Anulare act administrativ. Sentința nr. 4190/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4190/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-12-2013 în dosarul nr. 5979/2/2013
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4190
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24.12.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află pronunțarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. JUDEȚEAN SATU M. în contradictoriu cu pârâtul M. DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 17.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și Curtea, având nevoie pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.12.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Asupra cauzei civile de față, constată că prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București- Secția VIII-A C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamanta M. JUDEȚEAN SATU M. a chemat în judecată pe pârâtul M. DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE solicitând anularea Deciziei nr.98/30.07.2013 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare nr._/10.06.2013, emisă de pârât, prin care s-a declarat neeligibilă suma de 1541,11 Euro din proiectul Patrimonium și s-a stabilit creanța bugetară în sumă de 1509,39 Euro.
În motivarea, în fapt, cererii reclamanta a arătat că că Proiectul Patrimonium a fost implementat cu succes de M. Județean Satu M. în perioada noiembrie 2009-octombrie 2010, fiind selectat ulterior, în martie 2012, pentru auditare de către Autoritatea de Management al Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România 2007-2013. Auditarea a fost efectuată pentru partenerul din România de către Baker Tilly and Partners SRL, iar pentru partenerul din Ungaria de Baker Tilly Hungaria. La finalul procesului de audit, pentru partenerul din România, M. Județean Satu M., reprezentanții Baker Tilly and Partners SRL au constatat mai multe nereguli în implementarea proiectului, descrise în rapoartele de audit, la care reclamanta a formulat mai multe observații, care nu au fost luate în considerare.
Procedura de audit a fost urmată de o procedură de verificare declanșară de pârâtă, finalizată cu provesul-verbal contestat, computerele portabile, achiziționate prin contractul nr.3013 din 14.12.2009, sunt folosibile în condiții de teren. Prețul estimat a fost acceptat de evaluatorii de proiecte și de Comitetul Comun de Selecție al Programului, deși, în cazul în care aceștia ar fi considerat că prețurile nu erau justificate, finanțarea ar fi fost redusă.
Prin acceptarea acestor valori și semnarea contractului de finanțare a fost confirmat implicit și faptul că prețurile ar fi reale. Aparatele au fost achiziționate prin sistemul electronic de achiziții SEAP, în vederea încadrării în prevederile art.66/1 din HG nr.1660/2006, prin aplicarea acestei proceduri fiind îndeplinite atât principiul transparenței, cât și cerința legală privind sondarea și stabilirea prețului real al pieței.
Au fost solicitat alte două oferte de preț, aspectul considerat nelegal fiind acela că firmele ofertante au acționariat comun și, ca atare, se aflau în conflict de interese.
Reclamanta susține că nu exista conflict de interese, deoarece factorii decidenți din cadrul muzeului nu erau acționari la firmele respective, iar la momentul derulării achiziției, structura de proprietate a companiilor ofertante nu a fost verificată de Muzeu, aceasta nefiind cerută expres de regulamentul de implementare al programului, respectiv al reglementării legale privind achizițiile publice în vigoare la acea dată.
În momentul celor două achiziții, decembrie 2009, situațiile de conflict de interese erau definite în primul rând de prevederile art.66-70 din OUG nr.34/2006, respectiv de cele două contracte de finanțare aferente proiectelor reglementând relația dintre achizitot și ofertanți. Conflictul de interese a fost extins prin relația între ofertanți doar ulterior, prin art.14 alin.1 din OUG nr.66/2011.
Prin urmare, susține reclamanta, prin aplicarea prevederilor OUG nr.66/2011 la contractele de achiziții încheiate în anul 2009, în locul OUG nr.34/2006, în vigoare la momentul respectiv, se încalcă principiul neretroactivității legii civile.
In drept, cererea a fost intemeiată pe prevederile art.10 alin.1 indice 1 din Legea nr.554/2004, la care reclamanta a anexat, Decizia nr.98/30.07.2013 de soluționare a contestației, Nota de constatare nr.DGPE-DCSN nr._/10.06.2013.
