Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 863/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 863/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 831/2/2015

Dosar nr._

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 863

Ședința publică de la 25 martie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. P.

GREFIER: M. B.

* * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea acțiunii promovate de reclamanta C. M. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții M. T., M. F. EUROPENE și C.N.A.D.N.R.-S.A., având ca obiect „suspendare executare act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a dosarelor aflate în stare de amânare, răspund reclamanta, prin avocat I. A. N., în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 361 din dosar, și pârâtul M. F. Europene, prin consilier juridic B. D. C., care depune delegație la dosar, lipsă fiind ceilalți pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia se învederează faptul că, la data de 24.03.2015, prin serviciul registratură, pârâta C.N.A.D.N.R.-S.A. a depus cerere de amânare, iar reclamanta un set de înscrisuri.

Pârâtul, prin consilier juridic, arată că a solicitat dosarul pe lista amânărilor față de cererea formulată de pârâta C.N.A.D.N.R.-S.A., prin care sunt invocate atât lipsa de procedură, cât și lipsa de apărare, față de împrejurarea că citația nu a fost primită în timp util.

Reclamanta, prin avocat, față de prevederile art. 159 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța poate să scurteze termenele în caz de urgență, apreciază că nu se impune amânarea pentru motivul invocat de pârâta C.N.A.D.N.R.-S.A..

Curtea, deliberând asupra cererii de amânare formulată în cauză de pârâta C.N.A.D.N.R.-S.A., o respinge ca neîntemeiată, în raport de obiectul pricinii – suspendare executare, care, potrivit Legii nr. 554/2004, este o cauză urgentă, astfel încât prevederile art. 159 din codul de procedură civilă invocate de pârâtă în susținerea cererii de amânare nu sunt incidente în ceea ce privește termenul de cinci zile, același text legal permițând instanței să scurteze termenul de citare în situația în care pricina este urgentă, astfel cum este în cauză de față. În ceea ce privește cererea formulată la punctul 2 referitoare la solicitarea de acordare a unui termen pentru imposibilitate de apărare, Curte o respinge ca neîntemeiată în raport de împrejurarea că nu este motivată, precum și de faptul că pârâta este o instituție publică care are în structura sa de organizare compartiment juridic, astfel încât nu există temei juridic pentru formularea unei astfel de cereri, aceasta având posibilitatea să delege un consilier juridic care să susțină interesele sale în prezenta cauza.

Pârâtul, prin consilier juridic, depune întâmpinare, în trei exemplare, un exemplar fiind comunicat și reclamantei, prin avocat.

Reclamanta, prin avocat, solicită lăsarea dosarului la ordine pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării depuse și comunicate la acest termen.

Pârâtul, prin consilier juridic, arată că nu se opune.

Curtea dispune lăsarea dosarului la ordine.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a dosarelor aflate în stare de amânare, răspund reclamanta, prin avocat I. A. N., în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 361 din dosar, și pârâtul M. F. Europene, prin consilier juridic B. D. C., având la dosar delegație, lipsă fiind ceilalți pârâți.

Reclamanta, prin avocat, depune chitanța și recipisa de consemnare a sumei de 10.000 lei, reprezentând cauțiunea stabilită pentru soluționarea cererii de suspendare.

Curtea ia act că reclamanta a depus, în original, chitanța și recipisa de consemnare a cauțiunii în cuantumul stabilit de instanță și dispune înaintarea documentelor către Registrul de Valori al Secției a VIII-a a Curții de Apel București spre păstrare, urmând ca la dosar să rămână copii ale acestuia.

Reclamanta, prin avocat, depune un extras de pe portalul instanței, din care rezultă că C. a formulat contestație împotriva notei a cărei suspendare se solicită în cauză.

Pârâtul, prin consilier juridic, învederează faptul că M. F. Europene este reprezentat în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, astfel cum prevăd dispozițiile OUG nr. 107/2013, care reprezintă sediul în materie pentru mandatul legal acordat Ministerul Finanțelor Publice, prevederile OUG nr. 85/2014, care reprezintă actul normativ prin care autoritatea de management a fost preluate de M. F. Europene de la M. T.. Consilierul juridic menționează că partea pe care o reprezintă în dosar este Direcția Generală Managementul F. Externe (cu sediul în Bulevardul D. G.), care a fost o structura din cadrul Ministerului Transportului și care a fost preluată de M. F. Europene.

Reclamanta, prin avocat, cu privire la calitatea procesuală a Ministerului T., învederează că, potrivit dispozițiilor OUG nr. 85/2014 publicată la data de 22.12.2014, acest minister nu mai are calitate procesuală, având în vedere că structura, personalul și atribuțiile au fost preluate de M. F. Europene. Cu toate acestea, în cauza dedusă judecății s-a susținut menținerea în calitate de parte a Ministerului T., întrucât, în adresa înaintată se arată că protocolul de primire a fost la data de 18 februarie 2015, OUG nr. 85 fiind pusă în aplicare mult mai târziu. Prin urmare, consecințe cu privire la plângerea administrativă ar putea fi produse inclusiv în privința Ministerului T.. Pentru opozabilitate, insistă în menținerea în cauză și a Ministerului T.. Solicită să se aibă în vedere faptul că toate actele au fost întocmite de M. T. și că M. F. Europene este reprezentat de M. Finanțelor.

Pârâtul, prin consilier juridic, învederează că M. T. nu mai are calitate procesuală în prezent, astfel că menținerea sa în cauza, doar pentru a-i fi opozabilă hotărârea, nu este întemeiată legal. Chiar dacă va rămâne parte în dosar, hotărârea care va fi pronunțată nu va putea fi pusă în executare de către M. T..

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de suspendare invocată prin întâmpinare, pârâtul, prin consilier juridic, învederează faptul că această cerere a fost formulată de o persoană juridică ce are calitatea de contractor (parte) într-un contract încheiat de C. cu reclamanta din prezenta cauză. Cererea de suspendare a fost transformată într-o acțiune oblică, împrejurare care nu este permisă în acțiunile de contencios administrativ. Legea contenciosului dă dreptul persoanei vătămate într-un drept al său să formuleze o astfel de cerere de suspendare, însă reclamanta nu are un drept al său, a cărui realizare să fie urmărită prin intermediul acestei acțiuni. Există în speță două raporturi juridice: unul încheiat inițial între C. și reclamantă, fiind izvorât din contractul dintre părți; al doilea este încheiat între C. și bugetul de stat și este guvernat de regulile imperative de drept public. Un al doilea argument care vine în susținerea excepției rezultă din mecanismul prin care se fac plățile. Acest mecanism este reglementat de OUG nr. 64/2009, iar prima etapă este reprezentată de faptul că beneficiarul, C., plătește contractorului contravaloarea facturii din bugetul de stat, iar nu din fonduri proprii și nici din fonduri alocate C. de la bugetul de stat. A doua etapă constă în faptul că C. solicită autorității de certificare și plată să ceară Comisiei Europene rambursarea acestei cheltuieli, iar cea de –a treia etapă constă în împrejurarea că autoritatea de certificare și plată (care este o direcție în cadrul Ministerului Finanțelor) transmite solicitarea Comisiei Europene care returnează banii direct la bugetul de stat. Reclamanta, la fel ca și C., nu are interesul de a solicita suspendarea sau anularea actului, întrucât nu sunt vătămate într-un drept al lor. Singura parte vătămată este bugetul de stat. Corecția financiară se aplică în momentul în care autoritatea de certificare și plată solicită Comisiei Europene restituirea sumei, însă această sumă va fi mai mică cu 25 % (procentul aplicat cu titlu de corecție financiară ).Al treilea argument adus în susținerea excepției inadmisibilității constă în faptul că nici măcar C. nu a intenționat să formuleze o cerere de suspendare a executării; introducerea lui în acest litigiu, în calitate de intervenient forțat sprijină susținerea pârâtului, având în vedere că și reclamanta a recunoscut, în mod implicit, că nu putea fi făcută cererea de către un terț față de raportul juridic. Din acest motiv a solicitat introducerea în cauză a acestuia în calitate de intervenient forțat. Dacă C. ar fi considerat că este necesară suspendarea executării actului, ar fi formulat cerere de suspendare în cadrul dosarului la care reclamanta a făcut trimitere.

