Obligaţia de a face. Decizia nr. 1688/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1688/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 12652/3/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1688
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE M.-C. I.
JUDECĂTOR L. - G. Z.
JUDECĂTOR C. - F. P.
GREFIER D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare cererea de recurs formulată de recurenta pârâtă G. NAȚIONALĂ DE MEDIU-COMISARIATUL GENERAL REPREZENTANTĂ DE COMISAR GENERAL F. D. împotriva sentinței civile nr.5488/16.09.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M. D. având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant D. M. D. personal și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale de reprezentare de la dosar, lipsind recurenta pârâtă G. NAȚIONALĂ DE MEDIU-COMISARIATUL GENERAL REPREZENTANTĂ DE COMISAR GENERAL F. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Interpelat, apărătorul intimatului reclamant învederează că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Apărătorul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, a se avea în vedere că instanța de fond în mod corect a analizat aspectele invocate, sentința civilă recurată fiind legală și temeinică, iar criticile aduse de recurentă prin motivele de recurs sunt nefondate. Depune la dosar practică judiciară și arată că în privința cheltuielilor de judecată acestea vor fi solicitate pe cale separată.
După luarea cauzei în pronunțare se prezintă reprezentantul recurentei pârâte, depune la dosar delegație de reprezentare și ia cunoștință de măsurile dispuse.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sent.civ. nr. 5488/16.09.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal a fost admisă cererea formulata de reclamantul D. M. D. în contradictoriu cu pârâta G. N. DE MEDIU, cu sediul în București, sector 3, ., .> A fost anulată decizia nr. 951/10.09.2013 și dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică de comisar în cadrul Comisariatului Regional Prahova al Gărzii Naționale de Mediu.
A fost obligat pârâtul la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, de la încetarea raporturilor de serviciu până la reintegrarea în funcție.
A fost respinsă ca nedovedită cererea având ca obiect cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta G. Națională de Mediu, înregistrat pe rolul Curții de Apel la data de 4.12.2014, prin care a formulat următoarele critici:
Tribunalul s-a pronunțat prin interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept, caz care se subscrie motivului de casare prevăzut Ia art. 488 alin. (1) punctul 8 din Codul de procedură civilă.
Instanța de fond a analizat doar motivul neconstituționalității invocat, fără a cerceta și modalitatea corectă și completă în care s-a făcut reorganizarea, așa cum am solicitat și așa cum s-au mai pronunțat și alte instanțe. Punând accentul pe ideea de neconstituționalitate, instanța nu a putut observa elemente esențiale pe care pârâtul le-a invocat.
Prin OUG nr.77/2013 privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice s-a prevăzut, conform art.2 coroborat cu anexa nr.2, un procent de reducere a posturilor de 4% pentru Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, aplicabil și instituțiilor/autorităților publice/organelor de specialitate aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea acestuia, deci și a Gărzii Naționale de Mediu. în aplicarea prevederilor actului normativ menționat s-a procedat la desființarea posturilor vacante, precum și la reducerea cu 4% a posturilor ocupate, în condițiile în care art.4 stipulează că „instituțiile și autoritățile publice prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligația ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, să adopte/emită actele normative/administrative specifice de aprobare a structurii funcționale, în conformitate cu măsurile prevăzute la art. 1-3, după caz."
În baza acestui act normativ a fost adoptată HG nr.564/2013 (pentru modificarea HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu), în sensul reducerii numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu și structurile teritoriale ale GNM, de la 889, la 823 salariați. Structura organizatorică a Gărzii Naționale de Mediu rezultă din anexa 1 a HG nr. 1005/2012, modificată conform art.I pct.3 din HG nr.564/2013, publicată în M.O. nr.499/08.08.2013, astfel cum a fost reprogramat.
Având în vedere nota de fundamentare a Gărzii Naționale de Mediu nr.8769/2013 precum și avizul Agenției Naționale de Funcționarilor Publici nr._/2013, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a emis Ordinul nr.2009/21.08.2013, prin care s-a aprobat structura organizatorică detaliată a Comisariatului General, Regulamentul de organizare și funcționare și statul de funcții pentru G. Națională de Mediu, reducerea cu 4%, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr.77/2013 se referă la instituție în ansamblul acesteia și nu la compartimente sau comisariate județene, luate fiecare în parte.
Reorganizarea instituției, ca urmare a reducerii numărului de posturi alocat, presupune adoptarea unor soluții aplicabile tuturor funcționarilor publici în cauză. Prin aprobarea noii structuri organizatorice a instituției, cu un număr de posturi redus față de structura organizatorică anterioară, nu sunt încălcate prevederile art. 100 al. 5 din Leg. 188/1999, deoarece nu ne aflăm în ipoteza reglementată de acest text de lege, respectiv de înființare a unor posturi similare celor desființate ulterior procesului de reorganizare a instituției, ci de stabilire a numărului de posturi corespunzător noii structuri organizatorice, operațiune care constituie însă și esența procesului de reorganizare.
Reorganizarea mai sus prezentată a fost efectuată cu respectarea Metodologiei aprobată prin Decizia cu nr.859/27.08.2013 emisă Comisarul General al Gărzii Națională de Mediu.
Potrivit dispozițiilor art.147 alin.l din Constituția României, dispozițiile din ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept astfel că, în mod formal, respectivele prevederi continuă să fie în vigoare, doar Parlamentul sau Guvernul, după caz, având obligația de a abroga sau modifica respectivele acte normative, punându-le astfel în acord cu Constituția.
Conform art.147 alin.4 din Constituție, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor". Excepția de neconstituționalitate formulată față de Legea privind aprobarea OUG nr.77/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.136/25.02.2014.
Aplicarea pentru viitor a deciziilor Curții vizează raporturile juridice care urmează a se naște și situațiile juridice pendinte. Din jurisprudența Curții Constituționale reiese că o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică numai în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția până la data menționată, altele decât cea în care a fost pronunțată decizia Curții.
Acțiunea reclamantului a fost introdusă la data de 11.04.2014, astfel că raportat la momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial prezenta cauză nu se afla încă pe rolul instanțelor judecătorești. Pronunțarea unei decizii prin care se constată neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, întrucât reclamantul ar viza astfel modificarea raporturilor juridice existente, cu consecința extinderii efectelor deciziei Curții pentru trecut, fapt ce contravine prevederilor art.147 alin.4 din Constituție.
Cu privire la reintegrarea d-lui D. M. D. în funcția publică deținută anterior de acesta, acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul că ar însemna menținerea unui raport de serviciu pe o funcție inexistentă la acest moment.
Capătul de cerere referitor la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate nu este întemeiat, drept pentru care se impune a fi respins deoarece în condițiile în care o restructurare de posturi implică o acțiune in justiție a celor eliberați din funcție cu consecința unor despăgubiri ar ține instituțiile la efectuarea unor cheltuieli cu personalul ceea ce face ca presiunile suplimentare cu bugetul să persiste fără a se apăra interesul general public.
Instanța în mod greșit a dispus anularea Deciziei nr. 932/10.09.2013 pe considerentul emiterii Deciziei Curții Constituționale nr.55/05.02.2014, în sensul că potrivit art. VIII din decizie constatarea neconstituționalității unei legi de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului implică și ordonanța în cauză. Instanța a analizat în mod superficial această mențiune în loc să aprecieze că deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor, iar nu pentru raporturile juridice care au luat naștere și s-au derulat sub imperiul unei Ordonanțe de Urgență care era în vigoare la data desfășurării acesteia, conform art. 31 din Legea nr.47/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale care prevede: „(l)Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. (3)Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept", text de ce reia dispozițiile art. 147 din Constituție din care rezultă încetarea (pe viitor a efectelor juridice).
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra aplicării în timp a actelor normative constatate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale, instanța supremă a apreciat că art. 31 din Legea nr.47/1992 presupune încetarea efectelor în situația nepunerii în acord cu Constituția a dispozițiilor contrare acesteia la expirarea termenului de 45 de zile, această încetare fiind similară din punct de vedere al efectelor cu abrogarea actului normativ, consecința cea mai importantă fiind aplicarea pentru viitor a deciziei în sensul de a nu mai fi puse în aplicare dispozițiile textului neconstituțional. O altă interpretare ar fi contrară principiului activității legii, principiu consacrat prin art. 15 alin (2) din Constituție interpretat per a contrario în sensul activității legii din momentul intrării în vigoare până la momentul încetării activității. Activitatea Deciziei nr. 55 reiese din art. 147 alin. (4) din Constituție „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, "dispoziție reluată de Legea nr.47/1992 republicată care la art. 11 alin. (3) prevede „Deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor."
Pentru aceste considerente, în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat în sensul anulării deciziei nr. 932/10.09.2013 reținând aplicarea Deciziei nr. 55 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.136 din 25.02.2014, dată ulterioară emiterii deciziei (10.09.2013), făcând Decizia CCR inaplicabilă față de actul administrativ anterior acesteia, cum Decizia nr. 55 nu retroactivează conform art.147 din Constituție și a Legii nr. 47/1992, ci este definitivă și general obligatorie de la momentul publicării.
Față de cele mai sus arătate, se solicită instanței modificarea în tot a sentinței civile în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererii de anulare a Deciziei nr.961/10.09.2013 de eliberare din funcție a reclamantului D. M. D..
În drept: art. 430 coroborat cu art. 488 alin (1) și urm. din C. proc. civ., art. 20 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (2) cu modificările și completările ulterioare și HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau coordonare Guvernului, HG nr. 564/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1005/_ privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.
Intimatul D. M. D. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de recurentă pot fi subsumate motivului de casare constând în greșita aplicare a normelor de drept material (art. 488 alin.1 pct. 8 NCPC), cu referire la nelegala aplicare a dispozițiilor constituționale și legale referitoare la întinderea efectelor deciziilor Curții Constituționale, însă acest motiv de casare este nefondat.
După cum în mod legal a reținut tribunalul, din cuprinsul dispozitiei nr. 7/19.01.2006 rezultă că intimatul D. M. D. indeplinit incepand cu data de 16.01.2006 functia de comisar clasa I, grad profesional principal, treapta I.
Prin decizia nr. 961/10.09.2013 s-a stabilit ca la data implinirii termenului de preaviz ntimatului ii inceteaza raportul de serviciu prin eliberarea din functia publica specifica de executie de comisar clasa I, grad profesinal superior, clasa 72 de salarizare, grdatia 5 din cadrul Comisariatului Judetean rahova al Garzii Nationale de Mediu, conform prev. art. 99 al. 1 lit. b din l. 188/1999 modificata si completata.
Prin adresa nr. 1622/GM/1.04.2014, s-a respins plangerea prealabilă formulată de intimat, ca neintemeiata.
Prin decizia nr. 55/05.02.2014 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 sunt neconstituționale.
Potrivit art. VIII din această decizie, constatarea neconstituționalității unei legi de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului include și ordonanța la care se referă aceasta încetând să mai producă efecte juridice, sens în care sunt și prevederile legii nr. 47/1992, modificată și completată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Raționamentul recurentei, potrivit căreia efectele acestei decizii ar privi doar acte administrative emise în executarea ordonanței de urgență – declarate neconstituționale – la o dată ulterioară publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial nu poate fi primit, art. 147 alin.1 și 4 din Constituție, respectiv ale art. 11 alin.3 din Legea nr. 47/1992 neputând fi interpretate în acest mod.
Dimpotrivă, aplicarea pentru viitor a deciziilor prin care un act normativ a fost declarat neconstituțional înseamnă nu doar inaplicabilitatea acestuia raporturilor juridice și situațiilor juridice, cu începere de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial (suspendarea pentru termenul constituțional de 45 de zile având de asemenea semnificația neaplicării actului normativ), ci și aplicarea acestei decizii tuturor litigiilor în curs la data publicării deciziei Curții Constituționale și, a fortiori, litigiilor născute după data respectivă, cum este și cel de față, fapt recunoscut inclusiv de către recurentă.
Astfel, ar fi de neconceput ca OUG nr. 77/2013 să fie declarată neconstituțională, întrucât afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, prin reducerea discreționară a unor posturi ocupate din administrația publică centrală și locală, dar efectele concrete ale acestui act normativ, printre care se află și decizia contestată, act administrativ emis în baza și pentru executarea actului normativ declarat neconstituțional, să se producă în continuare, sub cuvânt de neretroactivitate. În acest fel, deciziile Curții Constituționale ar rămâne pur teoretice și iluzorii, iar efectele încălcării Constituției s-ar produce în continuare, ceea ce într-un stat de drept este inadmisibil.
Ca atare, nu se mai impune analizarea reorganizării efectuate din perspectiva altor norme legale, aflate în vigoare, câtă vreme aceasta a fost efectuată în baza și pentru executarea unui act normativ neconstituțional.
Vor fi înlăturate prin urmare și criticile referitoare la pretinsa imposibilitate de ocupare a unui post desființat, însăși măsura desființării postului intimatului fiind înlăturată cu efect retroactiv, singura consecință logică și legală a anulării deciziei de încetare a raporturilor de serviciu fiind reintegrarea intimatului într-o funcție publică de execuție corespunzătoare clasei I, grad profesional superior și va obliga pârâtul la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, de la încetarea raporturilor de serviciu până la reintegrarea în funcție, potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/1999.
În fine, considerațiile de oportunitate referitoare la neatingerea scopului urmărit de legiuitorul derivat la adoptarea OUG nr. 77/2013 sunt lipsite de orice relevanță juridică din perspectiva dispozițiilor art. 488 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă G. NAȚIONALĂ DE MEDIU-COMISARIATUL GENERAL REPREZENTANTĂ DE COMISAR GENERAL F. D. împotriva sentinței civile nr.5488/16.09.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M. D., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.- C. I. L.-G. Z. C.-F. P.
GREFIER,
D. Ș.
Jud fond TB2
L. G.
Red.L.G.Z/4 ex
| ← Pretentii. Decizia nr. 1828/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1821/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
