Pretentii. Decizia nr. 3249/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 3249/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 19144/3/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 3249

Ședința publică de la 8.06.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – Z. G. L.

JUDECĂTOR - P. C. F.

JUDECĂTOR - I. M. C.

GREFIER - M. I.

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE împotriva încheierii de ședință din data de 25.09.2014 și a sentinței civile nr. 6829/23.10.2014 pronunțate de Tribunalul București – SCAF și recurentele-pârâte AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N. împotriva sentinței civile nr. 6829/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. E. R. S.R.L. și cu intimații-pârâți M. SĂNĂTĂȚII și DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25.05.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 4.06.2015 și, apoi, la data de 8.06.2015, când, după deliberare, a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

1. Sentința obiect al recursurilor

Prin sentința civilă nr. 6829/23.10.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul cu nr._ , pentru considerentele expuse în cuprinsul acestei hotărâri aflate la dosar:

- a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta ., în contradictoriu cu pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate, M. Sănătății, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N., Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

- au fost anulate notificările emise de C. Națională de Asigurări de Sănătate privind trimestrul I, II și III ale anului 2012 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății;

- s-au obligat pârâții în solidar la plata sumei de 393.374 lei actualizată cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă a acesteia către reclamantă.

2. Recursurile exercitate în cauză împotriva sentinței civile nr. 6829/23.10.2014 și procedura în fața instanței de recurs

2.1.1. Împotriva acestei sentințe, dar și a încheierii din data de 25.09.2014, pârâtul C. Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat, în termen legal, respectiv la data de 06.02.2015, recurs motivat, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C.proc.civ.

S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se caseze sentința recurată, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în totalitate, ca neîntemeiată.

2.1.2. În motivarea recursului, s-a susținut, în esență, că:

- din simpla lecturare a considerentelor încheierii din data de 25.09.2014, prin care s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, dar și a hotărârii recurate, se observă că judecătorul fondului nu a analizat legalitatea actelor administrative atacate prin prisma motivelor invocate de CNAS, ci s-a limitat doar la a evoca incidența Deciziei nr. 39/2013 a Curții Constituționale, nefiind, astfel, satisfăcute exigențele impuse de art.6 din CEDO;

- tribunalul, în loc să dispună anularea în parte a notificărilor contestate, respectiv numai în ce privește includerea TVA în baza de calcul a contribuției trimestriale, a dispus anularea în totalitate a notificărilor contestate, inclusiv restituirea prejudiciului în sumă de 393.374 lei;

- nu s-a avut în vedere că Decizia nr. 39/2013 a Curții Constituționale se aplică doar pentru viitor;

- au fost greșit aplicate prevederile art.3 din OUG nr.110/2011.

2.2.1. Împotriva sentinței civile nr. 6829/23.10.2014, pârâtul Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la rândul său, a promovat, în termen legal, respectiv la data de 09.02.2015, recurs motivat, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C.proc.civ.

S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se caseze sentința recurată, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a ANAF și a respingerii, în consecință, a cererii de chemare în judecată formulate împotriva ANAF.

2.2.2. În motivarea recursului, s-a învederat, în esență, că:

- instanța de fond nu a arătat motivele pentru care a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF, invocată de acest pârât;

- greșit și nelegal, în raport de prevederile relevante ale OUG nr. 77/2011, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF, întrucât calitate procesuală pasivă are, în cauză, doar beneficiarul sumelor a căror restituire se cere.

2.3.1. Împotriva sentinței civile nr. 6829/23.10.2014, pârâtul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, de asemenea, a promovat, în termen legal, respectiv la data de 09.02.2015, recurs motivat, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C.proc.civ.

S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se caseze sentința recurată, în sensul respingerii, ca formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate, a cererii de chemare în judecată formulate împotriva pârâtului Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N..

2.3.2. În motivarea recursului, s-a arătat, în esență, că:

- excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocată de acest pârât, a fost respinsă fără a se motiva soluția în acest sens;

- greșit și nelegal, în raport de faptul că reclamanta nu a dovedit că pretinsa vătămare a drepturilor sale a fost cauzată printr-un act administrativ individual emis de recurentă, s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât recurenta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

2.4. La data de 19.03.2015, cu respectarea termenului legal, intimata-reclamantă . a formulat întâmpinare (filele 28-34), prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.

3. Considerentele instanței de recurs care au fundamentat soluția dată în cauză

Analizând această cale extraordinară de atac prin prisma motivelor de recurs formulate și observând dispozițiile art. 488 alin. 1 C.proc.civ., conform cărora casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate enumerate la pct. 1-8 ale acestui articol, Curtea, în raport de actele și lucrările dosarului, apreciază recursurile ca fondate, pentru următoarele considerente, a căror expunere respectă exigențele art. 499 C.proc.civ.:

Astfel, se observă că, în speță, instanța de contencios administrativ a fost învestită cu judecarea unei cereri, formulate de către reclamanta S.C. E. R. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate, M. Sănătății, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N. și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, având ca obiect:

(1) anularea unui număr de 3 acte administrative individuale ale pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate referitoare la contribuția clawback, aferentă trimestrelor 1, 2 și 3 ale anului 2012, constând în:

(a) notificarea privind Trimestrul 1 al anului 2012, emisă de CNAS în temeiul art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, conținută în comunicarea electronică (email) a CNAS din data de 05.05.2012, astfel cum a fost modificată ulterior prin comunicările electronice ale CNAS din 23.05.2012 și din 24.05.2012 ca urmare a solicitării reclamantei de verificare și corectare a erorii de raportare a consumurilor cu privire la anumite medicamente;

(b) notificarea privind Trimestrul 2 al anului 2012 nr. DG/1971/31.07.2012, emisă de CNAS în temeiul art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011;

(c) notificarea privind Trimestrul 3 al anului 2012 nr. MS/FD/2420/31.10.2012, emisă de CNAS în temeiul art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, acte administrative de autoritate prin care s-au stabilit și comunicat valorile vânzărilor de medicamente în scopul determinării contribuției clawback pentru trimestrele 1, 2 și 3 ale anului 2012 incluzându-se și taxa pe valoare adăugată;

(2) obligarea în solidar a pârâților la repararea prejudiciului în cuantum de 393.374 lei, cu dobânda legală până la plata efectivă a acestuia, cauzat prin inițierea, adoptarea și aplicarea cu privire la actele administrative individuale indicate la pct. (1) de mai sus a prevederii art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, astfel cum a fost introdus prin art. I din O.U.G. nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, în condițiile în care prevederile alin. 5 al art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările ulterioare, au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013 în privința expresiei „care include și taxa pe valoarea adăugată”; valoarea totală a prejudiciului solicitat în cuantum de 393.374 lei (119.735 lei pentru Trim. 1 al anului 2012; 132.852 lei pentru Trim. 2 al anului 2012 și 140.787 lei pentru Trim. 3 al anului 2012) reprezintă partea din contribuția clawback achitată de către reclamantă pentru Trim. 1, 2 și 3 al anului 2012 care este aferentă valorii taxei pe valoarea adăugată inclusă în mod nelegal în valoarea vânzărilor individuale de medicamente suportate din FNUASS și Bugetul Ministerului Sănătății prin raportare la care s-a determinat și achitat de către reclamantă Contribuția clawback pentru trimestrele 1, 2 și 3 ale anului 2012;

(3) obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Or, reține instanța de recurs că este fondat motivul de ordine publică prevăzut de art.488 alin.1 pct.6 C.proc.civ., invocat de recurenți în motivarea recursurilor promovate în cauză, analiza acestui motiv făcând inutilă cercetarea celuilalt motiv de casare invocat de către recurenți, respectiv cel stipulat la art.488 alin.1 pct.8 C.proc.civ., inclusiv sub aspectul soluției date pe fondul cauzei.

Într-adevăr, conform art. 488 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ., „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”.

De asemenea, potrivit art. 425 alin. 1 lit. b) C.proc.civ., „Hotărârea va cuprinde: b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.

Rezultă, așadar, din analiza acestor prevederi legale, că hotărârea poate fi considerată nemotivată atât atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cât și atunci când cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura pricinii.

Nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată (cu nulitatea acesteia) de legiuitor pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, conform jurisprudenței instanței de la Strasbourg, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat, totuși, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu susținerile uneia dintre părți ori concluziile unei instanțe inferioare.

Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

Întrucât Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanța sesizată.

Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Apreciază Curtea că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

Mai observă Curtea că hotărârea poate fi casată pe temeiul art. 488 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ. fie în situația în care judecătorul fondului a motivat superficial ori nu a motivat deloc soluțiile adoptate, inclusiv cu privire la excepțiile procesuale invocate de părțile chemate în judecată, fie atunci când sentința cuprinde considerente care nu au legătură cu pricina în care a fost pronunțată soluția respectivă, fie în ipoteza în care există contradicție între considerente, în sensul că din unele rezultă netemeinicia acțiunii, iar din altele faptul că este întemeiată.

Or, în speță, trebuie constatat că suntem în prezența unor astfel de ipoteze.

Astfel, se observă că, în fața instanței de fond, prin întâmpinare, pârâții au invocat mai multe excepții procesuale, respectiv:

- excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF, invocată de pârâtul Agenția Națională de Administrare Fiscală;

- excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și excepția inadmisibilității cererii, invocate de pârâtul Guvernul României;

- excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-N., invocate de acest pârât;

- excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Or, este esențial de evidențiat că, în prezenta pricină, Tribunalul București:

- prin încheierea din data de 25.09.2014 (filele 40-41-dosar fond), cu privire la care pârâtul CNAS a formulat recurs, a respins excepția inadmisibilității acțiunii, fără a motiva în vreun fel această soluție;

- potrivit celor consemnate în practicaua sentinței nr. 6829/ 23.10.2014, obiect al recursurilor pendinte, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N. și excepția lipsei de interes și au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României, fără a motiva în vreun fel aceste soluții;

- nu există vreo motivare cu privire la soluțiile expuse în paragrafele anterioare nici în considerentele sentinței recurate.

Altfel spus, simpla cercetare a încheierii din data de 25.09.2014 și a sentinței nr. 6829/23.10.2014, recurate în cauză, permite concluzia indubitabilă în sensul că judecătorul fondului a omis să expună argumentele care au fost avute în vedere la adoptarea soluțiilor date excepțiilor enumerate anterior, interesând, mai ales, întrucât referitor la acestea s-au formulat recursurile pendinte, excepția inadmisibilității acțiunii și excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N..

În acest context, este important de evidențiat că motivarea este de esența hotărârii și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de părți, dar și pentru a permite instanței de recurs să verifice aplicarea legii de prima instanță.

Or, în speță, nu este posibil a proceda astfel Curtea de Apel, ca instanță de recurs, atâta vreme cât nu există vreo motivare a soluțiilor evidențiate mai sus, care să permită perceperea raționamentului făcut de judecătorul fondului atunci când a analizat și soluționat excepțiile enumerate.

Întrucât în speță, așa cum am arătat anterior, este imposibilă exercitarea controlului judiciar, se impune a se dispune, în baza art. 498 alin. 2 C.proc.civ., aplicabil în temeiul art.28 alin.1 din Legea nr. 554/2004, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Urmează ca Tribunalul București, în rejudecare, să se pronunțe pe excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-N. și, apoi, față de art.248 alin.1 C.proc.civ., pe cererea dedusă judecății în cauză cu luarea în considerare a exigențelor impuse de art. 425 alin. 1 lit. b) C.proc.civ., respectiv să motiveze soluțiile adoptate de o manieră „pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă”.

4. Soluția instanței de recurs și temeiul legal al acesteia

Față de considerentele de mai sus, Curtea, constatând că, cu nesocotirea art. 425 alin. 1 lit. b) C.proc.civ., prima instanță a pronunțat încheierea din data de 25.09.2014, în ce privește soluția de respingere a excepției inadmisibilității, și sentința recurată și că se verifică, așadar, incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ., va admite recursul, în temeiul art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. 2 C.proc.civ., va casa încheierea din data de 25.09.2014, în ce privește soluția de respingere a excepției inadmisibilității, precum și sentința recurată și, aplicând, în temeiul art.28 alin.1 din Legea nr. 554/2004, art. 498 alin. 2 C.proc.civ., va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 248, . împotriva încheierii de ședință din data de 25.09.2014 și a sentinței civile nr. 6829/23.10.2014 pronunțate de Tribunalul București – SCAF și recurentele-pârâte AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N., cu sediul în Cluj-N., Piața A. I., nr. 19, jud. Cluj împotriva sentinței civile nr. 6829/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. E. R. S.R.L., cu sediul procesual ales la SCA Sulica P. V., în București, .. 27, sector 1 și cu intimații-pârâți M. SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, ., nr. 1-3, sector 1 și DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, .. 88, sector 5

Casează încheierea din data de 25.09.2014 (soluția de respingere a excepției inadmisibilității) și sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR Z. G. L. P. C. F. I. M. C.

GREFIER

M. I.

Red. PCF/8 ex./11.06.2015

Jud. fond V. S. – Tribunalul București - SCAF

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 3249/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI