Pretentii. Decizia nr. 2100/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2100/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 43512/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII –A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2100
Ședința publică din data de 16 mai 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: L. B. PATRAȘ
JUDECĂTOR: E. C. V.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă .., cu sediul în V. nr. 281, jud. B., împuternicită de S.C.A. L. IFN S.A., cu sediul în București, .-15, Clădirile A1 și LA, ., prin reprezentant legal director general Fabio Razzetto și convențional av. G. A. I., împotriva sentinței civile nr. 3539/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 88, sector, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-stadiul procesual: cauza se află la primul termen de judecată, în recurs;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
-prin rezoluția președintelui completului s-a pus în vedere recurentei-reclamante să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, obligație îndeplinită, la data de 10.03.2013, prin C. Registratură (filele 17-18 dosar).
Curtea deliberând asupra solicitării recurentei-reclamante .. împuternicită de S.C.A. L. IFN S.A. de a cita obligatoriu pe S.C.A. L. IFN S.A. ca intervenient forțat, respinge ca inadmisibilă în faza procesuală a recursului.
Față de solicitarea recurentei-reclamante de judecare a cauzei în lipsă, constatând că a fost depusă la dosar și dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă 3539/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul București, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ., imputernicita de . SA, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI BUCUREȘTI, fiind prin urmare respinsă acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Prin acțiune, reclamanta solicitase obligarea paratei la restituirea catre reclamanta a sumei de 31.544 lei incasata cu titlu de taxa de poluare pentru autovehicule respectiv, taxa achitata conform OP nr. 5467/30.12.2009 in cuantum de 8.188 lei, taxa achitata conform OP nr. 7120/20.09.2010, in cuantum de 10.176 lei, taxa achitata conform OP nr. 7096/14.09.2010 in cuantum de 9631 lei, taxa achitata conform OP nr. 7810/11.02.2011 in cuantum de 3549 lei, suma actualizata cu dobanda legala, calculata conform art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000 raportat la art. 1084 c.civ., de la data incasarii si pana la data restituirii integrale si efective, cu cheltuieli de judecata.
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că, in realitate, nu este vorba de doua exceptii de sine statatoare, ci de una singura, care vizeaza calitatea procesuala activa a reclamantei sub aspectul existentei dreptului acesteia de a solicita in instanta, in nume propriu, restituirea sumelor percepute de parata cu titlu de taxa de poluare pentru autovehiculele mentionate in actiune, folosite de reclamanta, in calitate de utilizator, in baza unor contracte de leasing incheiate cu . SA.
In acest context, tribunalul a retinut, pe de o parte ca desi in actiune reclamanta ., a mentionat ca este imputernicita de catre . SA, prin imputernicirea nr. 2431/16.03.2011, sa formuleze prezenta actiune, respectiva imputernicire aflata la fila 12 din dosar, nu-i confera astfel de drepturi procesuale, fiind vorba de un inscris sub semnatura privata in cuprinsul caruia nu se mentioneaza decat faptul ca aceasta este imputernicita sa efectueze toate demersurile necesare in vederea recuperarii taxei auto de prima inmatriculare pentru vehiculele pe care le detine in calitate de utilizator, in baza contractelor de leasing financiar incheiate cu finantatorul . SA.
Or, prin raportare la acest inscris sub semnatura privata, tribunalul constata pe de o parte ca acesta nu indeplineste conditiile impuse de art. 68 alin. 1 cpc, pentru ca reclamanta ., sa fie indrituita sa formuleze o actiune in justitie pentru recuperarea taxei mentionate in respectivul act, in conditiile in care norma legala mentionata, precizeaza ca procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie sa fie facuta prin inscris sub semnatura legalizata, conditii pe care inscrisul analizat n-o indeplineste, acesta purtand doar stampila aplicata de ..
In plus, din modul in care este formulat petitul actiunii, nu se poate retine nici ca actiunea ar fi fost formulata de reclamanta ., in numele . SRL, intrucat rezulta fara dubiu faptul ca reclamanta a solicitat instantei sa dispuna obligarea paratei sa-i restituie direct suma de 31.544 lei, incasata cu titlu de taxa de poluare, fapt care este sustinut si de cererea de restituirea adresata paratei pe cale administrativa inregistrata sub nr._/01.04.2011(f.11), desi, astfel cum rezulta din actele depuse in cauza, taxele de poluare solicitate, in cuantum total de 31.544 lei, au fost stabilite prin decizii de calcul al taxei de poluare emise de parata pe numele contribuabilului . SRL si platite tot de aceasta societate, conform ordinelor de plata existenta la filele 16, 23, 30 si 36 din dosar, astfel ca raporturile juridice de drept fiscal care vizeaza respectivele taxe, au luat nastere doar intre aceste doua parti.
In aceasta situatie, imprejurarea ca sumele platite cu titlu de taxa de poluare, au fost in realitate incasate de . SA, de la reclamanta ., nu intereseaza raporturile juridice fiscale mentionate anterior si nu este opozabila paratei, fiind nascuta in baza contractelor de leasing incheiate intre cele doua societati, ceea ce duce la concluzia ca in lipsa unei imputerniciri care sa indeplineasca conditiile impuse de art. 68 cpc, doar . SA, are calitate procesuala activa de a solicita instantei sa dispuna obligarea paratei sa-i restituie taxele de poluare care au fost percepute de aceasta din urma, pentru inmatricularea in Romania a autovehiculelor mentionate in actiune.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta .., solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Prin cererea de recurs a solicitat citarea pentru opozabilitate și . SA, în calitate de intervenient forțat.
În motivarea recursului său, reclamanta recurentă a arătat că din actele dosarului se poate observa că toate taxele de poluare au fost achitate de către . SA, dar care ulterior i-au fost ei facturate.
Având în vedere această situație, . SA a împuternicit-o pe reclamanta recurentă pentru a efectuat toate demersurile de recuperare a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehiculele achiziționate prin societatea de leasing.
Astfel, reclamanta a formulat acțiunea în nume propriu, deoarece reclamanta recurentă este cea care a achitat taxele de poluare prin refacturarea sumei de către societatea de leasing către reclamantă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea îl apreciază ca neîntemeiat, reținând următoarele:
1. Potrivit disp. art. 117 alin. 1 lit. d din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se restituie, la cerere, debitorului, sumele „plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale”, procedura de restituire fiind stabilită – în temeiul delegării cuprinse în alin. 7 al aceluiași text de lege – prin Ordinul nr. 1899/2004 al ministrului finanțelor publice, pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Ordinul invocat statuează, în Capitolul I pct. 2, că „Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent”; or, art. 33 la care face trimitere norma redată mai sus, prevede, vorbind despre competența de administrare a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, astfel: „competența revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului”.
Din interpretarea textelor redate mai sus reiese fără putință de tăgadă că părțile raportului juridic de drept fiscal care s-a născut sunt pe de o parte organul fiscal, iar pe de altă parte . SA, care a achitat taxa de poluare.
Prin urmare, calitate procesuală activă are persoana care a achitat taxa de poluare și pe numele căreia s-a emis decizia de calcul.
2. Susținerile recurentei că, prin refacturarea către ea însăși de către societatea de leasing, aceasta ar fi achitat ea însăși taxele de poluare, sunt vădit lipsite de orice fundament și logică juridică.
De altminteri, nu lipsit de importanță este faptul că reclamanta se prevalează de împuternicirea acordată de . SA (f. 12 dosar fond) de a efectua toate demersurile necesare în vederea recuperării taxelor pentru autovehiculele pe care le deține în calitate de utilizator.
Or, prin însăși definiția ei, împuternicirea este un mandat, iar mandatul este – potrivit art. 2009 cod civil - contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.
Cu alte cuvinte, o atare împuternicire mandata reclamanta doar să efectueze toate aceste demersuri în numele . SA, în calitate de mandatar, nicidecum în nume propriu.
Transpunerea în plan procesual a mandatului pentru exercițiul cererii de chemare în judecată se regăsește în prevederile art. 68 alin. C.pr.civ., invocate de instanța de fond, care impune și o formă anume a mandatului, anume „prin înscris sub semnătură legalizată”, pentru a ne rezuma doar la aspectele de formă ale procurii.
3. În cazul în care reclamanta, formulând acțiunea în nume propriu, cu toate că se fundamentează pe împuternicirea invocată, a înțeles să invoce o cesiune a creanței de către . SA (după cum ar părea că se desprinde din invocarea refacturării, fără însă a numi expressis verbis instituția juridică a cesiunii), curtea reține aceeași netemeinicie a susținerii că aceasta i-ar conferi calitate procesuală activă.
Astfel, potrivit disp. art. 1566 alin. 1 Cod civil, „Cesiunea de creanță este convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț”.
Or, dincolo de faptul că nu s-a făcut dovada vreunei convenții de cesiune a creanței și nici măcar existența creanței nu este certă la acest moment, curtea subliniază că, în materie fiscală, reglementarea specială din art. 30 alin. 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii”.
Prin urmare, cât timp nu s-a stabilit, în speță printr-o hotărâre judecătorească, existența creanței . SA, aceasta nu poate fi cesionată, potrivit reglementărilor specifice în materie fiscală.
În consecință, în lumina considerentelor de fapt și de drept expuse mai sus, curtea apreciază sentința tribunalului ca întru totul temeinică și legală, astfel că – în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ.- - va respinge ca neîntemeiat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă .. împotriva sentinței civile nr. 3539/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | L. B. PATRAȘ | E. C. V. |
GREFIER |
F. E. B. |
Red./dact. 2 ex.MN/MN
Jud. fond – S. G.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 654/2013. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1539/2013. Curtea de... → |
|---|
