fond aplicând în mod corect dispozițiile art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, prezentul litigiu fiind determinat de refuzul pârâtei de a restitui taxa de emisii poluante.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge, în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, recursul declarat de recurentul Serviciul Fiscal Municipal Târgu S., succesor în drepturi și obligații al Administrației Finanțelor Publice Târgu S., împotriva sentinței civile nr. 2382/24 septembrie 2013 a Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. pentru Serviciul Fiscal Municipal Târgu S. împotriva sentinței civile nr. 2382/24 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul C. – secția civilă, în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
Lorența B. R. Grațiela M. C. E. C.
Grefier,
T. M.
Red.: CEC/06.03.2014
Tehnored.: TM/11.03.2014/ ex.
Jud.fond: I.A.V.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2197/2014.... | Pretentii. Decizia nr. 1469/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
