Pretentii. Decizia nr. 1423/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1423/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 1793/116/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1423
Ședința publică de la 01 aprilie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. I. C.
JUDECĂTOR - G. G.
JUDECĂTOR - P. C.
GREFIER - P. G.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr.1484 din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. C., având ca obiect „ pretenții – taxă primă înmatriculare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă,
Curtea, având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2. Cod procedură civilă, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 1484 din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, s-a admis actiunea formulata de reclamantul M. C. in contradictoriu cu parata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CALARASI si a fost obligata parata sa restituie reclamantului suma de 2923 lei reprezentand taxa de poluare, si dobânda fiscala, calculată de la data de achitarii sumei si până la data restituirii efective.
In final parata a fost obligata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 39,3 lei.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca reclamantul a achiziționat un autoturism second-hand la 10.09.2008 si a platit in Romania o taxa de 2923 lei.
Reclamantul consideră că această taxă este discriminatorie în raport cu jurisprudența Curții Europene și încalcă prevederile art. 110 ale TFUE, precum și prevederile Constituției României, care instituie supremația dreptului comunitar, în raport de dreptul intern.
Reclamantul a solicitat restituirea taxei insa parata a refuzat acest lucru.
Prin Legea nr.157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat, să aplice procedurile naționale de așa manieră, ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor, ci și Guvernului însuși, dar și organelor componente ale acestuia, care sunt autoritățile fiscale.
Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M (1)-N(3) astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a autovehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art3).
Autoturismul reclamantului se constată că nu intra în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare (art.3 alin.2 și art.9 alin.1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a) fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în Românie și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second - hand. Deoarece OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin.1), rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație, fiind înmatriculate. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin.1).
Se mai constată faptul că, scopul general al art. 110 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă provenită din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a OUG nr. 50/2008, în timp ce reclamanta a invocat nelegalitatea acestuia, ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Tribunalul a constatat că, într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct, dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Analizând dispozițiile OUG nr.50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE, nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe taxa de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
OUG nr.50/2008 este contrară dispozițiilor art.90 din Tratat, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care reclamantul a achitat taxa de poluare supusă analizei de legalitate în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second - hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE acest lucru nu este admisibil, când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE hotărârea din 7 mai 1987. cauza 193/85, Cooperativa Co - Frutta SRL c. Amministrazione della finanze dello Stato – în speță taxa menită să descurajeze importul de banane în Italia.).
discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul OUG nr.50/2008, rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului, prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Dispozitiile interne care stabilesc obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea second - hand, încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, art. 110 paragraful 1 din T.F.U.E, precum și dispozițiile art. 148 al.2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu, are caracter prioritar și prevalează legii interne.
Constatând că stabilirea taxei s-a făcut cu încălcarea normelor comunitare, norme care, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, fac parte din dreptul intern și se aplică cu prioritate, tribunalul a admis, cererea formulată de reclamant împotriva pârâtei A.F.P. a munic. Călărași si a obligat parata la restituirea taxei de poluare catre reclamant.
Cu privire la cheltuielile de judecata a invocat prevederile art. 274 cod procedura civila (1865).
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei recurate si respingerea cererii de chemare in judecata.
Pe exceptia inadmisibilitatii, recurenta a aratat ca in condițiile in care reclamantul nu a inteles sa urmeze calea atacării actului administrative-decizia de calcul al taxei de poluare- conform dispozițiilor Codului de Procedura Fiscala, coroborate cu dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 privind Contenciosul administrative, considera ca potrivit acestui din urma act normativ, acesta era obligat sa urmeze calea legala, in sensul atacării la instanta competenta.
Reclamantul a depus o cerere de restituire a taxei de poluare achitata, dar raspunsul la cerere nu constituie un act administrativ.
A concluzionat ca actiunea reclamantului este inadmisibila.
Pe fond a aratat ca O.U.G. Nr.50/2008 stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în scopul protecției mediului, pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile- limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.
Referitor la invocarea hotărârii preliminare CJUE in baza art. 267 TFUE, menționam faptul ca aceasta este obligatorie numai pentru instanța de trimitere si numai in privința litigiului in cadrul căruia a fost formulata chestiunea prejudiciata.
Sistemul instituit de OUG 50/ 2008, care ia in considerare, la calcularea taxei de inmatriculare, deprecierea autovehiculul prin utilizarea unor bareme forfetare, detaliate si fundamentate din punct de vedere statistic, bazate pe elementele referitoare la vechimea si rulajul mediu anual real al vehiculului, la care se poate adaugă, la cererea contribuabilului si pe cheltuiala acestuia, realizarea unei expertize cu privire la starea generala a vehiculului si a dotărilor sale, asigura ca aceasta taxa, atunci cand este aplicata vehiculelor de ocazie importate, nu depășește valoarea reziduala a taxei menționate incorporata in valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost inmatriculare anterior pe teritoriul național si au fost supuse, cu ocazia acelei inmatriculari, taxei prevăzute de OUG nr. 50/ 2008.
