Anulare act administrativ. Sentința nr. 2607/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 2607/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 2068/2/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2607

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 06.10.2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - M. M. P.

GREFIER - A. M. C.

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U. "AL. I. C." IAȘI în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pârâtul prin avocat A. I. cu împuternicire avocațială la dosar – fila 579, lipsind reclamanta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, în data de 02.10.2014, prin serviciul registratură, pârâtul a depus întâmpinare în 2 exemplare.

Apărătorul pârâtei consideră că ar trebui comunicată întâmpinarea către reclamantă.

Curtea constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, iar întâmpinarea a fost depusă la dosar din data de 02.10.2014, astfel încât nu se impune amânarea cauzei pentru a se lua cunoștință de aceasta, mai ales în contextul în care nu este formulată o cerere în acest sens din partea reclamantei.

În continuare, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea cererii de completare a sentinței civile nr. 2078/30.06.2014 formulată de reclamantă.

Apărătorul pârâtului arată că nu este de acord cu această cerere. Precizează că solicitarea de completare a sentinței civile nr. 2078/30.06.2014 este bazată pe faptul că instanța de judecată nu s-ar fi pronunțat asupra cererii subsidiare de obligare a pârâtului la plata unor sume de bani. Solicită să se aibă în vedere faptul că instanța de judecată s-a pronunțat asupra acestei cereri prin anularea măsurilor dispuse întrucât instanța de judecată a admis în parte acțiunea, a dispus anularea unor măsuri dispuse prin notificarea privind situația cererii de rambursare atacată și implicit anularea corecțiilor ce reprezintă sumele ce sunt solicitate prin această acțiune de completare a sentinței. Apreciază că instanța de judecată nu se poate pronunța în mod concret la obligarea pârâtului de a plăti acele sume de bani întrucât este și greu ca instanța să calculeze ce sume de bani reprezintă corecțiile respective, corecțiile fiind un procent din anumite contracte și facturi, or atât timp cât instanța de judecată se pronunță și anulează acele măsuri, respectiv aplicarea acelor corecții, consideră că se pronunță și asupra rambursării sumei de bani care a fost reținută prin aplicarea corecțiilor respective de către pârât. Prin urmare, consideră că cererea de completare a sentinței este neîntemeiată și lipsită de interes și faptul că prin anularea acelor corecții se vor rambursa sumele care au fost reținute ca și corecții financiare. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cerere formulată pe rolul acestei instanțe la data de 05.09.2014, în cadrul dosarului nr._ , reclamanta U. "AL. I C." IAȘI a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2 (MEN-DGOI pentru POS CCE Axa 2), completarea Sentinței civile nr. 2078/30.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel București în dosar nr._, în sensul ca instanța să se pronunțe cu privire la solicitarea de restituire/rambursare a sumei de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la Contractul numărul 512/15.05._.339,51 lei (73.890 lei cu TVA 17.733,60 lei, 32.940,251ei, cu TVA 7.905,661ei și 69.250,00 lei, cu TVA 16.620,00 lei) și a sumei de 218.339,51 lei (73.890 lei cu TVA 17.733,60 lei, 32.940,25lei, cu TVA 7.905,66 lei și 69.250,00 lei, cu TVA 16.620,00 lei), rezultată din admiterea în parte a acțiunii, prin care s-a anulat în parte Notificarea privind situația cererii de rambursare nr.3/21.11.2012 și Răspunsul nr.7559/23.04.2014, în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr.482/23.06.2011, nr.180/19.03.2012 și nr.177/19.03.2012, având în vedere următoarele motive:

Prin acțiunea ce formează obiectul Dosarului nr._ al Curții de Apel București, reclamanta a solicitat în principal, ca instanța să dispună anularea în parte: a Notificării privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012, notificare emisă de Ministerului Educației Naționale-Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2, și înregistrată la U. „A. I. C.„ din Iași sub număr de intrare_/23.09.2013, prin care, în mod netemeinic și nelegal, s-a respins la plată suma de 1.223.835,75 lei reprezentând corecții financiare, cu TVA-ul aferent în valoare de 293.720,58 lei, și a Răspunsului nr.7559/23.04.2014, și pe cale de consecință să fie obligat pârâtul la rambursarea sumei de 1.106.235,75 lei, cu TVA aferent în sumă de 265.496,58 lei, reprezentând corecție financiară, și la restituirea/rambursarea sumei de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la Contractul numărul 512/15.05.2012.

În subsidiar, reclamanta a solicitat ca instanța să dispună obligarea pârâtului la emiterea notei de constatare/procesului verbal de constatare care reprezintă titlu de creanță în conformitate cu dispozițiile art.21 din OUG 66/2011, cu privire la suma de 1.106.235,75 lei, cu TVA aferent în sumă de 265.496,58 lei, și la restituirea diferenței de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la Contractul numărul 512/15.05.2012.

