Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4178/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 4178/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 13236/3/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 4178
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.09.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. M. P.
JUDECĂTOR: M. D.
JUDECĂTOR: A. P.
GREFIER: P. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate împotriva sentinței civile nr. 4130 din data de 02.06.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ de recurentul – reclamant G. M., în contradictoriu cu intimata– pârâtă C. PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
Dezbaterile contradictorii ale părților au avut loc în ședința publică de la 09.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 16.09.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamantul G. M. a chemat în judecată pe pârâta C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR) de preschimbare a certificatului doveditor, iar Președintele acestei comisii să-i semneze certificatul doveditor preschimbat conform prevederilor Legii nr. 341/2004, pentru ca SSPR să fie în măsură a-l elibera.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței, în esență, următoarele:
Este posesor al calității de Luptător pentru V. Revoluției din Decembrie 1989 – Rănit, atribuită de C. pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, conform certificatului nr. 398/04.04.1992.
Asociația Metrou Decembrie 1989 a depus la sediul SSPR, cu adresa nr._/09.11.2004, cererea și toate documentele care atestă rămânerea sa în timpul Revoluției din Decembrie 1989, în vederea preschimbării certificatului de revoluționar conform prevederilor Legii nr. 341/2004.
La data de 27.08.2007 s-a prezentat la sediul acestei instituții pentru a depune și alte completări, iar la numărul sus – menționat figura în locul său o altă persoană, tot cu numele G. Ș..
A sesizat cele constatate la Asociația Metrou Decembrie 1989 și a primit de la vicepreședintele asociației bonulețul de odine nr._/03.11.2004, pe care erau înregistrate 14 file și 2 foto, ceea ce depusese, de fapt, la asociație.
În urma finalizării verificărilor, a constatat că a fost avizată favorabil cererea de preschimbare a certificatului de revoluționar de către C. SSPR, însă prin refuzul neîntemeiat al Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a valida cererea sa, a fost întreruptă procedura de preschimbare a certificatului de revoluționar, lipsindu-l nelegal de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 – 118 Cod procedură civilă, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 42/1990, Legea nr. 341/2004, H.G. nr. 1412/2004, H.G. nr. 566/1996 și Legea nr. 544/2001.
Prin întâmpinarea formulată la data de 29.09.2011, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere că această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică.
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu a propus dosarul reclamantului pentru acordarea avizului de către comisia parlamentară în vederea preschimbării noului tip de certificat.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 341/2004, C. parlamentară „avizează propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor”, astfel că nu poate solicita și nici aviza un dosar care nu a fost propus de S.S.P.R..
Perioada de preschimbare a noilor tipuri de certificate s-a încheiat, fiind publicată lista finală în Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 bis/7.07.2010. de la această dată a început perioada în care se puteau depune contestații la C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și numai în situația în care reclamantul nu este mulțumit de decizia comisiei, se poate adresa instanței de judecată.
Reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă, în sensul că nu a depus până la data de 07 ianuarie 2011 contestație la C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, pentru nepreschimbarea certificatului de revoluționar.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1684/8.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel-Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ , instanța a admis excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor; a respins acțiunea formulată de reclamantul G. M. în contradictoriu cu pârâta C. PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Litigiul dedus judecății vizează refuzul autorității pârâte de emitere a avizului favorabil preschimbării certificatului doveditor al calității de revoluționar conform prevederilor Legii nr. 341/2004. Art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 reglementează o procedură specială ce trebuie urmată de persoanele nemulțumite de preschimbarea ori de neefectuarea preschimbării certificatelor, contestațiile urmând a fi formulat în termen de maxim 6 luni de la data publicării listei finale în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 20 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004. Lista finală a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 467 bis/07.07.2010, iar termenul de 6 luni prevăzut de lege pentru formularea contestației la C. parlamentară s-a împlinit la data de 07 ianuarie 2011. Această procedură specială, reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, nu a fost urmată anterior sesizării instanței, iar neîndeplinirea acesteia este sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, potrivit art. 109 alin. (2) Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul,iar în recurs, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, sub nr._ *.
Prin decizia civilă nr. 1070/13.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ *, a fost admis recursul, a fost casată sentința recurată și a fost trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului București, Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, conform art. 26 din Legea nr. 341/2004, introdus prin art. V din Legea nr. 2/2013.
În motivarea deciziei, s-au reținut următoarele:
Potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 „contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.”
Prin decizia nr. 412 din 16.05.2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5) și art. 10 alin. (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, Curtea Constituțională a statuat că activitatea acestei comisii comune speciale a celor două Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar a unei activități administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Este evident, a reținut Curtea Constituțională, că textul de lege criticat reglementează o procedură de control parlamentar, iar nu o procedură administrativă care, în condițiile prevederilor constituționale ale art.21 alin.(4) este oricum facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată.
Prin decizia nr. 176 din 11.02.2009, Curtea Constituțională a reiterat constatarea sus-menționată. Așa cum, în mod constant, a stabilit Curtea Constituțională, caracterul obligatoriu al deciziilor sale se extinde și asupra considerentelor, astfel încât acestea devin obligatorii pentru cei ce procedează la interpretarea și aplicarea respectivului articol de lege. Curtea Constituțională, prin această interpretare cu caracter obligatoriu, a statuat asupra caracterului facultativ al procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004. Prin urmare, constatarea primei instanțe, în sensul că procedura, instituită de dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune și că neîndeplinirea sa ar conduce la respingerea acțiunii ca inadmisibilă, nu poate fi reținută.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București sub nr. _ .
Prin sentința civilă nr. 4130 din data de 02.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, a fost respinsă cererea.
În motivarea sentinței, s-au reținut următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamantul se plânge de refuzul pârâtei de a aviza favorabil propunerea SSPR de preschimbare a certificatului de revoluționar. În acest sens, reclamantul a susținut că a depus cu adresa nr._/9.11.2004 cererea și toate documentele care atestă calitatea sa de revoluționar, în vederea preschimbării certificatului; că C. SSPR a constatat că îndeplinește condițiile pentru validarea cererii de preschimbare, că figurează în Monitorul Oficial astfel că a propus avizarea favorabilă; cu toate acestea, pârâta refuză avizarea favorabilă, deși reclamantul deține brevet care atestă calitatea de Luptător pentru V. Revoluției din decembre 1989.
Afirmațiile reclamantului nu sunt susținute de niciun mijloc de probă din cele administrate. Astfel, deși a susținut că a depus cu adresa nr._/9.11.2004 cererea și toate documentele care atestă calitatea sa de revoluționar, la solicitarea instanței, pârâta a comunicat întregul dosar aferent cererii înregistrate sub nr._/9.11.2004; se observă că cererea aparține numitului G. Ș., din București (fila 39). În Referatul comunicat instanței odată cu dosarul respectiv se arată că reclamantul nu figurează în evidența instituției cu cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar. Deși a susținut reclamantul că deține brevet care atestă calitatea de Luptător pentru V. Revoluției din decembre 1989, nu a depus acest brevet.
Afirmațiile sale în sensul că ar fi depus o cerere de preschimbare este infirmată de adresele oficiale emise de Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului instaurat în România în perioada 1945-1989, în care se arată că în evidențele acestei instituții nu figurează persoana cu numele reclamantului ca beneficiar al legii 42/1990 sau 341/2004; se mai menționează că nu s-a regăsit nicio cerere de preschimbare formulată de reclamant. Deși a susținut că a beneficiat de drepturile legii 42/1990 nu a depus dovezi în acest sens; mai mult, dovezile depuse de reclamant în susținerea acestor afirmații se referă la pensia de invaliditate. A mai arătat reclamantul că SSPR a constatat că îndeplinește condițiile pentru validarea cererii de preschimbare, că figurează în Monitorul Oficial astfel că a propus avizarea favorabilă; cu toate acestea, SSPR a comunicat că nu a formulat o astfel de propunere, în condițiile în care nu a fost sesizat cu vreo cerere din partea reclamantului.
S-a mai arătat că reclamantul a depus o petiție, la 17.11.2014, însoțită de un set de acte din care ar rezulta că a fost rănit în timpul Revoluției. Așadar, niciuna dintre afirmațiile reclamantului nu este susținută de probele administrate, deși s-au solicitat relații instituțiilor abilitate. Ca urmare, contestația reclamantului, care se plânge de refuzul pârâtei de a aviza favorabil propunerea SSPR de preschimbare a certificatului de revoluționar, este neîntemeiată, în condițiile în care nu se face dovada depunerii vreunei cereri în acest sens și nici a propunerii SSPR de preschimbare a certificatului. Mai mult, în ședința publică din 24 iunie 2014, la solicitarea instanței, reclamantul a revenit și a precizat că cererea pe care ar fi adresat-o Secretariatului ar fi urmărit eliberarea unui certificat de revoluționar și nu preschimbarea. Cu toate acestea, în afară de petiția din 2014, în arhiva pârâtei nu s-a regăsit vreo altă cerere formulată de reclamant. În raport de argumentele prezentate, instanța a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul – reclamant G. M., solicitând modificarea sentinței recurate, în sensul obligării pârâtei C. PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 la emiterea certificatului doveditor conform prevederilor Legii nr. 341/2004.