De asemenea, art. 110 TFUE nu aduce atingere autonomiei fiscale a statelor membre.
In drept, recurenta a invocat dispozitiile art. 3041 din Codul de procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei ca hotararea atacata este netemeinica si nelegala.
Cu privire la sustinerile recurentei in sensul ca nu a fost indeplinita procedura prealabila se retine ca restituirea unor sume se poate dispune conform art. 117 cod procedura fiscala.
Prin urmare nu are nicio relevanta trimiterea pe care recurenta o face la dispozitiile art. 7 al. 1 din legea nr. 554/2004 coroborate cu prevederi ale codului de procedura fiscala privind contestarea actelor administrativ fiscale.
Este adevarat ca la un moment dat in practica judiciara exista opinia ca actiunile formulate fara respectarea dispozitiilor mai sus indicate sunt inadmisibile, insa prin decizia nr. 24/2011 a ICCJ pronuntata in recursul in interesul legii, s-a statuat ca “ procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod ».
Potrivit art. 329 al. 3 cod procedura civila dezlegarile date problemelor de drept sunt obligatorii pentru instante.
Prin urmare nu se pot retine sustinerile recurentei in sensul ca actiunea reclamantului prin care solicita restituirea taxei de poluare, dupa ce in prealabil s-a adresat paratei cu o astfel de cerere, comunicandu-i-se un raspuns negativ, este inadmisibila.
Revenind la fondul cauzei, sumele nu erau datorate si au fost achitate in plus fata de prevederile Tratatului constitutiv al Uniunii Europene, care potrivit art. 148 al. 2 din Constitutia Romaniei, avea prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.
Astfel taxa, denumita taxa de poluare nu este aplicabila si autovehiculelor care deja au fost inmatriculate pe teritoriul Romaniei.
Prin urmare taxa este o taxa cu efect echivalent taxelor vamale deoarece se aplica autoturismelor deja inmatriculate . UE, fara ca in acelasi timp sa fie aplicabila si autoturismelor care au mai fost inmatriculate in Romania.
Daca taxa ar fi fost impusa numai autovehiculelor noi, care nu ar mai fi fost niciodata inmatriculate in Romania sau in alt stat membru al UE, atunci taxa nu ar mai fi avut acest efect echivalent unor taxe vamale.
In mod corect instanta de fond a retinut incalcarea Tratatului Comunitatii Europene si implicit restrictionarea prin aceasta taxa a liberei circulatii a marfurilor in interiorul UE.
Prevederile din Tratat incalcate produc efecte directe si dau nastere unor drepturi individuale pe care instantele nationale trebuie sa le protejeze, asa cum in mod constant a statuat in nenumarate hotarari Curtea Europeana de Justitie.
Indiferent daca legea fiscala din Romania are caracter special sau imperativ, conflictul dintre o lege interna si o dispozitie dintr-un tratat constitutiv al Uniunii Europene si celelalte reglemetari comunitare, se solutioneaza, asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond, potrivit prevederilor art. 148 din Constitutia Romaniei.
Astfel prevederile din tratate si reglementarile comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.
D. daca prin tratatul de aderare s-ar fi prevazut anumite derogari, precum si termene de la care anumite reglementari devin obligatorii, atunci s-ar fi aplicat dispozitiile legilor interne.
In cazul de fata insa nu exista nici o derogare de la aplicarea prevederilor Tratatului CE in privinta interdictiei de instituire a unor taxe vamale sau taxe cu efect echivalent acestora.
Nu are relevanta ca nivelul taxei este corelat cu vechimea si rulajul mediu anual, starea generala atata timp cat inmatricularea unui vehicul second hand care a mai fost inmatriculat in Romania nu este supus aceleiasi taxe.
Hotararea atacata este, prin urmare, legala si temeinica iar recursul formulat de parata AFP Calarasi este nefondat.
Nu trebuie sa existe un document al institutiilor UE care sa stabileasca expres ca taxa este contrara Tratatului CE, deoarece instantele nationale sunt competente ca atunci cand constata ca o prevedere nationala este contrara acestui tratat sa aplice direct prevederile tratatelor Uniunii si sa inlature de la aplicare legislatia interna contrara acestora.
Statele membre au autonomie fiscala, insa aceasta trebuie sa se incadreze si sa nu contravina tratatelor si reglementarilor UE.
In baza celor retinute mai sus si a dispozitiilor art. 299 si urmatoarele, 304 pct. 9, 3041 cod procedura civila va respinge ca nefondat recursul paratei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr.1484 din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
> Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2013
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. I. C. G. G. P. C.
GREFIER
P. G.
Red. C.P. /2 ex./
Jud. Fond. C. I.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 107/2013. Curtea de Apel... | Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr.... → |
|---|