Reprezentantul convențional al reclamantei solicită respingerea excepției inadmisibilității ca neîntemeiată, pentru argumentele care vor fi prezentate și care susțin și interesul legitim. Drepturile și interesele legitime ale reclamantei au fost și sunt afectate prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din data de 5 decembrie 2014, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, drepturile reclamantei au fost vătămate prin faptul că, prin nota de constatare din data de 5 decembrie 2014, au fost luate două măsuri sancționatorii: stabilire corecții financiare și stabilire de creanțe bugetare. În ce privește partea de corecții financiare, arată că aceasta nu afectează prețul contractului, deoarece suma respectivă (stabilită la 25% reducere) nu mai este eligibilă din fonduri europene, fiind suportată de la bugetul de stat. În opinia sa, și acest fapt este nelegal. Cu privire la stabilirea creanțelor bugetare, arată că în discuție este o sumă de aproximativ 9 milioane de lei, iar această sumă, astfel cum se arată în nota de constatare, se recuperează din rambursările ulterioare de la beneficiar. Rambursările ulterioare reprezintă de fapt plata prețurilor lucrărilor executate în toată perioada. Prin urmare, dreptul reclamantei de a încasa prețul contractului pentru lucrările care au fost executate și care urmează să fie executate până la încetarea contractului este afectat, în condițiile în care prețul contractului se reduce, în mod nelegal, pe de o parte, prin decontarea la un curs valutar de 3,5705 lei, iar, pe de altă parte, prin recuperarea a ceea ce deja s-a decontat la un preț de curs valutar info euro, potrivit cu clauza 14.15 din contract, recuperarea din sumele prezente și viitoare. Având în vedere că dreptul la contravaloarea lucrărilor efectuate este vătămat, apreciază că are interes în formularea prezentei cereri de suspendare. Astfel cum rezultă și din documentele aflate la dosar, s-a început punerea în executare a acestei note, fiind reținută din factura nr. 25 suma de 1 milion de lei, iar facturile 25 și 29, care au fost emise pentru lucrările efectuate la data de 1 iunie 2014, respectiv la data de 11 noiembrie 2014, au fost deja decontate la prețul de 3,5705 lei, la cursul euro, astfel cum se menționează în nota de constatare. În concluzie, cererea de suspendare este admisibilă, reclamanta fiind vătămată în sensul Legii nr. 554/2004, iar nu în sensul acțiunii oblice invocate.

Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de suspendare.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii de suspendare, pentru motivele aratăte în acțiune și în răspunsul la întâmpinare. În ce privește primul motiv de caz temeinic justificat, arată că acesta este reprezentat de faptul că au fost încălcate dispozițiile OUG nr. 66/2011, în sensul că, deși în nota de constatare au fost stabilite două sancțiuni (corecții financiare și stabilire de creanțe bugetare), s-a întocmit notă de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare. Potrivit art. 27 din OUG nr. 66/2011, acestă notă se întocmește exclusiv atunci când se constată ataberi pe procedură de achiziție publică. În toate celelalte situații, în care instituția statului abilitată constată pretinse nereguli se întocmește proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. Aceste două titluri de creanță au regim juridic diferit, fiind prezentate ca și model diferit în anexa 4 și 5 la Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 de aplicare a OUG nr. 66/2011. Un al doilea motiv de caz justificat este dat de faptul că în nota de constatare s-au inserat ad literam fraze din raportul Curții de Conturi din data de 4.08.2014. Or, în întreaga economie a dispozițiilor OUG nr. 66/2011, pornind de la art. 20, art. 21, art. 23 și art. 27, aceste organe abilitate ale statului trebuie să efectueze verificări proprii, iar nu verificări prin preluări de la alte instituții. Susține că există și al treilea caz bine justificat. Astfel, având în vedere nota de constatare, prin care s-a stabilit prețul contractului semnat cu C. la data de 28.08.2009, susține că suma trebuia deconstată la un preț de 3,5705 lei, urmând să fie aplicată o altă ajustare. Apreciază că organul de control a încălcat integral voința reală a părților existentă la încheierea contractului și chiar propriile constatări reținute în procesul verbal de verificare a eligibilității acestui contract (încheiat la data de 19 decembrie 2013, anexa 14.2 la nota de constatare). Solicită să se aibă în vedere că aceeași instituție, care în procesul de eligibiliate a considerat că totul este în regulă, neformulând niciun fel de obiecțini în ce privește diferențele de curs valutar, a avut în nota de constatare o opinie diferită. Totodată, solicită să se obverse că C. a decontat facturile de la 1-21, 1-24 la prețul în euro, conform subclauzei 14.15 din Condițiile generale de contract, astfel cum au fost modificate prin Condițiile particulare. Potrivit acestei subclauze, trebuia respectat cursul info euro din ultima zi lucrătoare din certificatul interimar de plată. Faptul că organul de constatare nu a ținut cont de voința reală a părților, de propriile constatări, respectiv de faptul că a vizat favorabil toate plățile, timp de trei ani și jumătate, la cursul potrivit subclauzei 14.15, susține că este un caz bine justificat, care creează o prezumție puternică și îndoială asupra legalității acestui act. Pe de altă parte, din multitudinea documentelor care au format voița reală a părților (din fazele de licitație, de semnare și derulare a contractului), organul de control s-a oprit asupra clarificării nr. 3 și asupra actului adițional nr. 2. Clarificarea nr. 3 nu a modificat condițiile din contract, iar actul adițional nr. 2 nu a schimat prețul contractului din euro în lei. Mai mult, există o diferență foarte clară între moneda prețului contractului și moneda de plată a prețului contractului. În mod eronat s-a interpretat că această clauză (nr. 14.15) a fost abrogată sau modificată de către organul de control, referința la 14.15 fiind generică și ambiguă. Mai arată că nu este esențială clarificarea 3 și, în plus, toate documentele contractului se interpretează unele prin altele, astfel cum se prevede în subclauza 1.5 din documentație. Întreaga voință a părților contractuale, cum prevede art. 976, 977 și 982 din Codul civil concordă voința reală a părților de a stabili un preț în euro. Invocă și adresa C., care este anexa nr. 19 la nota de constatare, în care este expus același punct de vedere, în sensul că niciodată nu s-a considerat că prețul contractului este în lei. Referitor la paguba iminientă, solicită să se aibă în vedere că reclamanta este un agent economic pe piață din anul1999, care a încheiat în jur de 28 de contracte. De asemenea, arată că inițial lucrările se efectuează în avans pe banii reclamantei, după care sunt aprobate, verificate de C. și decontate. În prezent, există lucrări care nu au fost plătite de C., motiv pentru care furnizorii și prestatorii nu au fost plătiți, astfel că, până în luna noiembrie 2014, au fost acumulate importante datorii la bugetul de stat. Până la momentul apariției raportului Curții de Conturi nu s-au înregistrat probleme și nimeni nu a considerat că acest contract are prețul în lei, cu atât mai mult cu cât nu există nicio clauză, astfel cum se face mențiune în mod eronat în nota de constatare, că prețul este la cursul BNR de 3,5705 lei. Prin urmare, având în vedere plățile aflate în curs de decontare, persoanele angrenate (astfel cum rezultă din documentele atașate, chiar și 196 de persoane pe lună), mașinile speciale utilizate pentru forarea 15.000 metri cubi de munte, consideră că punerea în executare, care modifică prețul contractului prezent, trecut și viitor, afectează iremediabil furnizorii, pe reclamantă și bugetul statului. Pe de altă parte, susține că există și un interes public general în această cauză. Solicită plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate în întâmpinare.