În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:
Instanța de fond nu a analizat din punct de vedere obiectiv și subiectiv cererea sa inițială, neținând cont de toate documentele depuse ca probatoriu, ceea ce se poate vedea prin faptul că a tergiversat judecarea cererii sale prin acordarea de nenumărate termene și amânări.
Deși SSPR a arătat prin adresa depusă la termenul din 18.11.2014 că recurentul a depus o petiție înregistrată sub nr. 18/6434/17.11.2014 la sediul acestuia, împreună cu un set de documente format din 21 de file, instanța nu a luat în considerare acest lucru.
O dovadă incontestabilă a faptului că a fost luptător al Revoluției din decembrie 1989 o constituie și faptul că a fost rănit prin împușcare și i s-a amputat piciorul, fapt demonstrat prin documentele depuse la dosar, documente ce nu au fost luate în considerare de instanța de fond.
Tot prin acțiunea inițială a arătat faptul că a primit pensie de revoluționar, acordată inițial de MAPN, iar apoi trecută la Ministerul Muncii (în speță Casa Județeană de Pensii N.), fapt demonstrat prin documentele depuse la dosar, respectiv adresa nr._ din 14.07.1999 emisă de MAPN-Secția Pensii Militare și adresa nr._ din 31.08.2013 emisă de Casa Județeană de Pensii N..
Mai arată recurentul că în nenumărate rânduri a fost în audiențe la președinții celor două instituții abilitate, C. Parlamentară a Revoluționarilor din decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, împreună cu președintele Organizației Luptătorilor din Decembrie 1989 Piatra N..
Analizând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, precum și a disp. art. 304 indice 1 Cod de Procedură Civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, dar pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea nu va reține motivarea instanței de fond, în sensul că reclamantul nu a dovedit depunerea unei cereri de preschimbare a certificatului de revoluționar la SSPR. Curtea reține că o astfel de dovadă reiese din coroborarea mai multor înscrisuri depuse în dosarul de față, în ambele cicluri procesuale:
-la fila 15 din dosarul nr._, bonul purtând nr._/09.11.2004 pe numele G. M., cu mențiunea 12 file și 2 fotografii;
- la fila 25 din dosarul nr._ *, bonul purtând nr._ pe numele G. M., cu mențiunea 16 file și data de 28.05.2007;
-adresa nr. 18/ 1347/24.02.2009 emisă de SSPR, prin care i s-a comunicat recurentului că dosarul de preschimbare a certificatului de rănit nr._/ 2004 a fost analizat în plenul Comisiei SSPR la data de 28.05.2007 și a fost găsit complet, urmând a fi transmis la CPRD pentru obținerea avizului favorabil preschimbării; a fost atașat un extras din baza de date a instituției, cu data de 28.05.2007.
Astfel, Curtea constată că fiind dovedită împrejurarea că recurentul-reclamant a înregistrat pe rolul SSPR cererea de preschimbare a certificatului, conform art. 9 din Legea nr. 341/2004.
Curtea va înlătura din probatoriu următoarele două înscrisuri:
-răspunsul nr. 18/2378/09.04.2014 emis de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care pârâta a comunicat instanței întregul dosar aferent cererii înregistrate sub nr._/9.11.2004 și care corespunde numitului G. Ș., din București;
-Referatul comunicat instanței odată cu dosarul respectiv (fila 9 din dosarul_ al Tribunalului București), prin care se arată că reclamantul nu figurează în evidența instituției cu cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar.
Astfel, primul înscris se contrazice unei adrese emise de același emitent, data dosarului pe numele G. Ș. (14.09.2004) nu corespunde datei dosarului recurentului (09.11.2004). este evident că au existat două dosare distincte, purtând același număr, dar cu dată diferită de formare.
De asemenea, nici Referatul nu poate face dovada contrară celor trei înscrisuri menționate mai sus, prin care se atestă de trei ori aceeași împrejurare de fapt, respectiv faptul că recurentul a înregistrat pe rolul SSPR cererea de preschimbare a certificatului, conform art. 9 din Legea nr. 341/2004.
Astfel, se reține că prima instanță nu a avut în vedere, sub acest aspect, întregul probatoriu administrat în cauză, această critică fiind întemeiată. Cu toate acestea, găsirea ca fondată a acestei critici nu poate duce la schimbarea soluției pe fond a cererii reclamantului, din considerente ce țin de etapele ce trebuie parcurse pentru a se putea proceda la eliberarea certificatului preschimbat de revoluționar și de petitul prezentei cereri de chemare în judecată, astfel cum a fost formulat de către reclamant.
Astfel, conform prev. art. 9 alin. 2 din Legea nr. 341/ 2004, în forma în vigoare la data de 9.11.2004, „persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de C. parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1).”