Prin Sentința civilă nr.2078/30.06.2014 Curtea de Apel a admis în parte acțiunea, anulând în parte ratificarea privind situația cererii de rambursare nr.3/21.11.2012 și Răspunsul nr.7559/23.04.2014, în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr.180/19.03.2012 și nr.177/19.03.2012, care privesc o sumă de 218.339,51 lei (73.890 lei cu TVA 17.733,60 lei, 32.940,251ei, cu TVA 7.905,66 lei și 69.250,00 lei, cu TVA 16.620,00 lei). Cu privire la această sumă, instanța nu a prevăzut nicio măsură, în sensul de a dispune rambursarea/restituirea ei către reclamanta U. "A. I. C." din Iași.

De asemenea, instanța nu s-a pronunțat cu privire la solicitarea de restituire/rambursare a sumei de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la contractul nr. 512/15.05.2012 prin Răspunsul Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare nr.7559/23.04.2014.

La data de 02.10.2014 pârâtul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

În combaterea cererii s-a arătat că instanța s-a pronunțat pe toate capetele de cerere ale reclamantei, întrucât în dispozitivul sentinței se precizează:

«Anulează în parte Notificarea (...) și decizia de soluționarea a contestației, respectiv în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr. 180/19.03.2012 și nr. 177/19.03.2012. »

Prin Notificarea atacată, măsurile dispuse pentru contractele respective sunt aplicarea de corecții financiare, respectiv 10% pentru contractul nr. 482/23.06.2011, 25% pentru contractul nr. 180/19.03.2012 și 25% pentru contractul nr. 177/19.03.2012.

Consecința anulării acestor măsuri, respectiv a acestor corecții financiare este tocmai rambursarea sumelor de bani aferente acestor corecții financiare.

Prin urmare instanța s-a pronunțat asupra tuturor solicitărilor reclamantei și cererea de completare a sentinței este neîntemeiată.

Pe de altă parte solicitarea expresă a reclamantei ca instanța să se pronunțe pe sume, respectiv să calculeze cât reprezintă 10% respectiv 25% (procentele aferente corecțiilor financiare) din anumite facturi sau contracte este excesivă și lipsită de interes.

Oricum, în urma rămânerii definitive a sentinței prin care s-a dispus anularea măsurilor, respectiv a corecțiilor financiare, consecința punerii în aplicare a sentinței va fi rambursarea sumelor reținute cu justificarea - corecții financiare.

De altfel, solicitarea de obligare a pârâtului la rambursarea sumelor rezultate în urma emiterii deciziei prin care a fost admisă în parte contestația reclamantei și a fost redusă corecția pentru contractul nr. 512/15.05.2012 de la 25% la 10% este și excesivă și lipsită de interes prin prisma faptului că reclamanta solicită instanței de judecată să efectueze calcule, iar pe de altă parte, oricum în urma reducerii acestei corecții, sumele rezultate în urma reducerii vor fi achitate prin urmarea procedurii legale, nefiind necesară pronunțarea unei sentințe în acest sens.

Analizând actele dosarului, Curtea constată următoarele:

Potrivit disp. art. 444 C.pr.civ.

„(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.

(2) Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor”.

Într-adevăr, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat:

- în principal, anularea în parte a Notificării privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012, notificare emisă de Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2, și înregistrată la U. „A. I. C.„ din Iași sub număr de intrare_/23.09.2013, prin care s-a respins la plată suma de 1.223.835,75 lei reprezentând corecții financiare, cu TVA-ul aferent în valoare de 293.720,58 lei, și pe cale de consecință obligarea Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2 la rambursarea sumei de 1.223.835,75 lei reprezentând corecție financiară și a TVA-ului aferent în sumă de 293.720,58 lei.

- în subsidiar, obligarea Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2 la emiterea notei de constatare/procesului verbal de constatare care reprezintă titlu de creanță în conformitate cu dispozițiile art.21 din OUG 66/2011, cu privire la suma de 1.223.835,75 lei respinsă la plată prin Notificarea privind situația cererii de rambursare nr.3/21.11.2012.

De asemenea, la data de 12.05.2014 reclamanta a formulat cerere completatoare prin care a solicitat:

- în principal, anularea în parte: a Notificării privind situația cererii de rambursare nr.3/21.11.2012, notificare emisă de Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2, și înregistrată la U. „A. I. C. „din Iași sub număr de intrare_/23.09.2013, prin care, în mod netemeinic și nelegal, s-a respins la plată suma de 1.223.835,75 lei reprezentând corecții financiare, cu TVA-ul aferent în valoare de 293.720,58 lei, și a Răspunsului nr.7559/23.04.2014, și pe cale de consecință obligarea Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2 la rambursarea sumei de 1.106.235,75 lei, cu TVA aferent în sumă de 265.496,58 lei, reprezentând corecție financiară, și la restituirea/rambursarea sumei de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la Contractul numărul 512/15.05.2012.