La data de 11.10.2013, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Atașat întâmpinării, pârâta a depus la dosarul cauzei Decizia nr.98/30.07.2013 de soluționare a contestației, Nota de constatare nr.DGPE-DCSN nr._/10.06.2013, precum și actele care au stat la baza emiterii acestora.
La data de 30.10.2013 reclamantul a depus Răspuns la întâmpinare, prin care a răspuns apărărilor din întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea a reținut următoarele:
Reclamanta a încheiat cu MDRT, Contractul de co-finanțare nr._/08.04.2010, având ca obiect având ca obiect achiziția de echipamente în cadrul Proiectului Patrimonium, cod IMIS HURO/0801/024.
Ulterior, încheierii contractului sus menționat, reclamanta a realizat achiziția unor echipamente în baza Manualului de implementare a proiectului, fiind încheiat contractul de achiziție nr.3013/14.12.2009 cu . SRL, având ca obiect furnizarea a 4 bucăți Laptop „Lenovo”, în valoare de 5.996 EURO fără TVA,la care se adaugă TVA în sumă de 4.874,58 lei, prețul final fiind de 30.530 lei, valoarea contractului realizat fiind de 6.160,42 EURO, la data încheierii Notei de constatare fiind implementat.
Urmare a sesizării nr. VT - 7859/31.01.2013 emisă de Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional-Verificare Programe și Gestionare Nereguli, în perioada 07.05._13, s-a efectuat, de către Direcția de Constatare și Stabilire Nereguli, analiza de documentare a cazului de suspiciune de nereguli ce a vizat achiziția de echipament, prin factura nr.1180/15.12.2009 conform Contractului de co-finanțare și ale prevederilor OUG nr.66/2011.
Prin Nota de constatare nr. DGPE-DCSN nr._/10.06.2013 s-a constatat, în ceea ce privește contractul de achiziție nr.3013/14.12.2009 cu . SRL, din verificarea procedurii de atribuire, că beneficiarul a încălcat prevederile legale ce guvernează sediul materiei achizițiilor publice, în speță principiul transparenței și nu a respectat prevederea contractuală în ceea ce privește conflictul de interese, așa cum acesta este definit în Subsidy Contract, întrucât la procedura de achiziție au participat trei societăți în care d-l Vadnay L. I. este acționar.
În consecință, s-a constatat că sunt întrunite elementele caracteristice neregulii, așa cum aceasta este definită în art.2 alin.1 din OUG nr.66/2011, astfel încât cheltuielile efectuate sunt neeligibile, pentru nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență, iar pentru abaterea menționată la s-a aplicat corecție financiară, potrivit OUG nr.66/2011, de 25% din valoarea contractului, rezultând o creanță bugetară de 1.509,30 EURO, echivalentul a 6.538,29 lei, din care 1.309,09 Euro, bugetul Uniunii Europene și 200,21 Euro bugetul național.
Împotriva Notei de constatare reclamanta a formulat contestație, emițându-se Decizia nr. 98 din 30.07.2013 prin care s-a respins contestația nr._ din 02.07.2013, ca nefondată.
Curtea reține că susținerile reclamantei privind încălcarea principiului neretroactivității legii, întrucât OUG nr.66/2011 nu poate fi aplicată pentru acte încheiate anterior intrării în vigoare, nu poate fi reținută, întrucât în raport de dispozițiile art.66 din OUG nr.66/2011, controlul a avut loc în perioada 07.05._13, după . OUG nr.66/2011, 03.07.2011, chiar dacă achiziția a avut loc când nu era în vigoare acest din urmă act normativ.
Trebuie făcută distincția între abatere, respectiv legislația comunitară încălcată, caz în care se apreciază existența neregulii, în raport cu legislația în vigoare la momentul săvârșirii, respectiv OUG nr.34/2006, și HG nr.925/2006 și legislația aplicată, în ceea ce privește procedura de constatare a neregulii, respectiv cea în vigoare la data controlului, în speță OUG nr.66/2011.