Conform prev. art. 15 din HG nr. 1412 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, „(1) SSPR înaintează Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, denumită în continuare C. Parlamentară, în vederea emiterii avizului prevăzut la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, propunerile de preschimbare a certificatelor.
(2) C. Parlamentară comunică SSPR, în termen de 10 zile de la data înregistrării propunerii prevăzute la alin. (1), avizul favorabil sau negativ, după caz.
(3) În situația în care propunerea transmisă de SSPR necesită o cercetare mai amănunțită, C. Parlamentară poate prelungi cu cel mult 15 zile termenul prevăzut la alin. (1), înștiințând SSPR cu privire la această prelungire.”
Conform prev. art. 16 alin. 1 din aceeași HG, „(1) În cazul cererilor de preschimbare avizate de C. Parlamentară, SSPR eliberează titularilor noul tip de certificat.”
Rezultă că, în urma analizării dosarului depus de recurent, SSPR trebuie să emită o propunere care să fie înaintată Comisiei Parlamentare, iar apoi, C. Parlamentară să comunice avizul său, favorabil sau negativ; în cazul avizului favorabil al Comisiei Parlamentare, SSPR va elibera noul tip de certificat.
În speță, SSPR nu a înaintat nicio propunere Comisiei Parlamentare, deși prin adresa nr. 18/ 1347/24.02.2009 emisă de SSPR, i s-a comunicat recurentului că dosarul de preschimbare a certificatului de rănit nr._/ 2004 a fost analizat în plenul Comisiei SSPR la data de 28.05.2007 și a fost găsit complet, urmând a fi transmis la CPRD pentru obținerea avizului favorabil preschimbării; în cauză, nu s-a dovedit executarea acestei măsuri anunțate prin adresă.
Ca urmare, C. Parlamentară, intimata-pârâtă din cauză, nu a fost niciodată învestită cu propunerea SSPR referitoare la recurent, aceasta neavând ce soluționa. Solicitările recurentului-reclamant în sensul obligării pârâtei C. PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 și obligării la emiterea certificatului doveditor conform prevederilor Legii nr. 341/2004 nu pot, în mod logic, să fie admise; pe de o parte, nu există o asemenea propunere, dosarul reclamantului rămânând nesoluționat; pe de altă parte, recurentul-reclamant a înțeles să cheme în judecată doar C. Parlamentară și să învestească instanța doar cu o cerere de obligare a acesteia la avizare, nu și cu o cerere în contradictoriu cu SSPR, prin care să fi solicitat obligarea SSPR la soluționarea cererii de preschimbare prin emiterea unei propuneri către C. Parlamentară.
Dincolo de aceste aspecte, Curtea va înlătura celelalte susțineri din cererea de recurs, după cum urmează.
În primul rând, petiția depusă de recurent și înregistrată sub nr. 18/6434/17.11.2014 la Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 nu poate avea vreo relevanță în soluționarea prezentului recurs, fiind un demers lipsit de finalitate juridică în raport de procedura concretă după care se pot preschimba certificatele de revoluționar, procedură reglementată de dispozițiile Legii nr. 341/ 2004. La fel de lipsite de relevanță sunt și audiențele recurentului la președinții celor două instituții abilitate, C. Parlamentară a Revoluționarilor din decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, împreună cu președintele Organizației Luptătorilor din Decembrie 1989 Piatra N..
În al doilea rând, împrejurarea de fapt a amputării piciorului recurentului ca urmare a unei plăgi prin împușcare suferite în timpul și din cauza evenimentelor din Decembrie 1989, este dovedită dincolo de orice dubiu, dar prin ea însăși nu este suficientă pentru admiterea acțiunii; condițiile preschimbării certificatului de revoluționar nu se rezumă la dovedirea acestei împrejurări, aceasta fiind doar una dintre condițiile ce trebuie dovedite.
În al treilea rând, faptul că recurentul ar fi primit sau nu pensie de revoluționar, deși nu a fost lămurit în mod clar prin probatoriul administrat, nu prezintă relevanță directă asupra rezolvării prezentului recurs.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod de Procedură Civilă va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 4130 din data de 02.06.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ de recurentul – reclamant G. M., cu domiciliul în Săvinești, .. 2, ., în contradictoriu cu intimata– pârâtă C. PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, cu sediul în București, .-4, sector 5, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2015.
Președinte Judecător Judecător
M. M. P. M. D. A. P.
Grefier
P. C.
Red./Tehnored. A.P./.2 ex.
Data red.: 28.09.2015
Sentința civilă nr. nr. 429 din data de 21.01.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/3/2014
← Alte cereri. Sentința nr. 62/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 780/2015. Curtea de... → |
---|