- în subsidiar, obligarea Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa 2 la emiterea notei de constatare/procesului verbal de constatare care reprezintă titlu de creanță în conformitate cu dispozițiile art.21 din OUG 66/2011, cu privire la suma de 1.106.235,75 lei, cu TVA aferent în sumă de 265.496,58 lei, și la restituirea diferenței de 117.603 lei cu TVA 28.224 lei, diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% la Contractul numărul 512/15.05.2012.

Prin sentința civilă vizată de prezenta cerere de completare, instanța dispus următoarele:

- a admis excepția inadmisibilității invocată de pârât și a respins în consecință ca inadmisibilă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la emiterea unei note de constatare/unui proces verbal de constatare care reprezintă titlu de creanță;

- a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost completată, în sensul că a anulat în parte Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012 și decizia de soluționare a contestației administrative comunicată cu Adresa nr. 7559/23.04.2014, respectiv în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr. 180/19.03.2012 și nr. 177/19.03.2012;

- a respins în rest acțiunea ca fiind neîntemeiată.

În raport de acestea, dar și de considerentele pentru care a fost pronunțată Sentința civilă nr. 2078/30.06.2014, se observă că instanța nu s-a pronunțat, într-adevăr, asupra cererilor reclamantei de obligare la plata sumelor pretinse.

Prin urmare, văzând și disp. art. 444 C.pr.civ. mai sus redate, Curtea apreciază că se impune a admite cererea de completare a sentinței civile.

Nu poate fi primit punctul de vedere exprimat de pârât în sensul că instanța s-ar fi pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantă, fiind evidentă, atât din considerente cât și din dispozitivul hotărârii, omisiunea de a analiza și de a se pronunța asupra cererii de restituire creanțe.

Împrejurarea că instanța a dispus respingerea în rest a acțiunii ca neîntemeiată, prin dispozitiv, nu poate fi valorificată în sensul că și asupra acestor pretenții s-ar fi pronunțat, din considerente reieșind expres și punctual cererile (și motivele) formulate de reclamantă care au fost apreciate ca neîntemeiate, între acestea neregăsindu-se cererea de restituire sume.

De asemenea, nu poate fi primit nici punctul de vedere exprimat de pârât în sensul că pretenția reclamantei ar fi excesivă și lipsită de interes.

Sub primul aspect învederat, modalitatea de determinare a creanței este explicitată de reclamantă și rezultă cu puterea evidenței din actele dosarului. În plus, dificultatea determinării acesteia nu constituie motiv de respingere a unei pretenții deduse judecății.

În ceea ce privește al doilea considerent, nici acesta nu poate fi primit de moment ce obligarea la restituirea unei sume constituie o modalitate de repunere a părților în situația anterioară anulării unui act apreciat ca nelegal.

În al doilea rând, modalitatea de punere în executare a titlurilor executorii este diferită, în funcție de obligația trasată în sarcina debitorului obligației de executat, în special după cum este vorba de obligații de a da și respectiv obligații de a face, din aceasta reieșind interesul creditorului obligației de a beneficia de un anumit titlu executoriu.

Un al treilea argument pentru respingerea apărării pârâtului este reprezentat de Legea nr. 554/2004 care prevede dreptul persoanei care se consideră vătămată de a solicita despăgubiri odată cu cererea în anulare a actului administrativ apreciat ca nelegal sau ulterior acestui moment.

În plus, potrivit art. 18 alin. 1-3 - soluțiile pe care le poate da instanța, potrivit Legii contenciosului administrativ:

„(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

(2) Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

(3) În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru”.

În sfârșit, niciun prejudiciu nu este cauzat pârâtului care astfel își manifestă intenția de executare voluntară a titlului executoriu, de îndată ce dobândește caracter definitiv.

Această din urmă împrejurare, însă, nu constituie un considerent pentru a nu soluționa un capăt de cerere cu care instanța a fost sesizată, mai ales în condițiile în care aceste apărări nu au fost formulate în cadrul litigiului inițial, în combaterea pretențiilor reclamantei, anterior pronunțării primei sentințe civile.

Pentru aceste considerente, reținând că a fost sesizată cu anumite capete de cerere care au rămas nesoluționate, dar și că argumentele pârâtului sunt irelevante, Curtea va admite cererea de completare.