În ceea ce privește susținerea privind inexistența unui conflict de interese, deoarece factorii decidenți din cadrul muzeului nu erau acționari la firmele respective, iar la momentul derulării achiziției, structura de proprietate a companiilor ofertante nu a fost verificată de Muzeu, aceasta nefiind cerută expres de regulamentul de implementare al programului, respectiv al reglementării legale privind achizițiile publice în vigoare la acea dată, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată.
Într-adevăr, momentul celor două achiziții, decembrie 2009, erau în vigoare prevederile art.66 din OUG nr.34/2006, care stipulau că, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale.
Aceasta este o definiție o reglementare cu caracter general, plasată în Secțiunea „Reguli de evitare a conflictului de interese”, care trebuie interpretată în conformitate cu scopurile prevăzute de art.2 alin.1, respectiv: a) promovarea concurenței între operatorii economici; b) garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici; c) asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică; d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante și cu principiile prevăzute la alin. 2, respectiv: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; (…) f) eficiența utilizării fondurilor publice; din OUG nr.34/2006, în vigoare la acea dată.
În mod cert, la acea dată erau aplicabile prevederile art.11 alin.1 și 2 din Contractul de finanțare, care defineau conflictul de interese ca, „orice circumstanță care a afectat sau care poate să afecteze execuția CF de către părți în manieră obiectivă sau imparțială. Astfel de circumstanțe pot rezulta din interese economice, politice, preferințe naționale sau legături familiale”.
Prin urmare, chiar dacă nu se definea exact situația constatată că fiind un conflict de interese, autoritatea beneficiară a fondurilor europene avea obligația de diligență de a verifica, înainte de încheierea contractului dacă există vreo posibilitate care să conducă la existența vreunui conflict de interese.
În speța de față, chiar dacă reclamanta a asigurat publicitatea achiziției de bunuri solicitând trei oferte scrise pentru identificarea prețului real al pieței, un minimum de diligență ar fi condus la constatarea că cele trei oferte provin de la 3 societăți comerciale care au câte doi asociați și care au și calitatea de administratori, iar această verificare trebuia să fie făcută doar prin solicitarea unei informații de la Oficiul Registrului Comerțului.
Prin urmare, în mod corect s-a reținut existența unei nereguli, în sensul art.2 alin.1 din OUG nr.66/2011, astfel încât cheltuielile efectuate au fost declarate neeligibile, pentru nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență, neputând fi dovedit în mod obiectiv prețul mediu al pieței.
Reclamanta a mai susținut că nu exista conflict de interese, deoarece factorii decidenți din cadrul muzeului nu erau acționari la firmele respective, iar la momentul derulării achiziției, structura de proprietate a companiilor ofertante nu a fost verificată de Muzeu, aceasta nefiind cerută expres de regulamentul de implementare al programului, respectiv al reglementării legale privind achizițiile publice în vigoare la acea dată.
Nici nu era necesar ca factorii decidenți din cadrul muzeului nu erau acționari la firmele respective, întrucât contractul definea conflictul de interese ca orice circumstanță care a afectat sau care poate să afecteze execuția CF de către părți în manieră obiectivă sau imparțială, exemplificând că astfel de circumstanțe pot rezulta din interese economice, politice, preferințe naționale sau legături familiale”.
Iar faptul că regulamentul de implementare al programului, respectiv al reglementării legale privind achizițiile publice în vigoare la acea dată nu prevedea expres verificarea structurii de proprietate al companiilor, nu însemna, ca în virtutea obligației legale și contractuale de a evita orice formă de conflict de interese care să poată afecta obiectiv execuția contractului, reclamanta nu trebuia să verifice structura acționariatului și a organelor de conducere, situația în care ar fi constatat că cele trei societăți care au depus oferte au același administrator.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge contestația ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. JUDEȚEAN SATU M., cu sediul în Satu M., .. 21, jud. Satu M., în contradictoriu cu pârâtul M. DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, sector 5, . Nord, nr. 17, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.12.2013.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Red. și dact. jud. H.P./gref. E.S.M./4 ex.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 3465/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 3319/2013. Curtea de... → |
|---|