Curtea reține dosarul în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamanta C. M. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul M. T.,, a solicitat suspendarea parțiala a executării Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_ din data de 05.12.2014, cu toate anexele sale, emisa de M. T. - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport - Direcția Generala Managementul F. Externe, pana la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ unilateral menționat.

A precizat ca solicita suspendarea parțiala a executării Notei de constatare din 05.12.2014, cu privire la constatările care au ca obiect Contractul nr. 92/_ 5R12 - Lucrări de Reabilitare DN 76 Vârfurile - Ștei, km 69+350 - 102+660, constatări cuprinse la pct. 2.1. si 2.2. - paginile 9 -18, la pct. 2.3, pct. 2.4. - paginile 25 - 26, precum si la pct. 4 - pagina 28.

În motivare, reclamanta a arătat că are calitatea de Contractor in Contractul 5R12, respectiv Antreprenor potrivit FIDIC roșu, ediția 1999 - Condiții contractuale generale, iar C.N.A.D.N.R. - S.A. are calitatea de Angajator in același contract, respectiv Beneficiar potrivit acelorași Condiții contractuale generale.

Prin Nota de constatare din 05.12.2014 s-au stabilit pretinse nereguli in derularea contractului 5R12 - pct. 7. A. paginile 7 - 27 - cu stabilirea de sancțiuni constând in:

a) aplicarea unei corecții financiare in cuantum de 25% din valoarea eligibila a contractului {paginile 53 - 54 din Nota de constatare din 05.12.2014) si

b) stabilirea unei creanțe bugetare in suma totala de 12.359.013,01 lei care trebuie recuperata din rambursările ulterioare la care Beneficiarul are dreptul - C.N.A.D.N.R. - S.A. {paginile 55; 63 din Nota de constatare din 05.12.2014)

A arătat că recuperarea creanței bugetare din rambursările ulterioare la care Beneficiarul - C.N.A.D.N.R. - S.A. - are dreptul, reprezintă de fapt recuperarea din contravaloarea prețului lucrărilor executate de societate, contravaloare care urmează a fi decontata la Beneficiar si aprobata la plata de Beneficiar si de MT - AMPOST.

A precizat că sancțiunile menționate anterior inseamna, potrivit mențiunilor din actul administrativ a cărui suspendare o solicitam, umatoarele reduceri ale prețului contractului:

a)Corecția financiara aplicata de 25% din valoarea eligibila a contractului este de 42.394.350,51 lei (aprox. 11.873.505,25 Euro daca ținem seama de cursul valutar 1 Euro = 3,5705 lei aplicat nelegal de echipa de control) - suma cu care este "micșorată definitiv" valoarea eligibila a Contractului 5R12, asa cum se menționează expres in Nota de constatare din 05.12.2014.

A precizat ca valoarea eligibila a Contractului 5R12 este tocmai prețul contractului, asa cum este acesta menționat in Acordul Contractului semnat la 28.08.2009 "in valoare de_,22 lei (fara TVA) insemnand/reprezentând 47.855.723,07 Euro sau o alta astfel de suma care se poate plați conform prevederilor contractului, la momentul si in felul prevăzut in contract".

b)Stabilirea unei creanțe bugetare in suma totala de 12.359.013,01 lei care trebuie recuperata din rambursările ulterioare reprezintă o modificare a prețului Contractului 5R12 pentru ceea ce deja s-a executat din acest contract (adică modificare pentru trecut), iar rațiunile profund nelegale care au stat la baza acestei stabiliri conduc, in fapt si in drept, si la o modificare a prețului contractului pentru prezent si viitor.

Reclamanta a susținut că a contestat prin Plângerea administrativa Nota de constatare din 05.12.2014:

- atat sub aspectul constatărilor de la pct. 1 (paginile 7-9) referitoare la "Utilizarea unor cerințe de calificare/selecție restrictive pentru atribuirea Contractului nr. 92/_/28.085.2009 având ca obiect execuția Lucrărilor de Reabilitare DN 76 Vârfurile - Stei, km 69+350 - 102+660, Contract 5R12 (cod SMIS_) subproiect 5", care au condus la aplicarea corecției financiare de 25%;

-cat si sub aspectul constatărilor de la pct. 2.1., pct. 2.2. (paginile 9 -18), de la paginile 25 - 27 (de la sfârșitul pct. 2.4.) si pct. 4 (pagina 28) referitoare la pretinsele cheltuieli neeligibile rezultate din: (i) diferentele de curs valutar aferente CIP - urilor nr. 1-21, dar si nr. 22 - 23 si Avans si (ii) ajustările de preturi aferente CIP - urilor nr. nr. 1 - 21, dar si nr. 22 - 23, ambele categorii de cheltuieli fiind deja decontate in cadrul Contractului 5R12.

A menționat că, din creanțele bugetare in suma totala de 12.359.013,01 lei menționate in Nota de constatare din 05.12.2014, sumele pe care subscrisa reclamanta le-am identificat ca fiind stabilite a fi recuperate din rambursările ulterioare aferente Contractului 5R12 urmare a Notei contestate prin plângerea prealabila, sunt in suma totala de 9.164.808,74 lei:

a)pentru CIP - urile (Certificate Interimare de plata) nr. 1-21 si Facturile nr. 1-21, decontate deja in cadrul Contractului 5R12:

-suma de 7.218.751,64 lei ("Suma neeligibilă aferentă diferențelor de curs valutar este de 7.218.751,64 lei, ca diferență între ceea ce s-a autorizat de AM POST și cera ce trebuia să se autorizeze." - pct. 2.1. pagina 15 din Nota contestata); suma de 853.714,24 lei {"Astfel, diferența de 853.714,24 lei (4.351.066,09 lei - 3.497.351,85 lei), reprezentând ajustarea de preț plătită în plus este nedatorată Antreprenorului și prin urmare neeligibilă."; "Echipa de control consideră că ajustarea de preț s-a efectuat eronat aplicându-se factorul de escaladare la valoarea în euro și nu s-a transformat în lei pentru a se aplica apoi factorul de escaladare, dar fiind o înmulțire rezultatul este același, neavând implicații financiare, suma fiind deja inclusă în valoarea reprezentată de diferențe de curs valutar." - pct. 2.2. pagina 18 din Nota contestata);

b)pentru CIP - ul nr. 22 si Factura nr. 22/16.04.2014, decontate deja in cadrul Contractului 5R12:

-suma de 596.943,32 lei ("Cheltuieli neeligibile aferente diferențelor de curs valutar de 596.943,32 lei, având in vedere ca cursul utilizat era de 4,5015 lei.") - pagina 25 din Nota contestata;

-suma de 13.377,85 lei ("Ajustările aferente cheltuielilor neeligibile 13.377,85 lei") - pagina 26 din Nota contestata;

c) pentru CIP - ul nr. 23 si Factura nr. 23/16.04.2014, decontate deja in cadrul Contractului 5R12:

-suma de 481.374,78 lei ("Cheltuieli neeliqibile aferente diferențelor de curs valutar de 481.374,78 lei, având in vedere ca cursul utilizat era de 4,4603 lei.") - pagina 26 din Nota contestata;

-suma de 646,91 lei ("Ajustările aferente cheltuielilor neeligibile 646,91 lei") - pagina 26 din Nota contestata.

În concluzie, a arătat că solicita suspendarea executării Notei de constatare din 05.12.2014 pentru toate consecințele care decurg din constatările privind diferentele de curs valutar si ajustări de pret, ambele aferente Contractului 5R12, atat pentru trecut (sume deja cuantificate prin Nota contestata), dar si pentru prezent si viitor (sume care urmează a se reflecta in decontările ulterioare aferente contractului pentru lucrările ce se vor efectua - CIP-uri si facturi aferente).

În ceea ce privește cazul bine justificat, reclamanta a arătat că, desi echipa de control a emis "Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare" din 05.12.2014, in realitate aceasta cuprinde si pretinse nereguli pentru care legea prevede imperativ emiterea unui "Proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare". Sub acest aspect, Nota de constatare din 05.12.2014 este nula.

Nota de constatare din 05.12.2014, in ceea ce privește Contractul 5R12 cuprinde pretinse nereguli aferente procedurii de achiziție publica, dar si aferente derulării contractului, si stabilește atat corecții financiare, cat si creanțe bugetare:

Reclamanta a invocat prevederile art. 21, art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, și a conchis în sensul că numai în cazul prevăzut de art. 27 se emite Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare si anume doar daca se constata, abateri/nereguli in derularea procedurii de achiziție publica, in toate celelalte cazuri de nereguli constatate de organele competente din cadrul autorităților publice cu atribuții in gestionarea fondurilor europene se emit Procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Având in vedere ca pretinsele nereguli stabilite in sarcina sa la pct. 2.1. - 2.2 - paginile 9 si urm., pct. 3 - paginile 25 - 26, pct. 4 - pagina 28, din Nota de constatare din 05.12.2014, privesc derularea Contractului 5R12 si nu procedura de achiziție publica (prealabila semnării Acordului contractual), coroborat cu celelalte mențiuni privind creanțele bugetare stabilite (arătate mai sus) si cuprinse in nota, considera ca pentru aceste pretinse nereguli trebuia emis ca si titlu de creanța - Proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Un alt argument ca cele doua titluri de creanța nu sunt identice este dat si de faptul ca in Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 - norme metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 66/2011 se stabilește modelul titlului de creanța "Proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare", iar in Anexa 5 la aceleași norme se stabilește modelul titlului de creanța "Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare."

Sancțiunile din cele doua titluri de creanța sunt diferite: stabilirea de corecții financiare in Nota si stabilirea de creanțe bugetare in Proces-verbal.

Referitor la obligația legala nerespectata de echipa de control de a efectua propriile verficari (verificări prin propriile simțuri), reclamanta a arătat că echipa de control a preluat ad-literam in Nota de constatare din 05.12.2014, in totalitate, pretinsele nereguli, referitoare la diferentele de curs valutar si ajustările de pret pentru contractul 5R12 (Acordul contractual din 28.08.2009) din Raportul Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi nr._/04.08.2014, in condițiile in care O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare la momentul emiterii Notei contestate, prevăd efectuarea de controale si verificări pentru constatare de nereguli prin simțuri proprii si nu prin copieri din rapoartele altor instituții.

Apreciază că încălcarea dispozițiilor imperative ale O.U.G. nr. 66/2011 care prevăd efectuare efectiva/concreta de verificări si nu copiere din actele de control ale altor instituții, apreciem ca, deasemenea, atrage sancțiunea nulității Notei de constatare din 05.12.2014.

O alta imprejurare legata de starea de fapt si de drept care în opinia reclamantei creeaza o indoiala serioasa asupra prezumției de legalitate a Notei de constatare din 05.12.2014 este reprezentata de faptul ca echipa de control nu menționează si individualizează care sunt actele normative interne si/sau comunitare care prevăd pretinsele nereguli săvârșite de Beneficiar si societate in derularea Acordului Contractual semnat la data de 28.08.2009 (Contractul 5R12) cu privire la diferentele de curs valutar si ajustările de preturi.

Reclamanta a arătat că, desi in Nota de Constatare din 05.12.2014 se invoca generic o . acte normative interne si comunitare, nu se indica, concret, pentru pretinsa neregula reprezentata de cheltuielile neeligibile rezultate din diferentele de curs valutar si ajustarea pretins eronata de pret, niciun articol din aceste acte.

O altă critică formulată vizează faptul că, printr-o interpretare eronata făcuta de echipa de control atat a condițiilor de organizare a licitației, cat si a condițiilor contractuale, cu privire la prețul contractului, se tinde total neintemeiat si nelegal:

-nu numai la modificarea prețului contractului si la modificarea prețului articolelor unitare din Oferta care sunt in Euro,

-dar si la impunerea unor clauze care nu exista in contractul incheiat de părțile semnatare, cum este susținerea aplicării pentru prețul contractului a unui curs valutar de 1 euro = 3,5705 lei - clauza inexistenta in contract.

Astfel ca, se ajunge ca, printr-o interpretare greșita data clauzelor contractuale de catre echipa de control, sa se stabilească pretinse nereguli.

Următoarea critică a reclamantei vizează faptul ca paratul MT - AMPOST, prin organele sale competente, a avizat favorabil ca si cheltuieli eligibile toate sumele solicitate in derulare Contractului 5R12 (Acordul contractual semnat la 28.08.2009) prin Certifícatele Interimare de Plata nr. 1-21 si nr. 22 - 23 si prin facturile nr. 1 - 21 si nr. 22 - 23 pe care acum, in mod neintemeiat, prin Nota de constatare din 05.12.2014 intelege sa le considere neeligibile.

Reclamant a susținut că a avut încrederea legitima ca derulează contractul in deplina legalitate.

Apreciază că atitudinea paratului MT - AM POST care a aprobat CIP-urile nr. 1-21 si nr. 22 - 24, inclusiv CIP "o" pentru plata Avansului, cu toate facturile aferente, este total contradictorie cu constatările din Nota pe care o contesta si a cărei suspendare a executării o solicita.

In al patrulea rand, o alta imprejurare legata de starea de fapt si de drept care creează, în opinia reclamantei, o indoiala serioasa asupra prezumției de legalitate a Notei de constatare din 05.12.2014 este reprezentata de faptul ca echipa de control stabilește ca prețul Contractului 5R12 este in lei, cu incalcarea total neintemeiata a tuturor clauzelor Acordului Contractual 5R12 din 28.08.2009, a voinței reale a pârtilor din etapa precontractuala (licitație), de la momentul semnării si ulterior, din etapa de derulare a contractului, din care rezulta fara echivoc ca prețul Contractului 5R12 este stabilit ca fiind in Euro.

Reclamanta a exemplificat și a conchis în sensul că, în Nota de constatare din 05.12.2014, echipa de control, in mod neintemeiat, nu tine seama de toate condițiile legale aplicabile, in vigoare, la momentul Anunțului de participare si a comunicării documentației de licitație si de intregul context al realizării licitației ( etapa precontractuala). Astfel, din cele de mai sus rezulta:

-toate detaliile anunțului de licitație publica si documentației de licitație se refera la euro, moneda de referința este anunțata ca fiind Euro, așadar si prețul anunțat al contractului era ca fiind exprimat in Euro;

-cursul de 1 euro = 3,5705 lei din 17.07.2008 din fisa de date era indicat doar ca un curs de referința pentru compararea ofertelor;

-răspunsurile date de Autoritatea Contractanta la solicitările de clarificări au rol exclusiv de a lamuri, clarifica si nu de a modifica datele licitației; mai mult, acestea trebuie analizate si interpretate unele prin altele si tinand seama de informațiile/datele licitației din Anunțul de participare publicat inclusiv in Jurnalul UE si documentația de licitație comunicata agenților economici;

-organul de control nu a indicat niciun temei legal al interzicerii ca la o licitație anunțata cu finanțare B. prețul unui contract sa fie exprimat in Euro;

- din toate Condițiile contractuale, care, de asemenea, au fost cuprinse in documentația pdf de licitație, precum si din cele 11 Răspunsuri la solicitările de Clarificări aduse de Autoritatea Contractanta, nu rezulta ca prețul contractului este in lei asa cum menționează echipa de control in Nota de constatare din 05.12.2014.

Reclamanta a arătat că prețul Contractului 5R12 astfel cum rezulta din etapa contractuala - semnarea contractului - este fara echivoc in Euro:

Reclamanta a exemplificat și a arătat că, tocmai pentru ca prețul Contractului 5R12 este in Euro, iar monedele de plata a prețului stabilit in Euro, sunt Euro si Lei, s-a stipulat expres care este cursul de schimb utilizat pentru a se putea face plata in Moneda locala RON.

Daca prețul contractului ar fi fost exprimat in lei, asa cum neintemeiat susține echipa de control, atunci nu avea nicio logica a se prevedea in documentația de atribuire (Anexa la Oferta) proporția celor doua monede de plata a prețului contractului - Ron si Euro, si cu atat mai mult, a se stipula expres in Condițiile Particulare ale Contractului 5R12 prin care s-au adus modificări Condițiilor generale, cele doua monede de plata (Euro si Ron) si cursul de schimb pentru efectuarea plații prețului contractului in Moneda Locala.

Așadar, daca prețul Contractului 5R12 ar fi fost exprimat fara echivoc in lei cum se susține in Nota de constatare din 05.12.2014, plata se făcea clar doar in lei, astfel ca nu ar fi fost necesara nici Sub-clauza 14.15 asa cum a fost modificata si nici explicitarea proporției monedelor de plata a prețului contractului, asa cum s-a intamplat in realitate.

Subliniem inca o data ca atat formularul de Anexa la Oferta, cu Tabel nr. 3, cat si Condițiile Particulare ale Contractului 5R12, precum si toate formularele privind Listele de cantități exprimate in Euro, au făcut parte din documentația de atribuire pusa la dispoziție de C.N.A.D.N.R. - S.A. in format pdf in procedura de licitație.

S-a mai arătat că paratul MT - AMPOST, in virtutea atribuțiilor sale de autorizare/monitorizare, a considerat eligibile cheltuielile solicitate la plata cuprinse in facturile nr. 1 - 21, emise in perioada 23.05._13, care cuprindeau prețul in Euro al Contractului 5R12 si plătit in lei potrivit Sub-clauzei 14.15 din Condițiile generale ale Contractului FIDIC, asa cum a fost modificata prin Condiții Particulare, ambele parte integranta din Acordul Contractual semnat la 28.08.2009.

C.N.A.D.N.R. - S.A. - Contractorul/Beneficiarul - a fost intotdeauna de acord cu prețul contractului si modalitatea de plata: Inginerul care acționează potrivit Condițiilor contractuale generale FIDIC ca reprezentant al Beneficiarului a intocmit CIP-urile potrivit Acordului Contractual si a documentelor care fac parte din acesta.

Mai mult, din punctul de vedere al C.N.A.D.N.R. - S.A. cuprins in Anexa 19 la Nota de constatare din 05.12.2014 - adresa nrii 92/_/25.11.2014 - rezulta fara echivoc ca Beneficiarul a considerat intotodeauna ca prețul contractului este in Euro si a fost de acord cu modalitatea de plata (descrisa mai sus), atat in etapa de licitație, cat si la semnarea Contractului 5R12, precum si, ulterior, in executarea sa.

Reclamanta a mai arătat că, răspunsurile C.N.A.D.N.R. - S.A. la clarificările solicitate in procedura de licitație, contrar susținerilor echipei de control din Nota contestata, nu pot modifica condițiile si criteriile de selecție cuprinse in Anunțul de participare si in documentația de atribuire astfel cum este definita la art. 3 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 in vigoare la momentul licitației organizata pentru contractul 5R12.

Răspunsurile la clarificări sunt susceptibile să aducă lămuriri asupra aspectelor sau clauzelor considerate neclare de unii participanți la procedura de licitație, insa nu pot schimba cu nimic mențiunile din documentația de atribuire sau din Anunțul de participare.

Prin Nota de constatare din 05.12.2014, echipa de control stabilește (insusindu-si constatările Autorității de Audit din 04.08.2014) fara niciun temei legal faptul ca Răspunsul dat de C.N.A.D.N.R. - S.A. la Clarificarea nr. 3 este esențiala in stabilirea prețului Contractului 5R12 ca fiind fara echivoc in lei.

Reclamanta a arătat că echipa de control a ignorat cu desăvârșire toate celelalte cerinte/criterii/conditii/lamuriri din procedura de licitație potrivit cărora prețul contractului este in Euro.

In fapt si in drept, echipa de control emitenta a Notei contestate a selectat din multitudinea informațiilor cuprinse in întreaga documentație de atribuire, inclusiv in Răspunsurile la Clarificările solicitate, doar informația din Răspunsul dat la Clarificarea nr. 3. Aceasta abordare este totalmente nelegala si abuziva.

A mai susținut, contrar mențiunilor echipei de control din Nota de constatare (pagina 11), că Listele de cantități nr. 1 - 20 - Billes of Quantities - care fac parte din Anexa la Oferta, au fost prezentate in mod legal in Euro de către societate.

A mai arătat faptul ca prin Actul Adițional nr. 2/22.08.2011, părțile contractului au stabilit ca Anexa la Oferta menționata la art. 2 lit. c) din Acordul Contractual semnat la 28.08.2009, sa fie înlocuita cu forma revizuita a Anexei la Oferta, forma cuprinsa in Anexa 1 la Actul Adițional nr. 2.

Astfel ca fata de Anexa inițiala la Scrisoarea de oferta care prevedea ca monedele de plata a prețului contractului sa fie Euro si Ron, precum si proporțiile monedelor de plata a prețului Contractului 5R12, forma revizuita a Anexei la oferta cuprinde dispoziții referitoare la: Monedele de plata ca fiind 100% Ron, si in consecința, situațiile de lucrări se vor exprima in aceeași moneda de plata in aceeași proporție.

Aceasta inseamna ca daca pana la acest act adițional, monedele de plata erau atat euro, cat si lei, ulterior, prin Actul Adițional nr. 2/28.08.2011 s-a stabilit ca moneda de plata a prețului contractului sa fie 100% Ron, ceea ce nu are cum sa echivaleze cu schimbarea prețului contractului din Euro in lei.

Apreciază că nu rezulta absolut deloc din Actul Adițional nr. 2 faptul ca, in cauza, prețul contractului s-a schimbat din Euro in lei. Ceea ce s-a schimbat a fost doar proporția monedelor in care urma a se face plata prețului contractului, cele doua noțiuni - prețul contractului si moneda de plata a contractului - fiind total distincte.

Reclamanta a arătat că în Nota de constatare, echipa de control confunda prețul contractului cu valoarea acceptata a contractului, precum si moneda prețului contractului cu moneda de plata a contractului.

Aceste elemente esențiale ale Contractului 5R12 nu se confunda, ele sunt absolut distincte, chiar daca au legătura unele cu altele.

Condițiile contractuale generale FIDIC roșu, ed. 1999, care fac parte din Acordul Contractual din 28.08.2009 cuprind o . explicații si informații cu privire la aceste noțiuni.

Reclamanta a mai arătat că în Nota de constatare din 05.12.2014, echipa de control nu tine cont de regulile de interpretare aplicabile Acordului Contractual semnat la data de 28.08.2009 si nici de voința reala a părtilor contractuale:

F. de cele de mai sus, considera ca prin Nota de constatare din 05.12.2014, nu numai ca s-a incalcat flagrant voința reala a pârtilor Acordului Contractul, clauzele acestuia si orice regula de drept, dar s-a ajuns de către echipa de control sa se reinterpreteze nelegal aceste clauze cu impunerea unei clauze inexistente (prețul in lei al contractului), fara a identifica:

-care anume clauze contractuale au fost incalcate;

-care anume acte normative interne si comunitare, cu indicarea expres a articolelor din acestea, au fost incalcate de părțile Acordului contractual,

Cu consecința modificării prețului contractului si a reducerii acestuia atat retroactiv, cat si pentru prezent si viitor.

A precizat ca potrivit Condițiilor generale FIDIC reducerea prețului Acordului nostru contractual se poate face strict in condițiile stipulate in acesta - Sub-clauzele 4.12, 9.4, 11.4., 13 etc., astfel ca reinterpretarea contractului data de echipa de control din cadrul paratului MT - AMPOST si din cadrul Autorității de Audit nu face decât sa incalce abuziv tocmai aceste clauze contractuale.

Reclamanta a susținut că aceste constatări contradictorii si contrare clauzelor Acordului contractual din 28.08.2009 referitoare la ajustările de pret care au condus la stabilirea neîntemeiata a sumei de 853.714,21 lei, constatări care au drept consecința modificarea contractului si pentru prezent si viitor, reprezintă o alta imprejurare legata de starea de fapt si de drept care creeza o indoiala serioasa asupra prezumției de legalitate a Notei de constatare din 05.12.2014.

Considera ca, in speța, constatările referitoare la pretinsa neregula săvârșita de Beneficiar in derularea procedurii de achiziție publica pentru Contractul 5R12 fara a exista nicio contestație cu privire la vreun aspect legat de aceasta licitație a vreunui potențial ofertant, fara identificarea clara a vreunui impact financiar, in condițiile in care procedura de achiziție a fost verificata si de Comisia Europeana in perioada 24.03. - 28.03.2014 (asa cum menționează Beneficiarul -C.N.A.D.N.R. - S.A. in punctul sau de vedere -Anexa 19 la Nota contestata), nu fac decât sa mărească lista imprejurărilor de fapt si de drept care creează o indoiala puternica asupra prezumției de legalitate a Notei de constatare din 05.12.2014.

În ceea ce privește paguba iminentă care se va produce, reclamanta a prezentat activitatea desfășurată în temeiul contractului încheiat cu C.N.A.D.N.R. și a arătat că, la data de 31.08.2014 numărul de angajați ai societății a fost de 46 din care 35 de persoane cu contract de munca pe durata nedeterminata si 11 persoane cu contract de munca pe durata determinata.

Insa, realizarea unor lucrări de asemenea anvergura pentru realizarea obiectului Contractului 5R12 au necesitat si necesita efectuarea lucrărilor prin incheierea de contracte de prestări servicii/furnizare/ subantrepriza.

In acest sens, a menționat ca a incheiat un număr de 28 de contracte de prestări servicii/furnizare/subantrepriza necesare pentru realizarea si finalizarea lucrărilor, contracte aflate in derulare si in prezent.

În cea mai mare parte, lucrările de prestări servicii/furnizare/subcontractare sunt efectuate de către prestatorii/furnizorii/subcontractorii reclamantei fara ca aceștia sa primească vreo suma de bani cu titlul de avans. Prețul acestor contracte de prestări servicii/furnizare/subantrepriza se plătește dupa încasarea prețului lucrărilor efectuate de către reclamanta de la Beneficiarul Final (C.N.A.D.N.R. - SA).

Prin urmare, cea mai mare parte a lucrărilor pentru realizarea obiectului Contractului 5R12 este efectuata in avans si suportata financiar de către reclamanta si de către prestatori/furnizori/subcontractori. Ulterior, se intocmesc Situațiile Interimare de Lucrări de către reclamanta care stau la baza intocmirii CIP-urilor (Certificatelor Interimare de Plata) si Facturilor aferente. Dupa incasarea prețului lucrărilor realizate de către reclamanta de la Beneficiar - C.N.A.D.N.R. - S.A., sunt efectuate plățile către prestatori / furnizori / subcontractori.

Așadar, este foarte important faptul ca acești prestatori/furnizori/ subantreprenori angrenează lunar un număr mare de personal (in medie peste o suta - 100 - de persoane lunar), de mașini si utilaje pentru realizarea lucrărilor.

Valoarea totala a tuturor contractelor de prestări servicii/furnizare/subantreprinza este de 57.671.770,17 lei (TVA inclusa), suma din care s-a facturat pana in prezent 22.179.018,91 lei si din care reclamanta a achitat deja 17.008.880,56 lei. Restul de plata facturat in cuantum de 52.179.138,35 lei urmează a fi achitat din următoarele incasari.

De aceea, impactul Notei de constatare din 05.12.2014 asupra sa si asupra prestatorilor/furnizorilor/subantreprenorilor este imens, putând conduce la falimentul său si a acestora.

Reclamanta a menționat in continuare contractele de prestări servicii derulate pentru efectuarea lucrărilor necesare pentru realizarea obiectului contractului 5R12.

A susținut că potrivit criteriilor de selecție prevăzute in Ordinul ANAF nr.3582/2013, este un important contribuabil mijlociu la nivelul județului Bihor, efectuând plați semnificative la bugetul general consolidat al statului in fiecare an.

In acest sens, in cursul anului 2014 a achitat sumai totala de 3.253.799 lei către bugetul general consolidat.

Modalitatea de punere in executare silita a titlului executoriu care face obiectul prezentei cererii de suspendare a fost menționata de către echipa de control ca fiind "prin deducere din rambursările ulterioare la care beneficiarul (nn C.N.A.D.N.R. - S.A.) are dreptul sau prin încasare de la debitor" - pagina 63 paragraful 3 din Nota de constatare.

Nota de constatare din 05.12.2014 a inceput sa fie deja pusa in aplicare de către MT-AMPOST si de Beneficiar, dovada ca pentru lucrările efectuate in perioada 01.06._14, Certificatele Interimare de Plata nr. 25 - 29 si Facturile nr. 25 - 29 au fost decontate potrivit acestei Note astfel cum rezulta din adresa nr. 92/_/29.12.2014 emisa si transmisa la solicitarea sa de C.N.A.D.N.R. - S.A. - Direcția Financiara.

Din adresa menționata rezulta ca s-au plătit facturile nr. 25 - 29 la cursul de 1 Euro = 3,5705 lei si ca s-a reținut din Factura nr. 25/13.11.2014 suma de 1.296.277,24 lei (1.045.384,87 lei + TVA).

Prin urmare:

fata de cele precizate mai sus la lit. a) - e) cu privire la:

-activitatea complexa desfășurata de reclamanta si cei 28 de prestatori/furnizori/subcontractori, exclusiv in derularea Contractului 5R12;

-numărul mare de angajați antrenați lunar in efectuarea lucrărilor - in medie peste 100 de persoane angajate lunar;

-mașinile, utilajele si stațiile de betoane necesare in efectuarea lucrărilor;

-toate cele 28 de contracte de prestări servicii aflate in derulare pentru realizarea obiectului contractului nr. 5R12;

valoarea lucrărilor executate si facturate de prestatori/furnizori/subantreprenori in cuantum de 52.179.138,35 lei care urmează a fi achitata din următoarele incasari;

-lucrările aferente contractului 5R12 s-au realizat si se realizează din resurse financiare suportate de reclamanta si prestatori/ furnizori/ subantreprenori, fiind decontate ulterior la Beneficiar;

-sumele vărsate, dar si cele care urmează a fi achitate la bugetul general consolidat al statului urmare a activității desfășurate in derularea Contractului 5R12;

Tinand seama de:

-Importanta maxima pentru România de realizare a lucrărilor care fac obiectul contractului nr. 5R12;

- Necesitatea de atingere a țintelor de absorbție a fondurilor de finanțare

ale României;

- Faptul ca reclamanta a organizat intreaga activitate pentru derularea Contracului 5R12 si am incheiat cele 28 de contracte de prestări servicii, toate necesare realizării obiectului Contractului nr. 92/_ 5R12 -Lucrări de Reabilitare DN 76 Vârfurile - Stei, km 69+350 - 102+660, tinand seama de faptul ca: (i) prețul contractului este exprimat in Euro, (ii) iar plata prețului se face la cursul de schimb INFOREURO (publicata de Comisia Europeana) in ultima zi lucratoare a lunii pentru care este emis Certificatul de plata.

Si având in vedere faptul ca:

-Nota de constatare din 05.12.2014 pentru care solicita suspendarea executării schimba prețul contractului in lei la un curs valutar de 1 Euro -3,5705 lei contrar voinței reale a pârtilor potrivit cărei prețul este stabilit in Euro la cursul INFOREURO potrivit Sub-Clauzei 14.15.

Or, aceasta schimbare produce efecte atat pentru trecut - prin Nota de constatare din 05.12.2014 s-a stabilit a se recupera diferența de pret rezultata din cursul valutar si din ajustările de pret, cat si pentru prezent si viitor -cand se impune ca prețul Contractului 5R12 pentru lucrările efectuate sa fie redus si calculat la un alt curs valutar decât cel prevăzut in Sub-clauza 14.15 din Condițiile generale contractuale, modificate prin Condițiile particulare, FIDIC roșu, ed. 1999.

-Nota de constatare din 05.12.2014 a inceput sa producă efecte astfel cum am arătat mai sus; daca s-ar trece la executarea in totalitate a Notei de constatare din 05.12.2014, reclamanta C. M. SRL va intra in incapacitate de plata totala si in incidența bancara. Astfel ca nu va mai putea onora obligațiile salariale, cele fata de prestatori/furnizori/subcontractori si bugetul general consolidat al statului si nu va mai putea continua executarea contractului 5R12 al cărui obiectiv este de importanta naționala.

La toate acestea se adaugă faptul ca fondurile alocate pentru Contractul 5R12 vor ramane neabsorbite.

Rezulta, fara putința de tăgada, un prejudiciu material viitor si previzibil care se va produce pe seama Statului R., societății reclamante, angajaților, subantreprenorilor.

Mai mult, toate acestea pot conduce fara niciun dubiu la . societății, cu riscul major de intrare in faliment in contextul actual economic si a prestatorilor/furnizorilor/subcontractorilor si creare unor probleme sociale la nivelul județului Bihor.

Reclamanta și-a precizat cererea, în sensul că a solicitat introducerea in cauza in calitate de parat si a: Ministerului F. Europene in îndeplinirea atribuțiilor sale legale de Autoritatea de Management Pentru Programul Operațional Sectorial Transport 2007 - 2013, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 85/2014.

Ulterior, reclamanta a solicitat introducerea in cauza si a Companiei Naționale de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. -C.N.A.D.N.R. - S.A. – inițial. În calitate de intervenient forțat iar ulterior, în calitate de pârât.

Pârâtul M. F. Europene a formulat întâmpinare.

În apărare, a arătat, în esență, în legătură cu condiția privind cazul bine justificat, că din împrejurările legate de starea de fapt și de drept, este evident că nu ne aflăm în situația de a se fi creat o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Mai mult, se poate observa că motivarea cererii de suspendare privește cu preponderență aspecte de fond, asupra cărora daca s-ar pronunța instanța învestită cu soluționarea prezentei cereri, ar echivala cu prejudecarea fondului.

În legătură cu condiția privind prevenirea unei pagube iminente, a arătat că simplele afirmații prin care reclamanta susține iminenta producerii unui prejudiciu, fara a fi susținute de dovezi, in sensul pe care aceasta noțiune o are potrivit art. 249 Cod procedura civila, nu pot fi reținute ca argument pentru admiterea cererii de suspendare.

Pârâtul a invocat excepția inadmisibilitatii acțiunii, arătând că aceasta rezulta din modalitatea in care reclamanta a inteles sa promoveze acțiunea in contencios administrativ, prin intermediul unei veritabile "acțiuni oblice".

Apreciază că trebuie avut în vedere mecanismul de plăti directe de care beneficiază Programul Operațional Sectorial Transport. Potrivit acestui mecanism,

• Beneficiarul (C. in speța de fata) plătește contractorului valoarea facturii din bugetul de stat:

•Ulterior, solicită plata acestei sume de către Autoritatea de Certificare și Plăți (ACP), pe baza autorizării cheltuielii realizate de către AMPOST;

•ACP transmite aplicația de plată Comisiei Europene si virează suma bugetului de stat, Sediul materiei pentru aceasta procedura il reprezintă O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă.

Rezulta astfel, ca suntem in prezenta a doua raporturi juridice distincte:

•Primul, existent intre beneficiar si contractor, raport juridic de natura contractuala, si

•cel de-al doilea, existent intre beneficiar si bugetul de stat, prin intermediul autorității competente, raport juridic guvernat de norme imperative de drept public.

Pentru orice neregula apăruta in urma derulării contractului, reclamanta are la dispoziție prevederi contractuale in baza cărora poate acționa in vederea apărării drepturilor si intereselor legitime.

Litigiile izvorâte din cel de-al doilea raport juridic, pot fi pornite si derulate doar de părțile acestui raport.

Apreciază că un argument in plus in sensul celor de mai sus si al dovedirii caracterului inadmisibil al actiunii, astfel cum a fost formulata de către reclamanta, rezulta din faptul ca aceasta a inteles sa formuleze o cerere de introducere in cauza, in calitate de intervenient forțat a beneficiarului C., desi aceasta instituție nu a formulat o cerere de suspendare a executării actului contestat

Pârâtul a arătat că potrivit prevederilor legale, AM POST a recuperat creanța, fapt ce rezulta din înscrisurile administrate ca probe in dosar.

Având în vedere aceste documente, a solicitat ca instanța să ia act de faptul că returnarea creanței către Autoritatea de Certificare si Plata nu s-a făcut din conturile acesteia, ci din conturile bugetului de stat, prin referat adresat Trezoreriei (ATCPMB), conform dovezilor prezentate.