Pe fondul cererii de completare, se constată că aceasta este întemeiată, astfel cum a fost formulată.

Astfel, prin Sentința civilă nr. 2078/30.06.2014 a fost anulată în parte Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012 și decizia de soluționare a contestației administrative comunicată cu Adresa nr. 7559/23.04.2014, respectiv în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr. 180/19.03.2012 și nr. 177/19.03.2012.

Din actele dosarului, în principal notificarea privind situația cererii de rambursare, rezultă că:

a) pentru contractul nr. 482/23.06.2011 corecția financiară este de 73.890 lei (dispoziții din notificare modificate prin decizia de soluționare a contestației s-a dispus aplicarea unei corecții de 10%), iar TVA aferentă de 17.733,60 lei;

b) pentru contractul nr. 180/19.03.2012 corecția financiară este de 32.940,25 lei, iar TVA aferentă de 7.905,66 lei;

c) pentru contractul nr. 177/19.03.2012 corecția financiară este de 69.250 lei, iar TVA aferentă de 16.620 lei.

Rezultă o corecție totală de 176.080,25 lei și TVA aferentă de 42.259,26 lei, urmând ca pârâtul să fie obligat la restituirea către reclamantă a acestei sume (în cuantum total de 218.339,51 lei), creanță rezultată din admiterea în parte a acțiunii, prin care s-a anulat în parte Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012 și Răspunsul nr. 7559/23.04.2014, în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr. 180/19.03.2012 și nr. 177/19.03.2012.

Soluția se dispune în acest sens, în raport de principiul retroactivității efectelor nulității, dar și în baza disp. art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.

Referitor la contractul nr. 512/15.05.2012, prin Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012 pârâtul a stabilit o corecție în valoare de 25%, iar prin Răspunsul nr. 7559/23.04.2014 de soluționare a contestației administrative a dispus aplicarea unei corecții financiare de 10% din valoarea eligibilă a contractului.

Se impune prin urmare a aplica noua corecție, de 10%, pentru fiecare din cele două facturi aferente contractului nr. 512/15.05.2012, respectiv facturile nr._/25.06.2012 și nr._/06.07.2012, atât în ceea ce privește debitul principal cât și în ceea ce privește TVA aferentă.

Astfel, corecția de 10% înseamnă 78.400 lei (câte 10% din valoarea de 392.000 lei, aferentă fiecăreia dintre cele două facturi).

Diferența rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% este prin urmare, pentru debitul principal, este de 117.603 lei (corecția totală aplicată inițial în cuantum de 196.000 minus corecția totală aplicată în baza deciziei în cuantum de 78.400 lei).

Tot astfel, se procedează pentru determinarea TVA aferentă corecției, datorată de reclamantă și respectiv de restituit de către pârât, pentru fiecare factură aferentă contractului nr. 512/15.05.2012 în parte.

Noua TVA aferentă este pentru fiecare factură în cuantum de 9.408 lei, rezultând un total de 18.816 lei.

Diferența rezultată este de 28.224 lei (TVA aplicată inițial în cuantum de 47.040 lei minus TVA aplicată în baza deciziei în cuantum de 18.816 lei).

În raport de acestea, întrucât pârâtul însuși a procedat la aplicarea unor corecții mai mici ca urmare a soluționării contestației administrative, fără a face însă dovada restituirii creanței rezultate ca diferență, Curtea va obliga pe acesta din urmă la restituirea către reclamantă a sumei de 117.603 lei și a TVA aferentă în cuantum de 28.224 lei (diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% pentru contractul nr. 512/15.05.2012).

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de completare formulată de reclamantă U. "AL. I. C." IAȘI (UAIC IAȘI) cu sediul în Iași, .. 11, Jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE cu sediul în București, .-25, sector 1.

Dispune completarea Sentinței civile nr. 2078/30.06.2014 în sensul că admite capătul de cerere având ca obiect restituire sume, sens în care:

Obligă pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 218.339,51 lei, din care debit principal în cuantum de 176.080,25 lei și TVA aferentă în cuantum de 42.259,26 lei (rezultată din admiterea în parte a acțiunii, prin care s-a anulat în parte Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. 3/21.11.2012 și Răspunsul nr. 7559/23.04.2014, în ceea ce privește abaterile constatate și măsurile dispuse pentru contractele nr. 482/23.06.2011, nr. 180/19.03.2012 și nr. 177/19.03.2012).

Obligă pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 117.603 lei și a TVA aferentă în cuantum de 28.224 lei (diferență rezultată în urma reducerii corecției financiare de la 25% la 10% pentru contractul nr. 512/15.05.2012).

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la prezenta instanță, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. M. P. A. M. C.

Red. MMP

2 ex. – 10.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 2607/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI