Anulare act administrativ. Decizia nr. 4655/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 4655/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 3511/93/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 4655
Ședința publică de la 05.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
JUDECĂTOR: A. L. D.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - pârât P. C. DĂRĂȘTI ILFOV împotriva sentinței civile nr. 3241/04.11.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă B. M. și intimatul - reclamant P. JUDEȚULUI ILFOV.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și reține recursul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr._/3/2012 la data de 25.05.2012 reclamantul P. JUDEȚULUI ILFOV a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. C. DĂRĂȘTI ILFOV și B. M., anularea Dispoziției primarului C. Dărăști – Ilfov nr.111/23.11.2011 ca nelegală.
În motivarea cererii reclamantul a arătat faptul că P. C. Dărăști-I1fov, prin Dispoziția nr. 111/2011, a dispus instituirea curatelei pentru minorele I. M. și I. F., în vederea semnării actului de dezmembrare a suprafeței de 4001 mp și de vânzare a unei suprafețe de 819 mp, invocând ca temei juridic art. 132 și 133 din Codul Familiei.
Învederează instanței faptul că, potrivit prevederilor art. 230 lit. m) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată la data intrării în vigoare a Noului Cod civil, respectiv 01.10.2011.
Prin urmare, la data emiterii Dispoziției nr. 111/2011, respectiv 23.11.2011 P. C. Dărăști - Ilfov nu mai avea competența emiterii dispoziției privind instituirea curatelei, aceasta aparținând instanței de tutelă, conform art. 107 din Codul civil.
Se mai arată că prin OUG nr. 79/2011 a fost stabilită în sarcina autorității tutelare numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, însă începând cu data de 20.04.2012, data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Reclamantul a învederat faptul că prin adresa nr._/DM/20.01.2012, a solicitat Primarului C. Dărăști-I1fov revocarea Dispoziției nr. 111/18.11.2011, însă până în prezent nu s-a primit nici un răspuns.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 123 din Constituția României, ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ale Codului Civil, precum și orice alte dispoziții incidente în cauză.
Pârâții, legal citați cu o copie de pe cererea de chemare în judecată, nu au depus întâmpinare.
La data de 11.09.2013 prin Sentința civilă nr. 4093, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, instanță pe al cărei rol cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 3241/04.11.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._, s-a admis acțiunea și s-a dispus anularea dispoziției nr. 111/23.11.2011 emisa de P. C. Darasti-Ilfov.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Dispozitia nr. 111/23.11.2011 P. C. Daraști-Ilfov a numit in calitate de curator al minorelor I. M. in varsta de 16 ani si I. F., in varsta de 13 ani, pe doamna Buica M. - referent asistenta sociala, pentru a le asista, respectiv reprezenta la semnarea actului de dezmembrare a suprafetei de 4001 mp, situata in . la vanzarea suprafetei de 819 mp la pretul de 2.000 lei.
Tribunalul Ilfov a constatat că, la data emiterii dispozitiei sus-mentionate, codul familiei (Legea nr. 4/1953) era abrogat prin . codului civil, la data de 01.10.2011. În consecință, P. C. Darasti-Ilfov nu mai avea competența de a institui curatela, acest drept fiind conferit de lege, conform art. 107 cod civil, instanței de tutelă.
Prin urmare, dispoziția atacată a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, motiv pentru care se impune a fi anulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P. C. DĂRĂȘTI ILFOV, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind deci incident motivul de recurs prevăzut de art.309 pct. 9 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 129 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă, instanța fondului avea dreptul sa ceara părtilor explicații si sa pună in dezbaterea acestora împrejurările în fapt și în drept în care a fost dată dispoziția nr. 111/23.11.2011, precum și obligația de a stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale.
Astfel, în raport de dispozițiile art. 3 si art. 229 alin.(2) lit. b) si c) si alin. (3) din Legea nr.71/2011, de prevederile O.U.G. nr.79/2011 si de normele de drept tranzitoriu, instanța a pronunțat o hotărâre netemeinica si cu aplicarea greșita a legii.
Potrivit normelor de drept tranzitoriu, de exemplu, art. 3 din Legea de punere în aplicare a noului Cod civil: "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor."
Potrivit art. 229 alin. (2) lit b) si c) si alin. (3) din Legea nr.71/2011 "Până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă: - b) raportul de anchetă psihosocială prevăzut de Codul civil este efectuat de autoritatea tutelară, cu excepția anchetei prevăzute la art. 508 alin. (2), care se efectuează de direcția generală de asistență sociala și protecția copilului; - c) autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continuă să exercite atribuțiile prevăzute de reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil, cu excepția celor date în competența instanței de tutela. (3) Până la . reglementării prevăzute la alin. (1), în vederea îndeplinirii atribuțiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile minorului, instanța de tutelă poate delega, prin încheiere, îndeplinirea unora dintre acestea autorității tutelare".
Se mai susține că minorelor I. M. si I. F. nu li s-a creat niciun prejudiciu prin actul administrativ atacat, în raport de data, modul și împrejurările în care au fost săvârșite faptele și a fost emisă decizia nr. 111/23.11.2011, în baza căreia au fost încheiate actele juridice de dezmembrare si de vânzare a suprafeței de teren de 819 mp, în formă autentică, neexistand indicii că aceste acte juridice au fost atacate, de către orice persoană care ar prezenta un interes juridic.
Mai mult, minora I. M. în vârstă de 16 ani în anul 2011, a împlinit vârsta de 18 ani și a devenit majoră la data pronunțării sentinței civile nr. 3241/04.11.2013, astfel că, în virtutea rolului activ conferit de art. 129 Cod procedură civilă, instanța fondului avea posibilitatea să ordone administrarea probei testimoniale pe situația de fapt privind efectele produse de actul administrativ în cauză, probă în cadrul căreia I. M. putea să depună mărturie și să arate dacă dispoziția în speță a produs acesteia vreo vătămare asupra drepturilor sale de proprietate.
Având in vedere ca sentința atacata nu este susceptibila de apel, recurentul solicită examinarea cauzei sub toate aspectele, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, precum și toate celelalte dispoziții legale indicate în cuprinsul cererii de recurs.
Analizând sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
În mod corect tribunalul a constatat că la data emiterii Dispoziției nr. 111 de către P. C. Dărăști – Ilfov, și anume 23.11.2011, prevederile art. 132 și 133 din Codul familiei, avute în vedere de emitentul actului, nu mai erau în vigoare.
Astfel, potrivit art. 230 lit. m din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, la data intrării în vigoare a Codului civil (01.11.2011) se abrogă Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei.
Prin urmare, la data de 23.11.2011, autoritatea competentă să dispună cu privire la măsurile de ocrotire privind pe minorele I. M. si I. F. era instanța de tutelă, conform dispozițiilor art. 107 din Codul civil.
Este nefondată susținerea recurentului în sensul că, potrivit normelor de drept tranzitoriu, autoritatea tutelară și-ar fi păstrat competența de a dispune cu privire la numirea curatorului pentru a asista, respectiv a reprezenta minorul în situația încheierii de acte de dispoziție.
Dimpotrivă, art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea 71/2011 prevede expres că "Până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. "
De asemenea, contrar susținerilor recurentului, prevederile art. 229 alin. (2) lit c) din Legea nr.71/2011 invocate de acesta, stabilesc că autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continuă să exercite atribuțiile prevăzute de reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil, cu excepția celor date în competența instanței de tutelă (cum este cazul în speță).
Față de cele expuse anterior, Curtea apreciază că apărarea recurentului în sensul că încheiera actelor juridice de dezmembrare si de vânzare a suprafeței de teren de 819 mp nu ar fi produs niciun prejudiciu minorelor, este nerelevantă, nefiind de natură să valideze actul administrativ emis de P. C. Dărăști cu depășirea atribuțiilor sale prevăzute de lege.
Pentru cele expuse, văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul - pârât P. C. DĂRĂȘTI ILFOV, cu sediul în Dărăști, .. 6, județ Ilfov împotriva sentinței civile nr. 3241/04.11.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă B. M., domiciliată în ., ., județ Ilfov și intimatul - reclamant P. JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul în București, ., sector 3, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C. M. C. A. L. D.
GREFIER,
C. O.
Red.jud.D.A.M./2ex./19.06.2014
Jud.fond: L. Genina A.,Tribunalul Ilfov-S.Civ.
← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1051/2014. Curtea de... → |
---|