Creanța stabilită prin Nota de constatare care face obiectul cauzei, nu a fost imputata reclamantei în calitate de contractant.

Acesta a fost suportată de la bugetul de stat si rămâne cheltuială definitivă a acestui buget.

Corecțiile stabilite sunt aplicabile sumelor cerute la rambursare Comisiei Europene, respectiv Autoritatea de Certificare și Plata solicită Comisiei Europene o suma cu 25% mai mica din contravaloarea fiecărei facturi, procentul de 25% ce reprezta corecția, rămânând cheltuială definitivă a bugetului de stat.

A susținut că, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) și art. 50 alin. (7) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, precum și pct. 15 din Nota de constatare, creanța stabilită în sarcina debitorului (cota de finanțare FEDR) a fost scadentă în termen de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

Titlul de creanță emis de AMPOST a fost pus în executare, în conformitate cu prevederile legale, creanța fiind recuperată.

Pe fond, a arătat că, așa cum rezultă din Nota de constatare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_/05.12.2014, capitolele 14, 15 și 17 debitorul este C., iar creanța a fost deja recuperată, după cum reiese din adresa ANAF nr. 5717/16.01.2015, înregistrată la M. T. cu nr. 4042/28.01.2015. Menționăm că creanțele bugetare rezultate în urma constatării de neregulilor se recuperează de la bugetul de stat în cazul beneficiarilor companii cu capital majoritar de stat (de exemplu: C.) și nu din conturile beneficiarilor sau ale antreprenorilor, așa cum rezultă din Adresa Autorității de Certificare si Plată nr. 458.808/23.08.2011.

Din cele prezentate anterior rezultă următoarele:

a. Valoarea eligibilă a contractului 5R12 nu este prețul contractului, așa cum greșit susține Reclamanta. Valoarea eligibilă a contractului nu reprezintă prețul contractului și nu privește relația dintre Beneficiar (C.) și Antreprenor (Reclamanta), ci relația dintre Beneficiar (C.) și AM POS-T.

b. Creanța bugetară în valoare de 12.359.013,01 lei nu trebuie recuperată din rambursările ulterioare si nu reprezintă o modificare a prețului contractului.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat, prevederile legale incidente și susținerile părților, Curtea reține următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T., Curtea constată că este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare, având în vedere că emitentul actului contestat este AMPOST - Direcția Generală Managementul F. Externe din cadrul acestui minister. Este adevărat că, ulterior emiterii notei de constatare a cărei suspendare se solicită, a intrat în vigoare OUG nr. 85/2014 care la art. 3 prevede că M. F. Europene preia toate drepturile și se subrogă în toate obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care M. Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Mediu și prin organismele intermediare pentru acest program, respectiv M. T. prin Direcția generală managementul fondurilor externe sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora.

Cu toate acestea, Curtea apreciază că, în virtutea calității de emitent al actului administrativ-fiscal contestat și nu din rațiuni de opozabilitate, pârâtul M. T. își menține calitatea procesuală pasivă și trebuie să stea în cauză, alături de pârâtul M. F. Europene.

Referitor la excepția inadmisibilității, Curtea constată că argumentele prezentate de pârâtul M. F. Europene în susținerea excepției converg, în esență, către ideea că numai C.N.A.D.N.R., în calitate de debitor în raportul juridic de drept fiscal izvorât din nota de constatare ce formează obiectul prezentei cereri, ar fi fost în măsură să solicite suspendarea efectelor acestui act, dat fiind că C.N.A.D.N.R este destinatarul notei de constatare.

Curtea apreciază că acest raționament este eronat, întrucât, așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Această prevedere, coroborată cu cele ale art. 14 și 15 din același act normativ, conduc la concluzia că formularea unei acțiuni în anulare, respectiv a unei cereri de suspendare a executării, este o posibilitate recunoscută și persoanelor care sunt terțe față de un act administrativ, în condițiile în care acestea consideră că actul care are un alt destinatar le vatămă drepturi sau interese legitime.

Prin urmare, în condițiile în care reclamanta apreciază că, prin efectele sate, Nota de constatare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_ din 05.12.2014 îi vatămă drepturile și interesele legitime, aceasta are deschisă calea formulării unei acțiuni în contencios administrativ, chiar dacă nu este destinatarul acestui act administrativ-fiscal, putând solicita inclusiv suspendarea executării actului în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pe cale de consecință, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocată de pârâtul M. F. Europene.

Pe fondul cererii, în considerarea celor două principii incidente în materie – al legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu – suspendarea executării, constând în operațiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor actului, constituie o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a cererii de suspendare, din analiza prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui act administrativ (sau, după caz, a unui act administrativ-fiscal), formularea unei plângeri prealabile împotriva actului pretins vătămător, prezența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

În cazul de față, întrucât actul contestat a fost emis în temeiul dispozițiilor OUG nr. 66/2011, se adaugă și cerința suplimentară prevăzută de art. 50 alin. (9) din acest act normativ, constând în plata unei cauțiuni de până la 20% din creanța contestată.

În cazul de față, Curtea constată că prima condiție este îndeplinită, Nota de constatare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_ din 05.12.2014 fiind, în mod indiscutabil, un act administrativ-fiscal, în raport de conținutul și de emitentul său.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, se constată, de asemenea, că este îndeplinită, întrucât reclamanta a făcut dovada că a formulat plângere administrativă împotriva notei de constatare, înregistrată sub nr. 148/21.01.2015 și 44/21.01.2015, la dosar regăsindu-se și dovezile de comunicare către autoritatea pârâtă.

În ceea ce privește cerința achitării cauțiunii, prevăzută de art. 50 alin. (9) din OUG nr. 66/2011, Curtea constată că este îndeplinită, reclamanta depunând, în original, Recipisa nr._/1 din 16.03.2015 emisă de CEC Bank, de consemnare a sumei de 10.000 lei, precum și chitanța aferentă nr._/1 din 16.03.2015.

Referitor la existența unui caz bine justificat, se impune precizarea că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. t) Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Concret, această cerință este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ atacat.

Aparența de nelegalitate a unui act administrativ trebuie să rezulte din acele împrejurări de fapt sau de drept care se constituie în „indicii de nelegalitate” și care rezultă dintr-o simplă analiză, fără a presupune dovedirea unor motive de nelegalitate.

În cazul de față, cercetând „aparența de legalitate” a actului ce formează obiectul litigiului, fără a intra în analiza fondului, întrucât ar excede obiectului prezentei cereri, Curtea constată că nu există un caz bine justificat, din considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prima critică formulată de reclamantă vizează faptul că, deși echipa de control a emis "Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare" din 05.12.2014, in realitate aceasta cuprinde si pretinse nereguli pentru care legea prevede imperativ emiterea unui "Proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare", susținând că, sub acest aspect, Nota de constatare este nula.

Curtea nu poate primi această critică, întrucât, din interpretarea sistematică a prevederilor art. 21 alin. (1) și (13) din OUG nr. 66/2011, rezultă că

Verificările făcute de autoritățile competente în cadrul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, legiuitorul prevăzând așadar, alternativ, emiterea actelor administrativ-fiscale menționate.

Mai departe, la art. 27 alin. (1) din același act normativ, se prevede că, „În cazul în care se constată nereguli determinate de abaterile prevăzute în anexă, în aplicarea de către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziție, în raport fie cu reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, fie cu reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, fie cu procedurile specifice/instrucțiunile de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, se emit note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21.”

Prin urmare, la o analiză aparentă, ar rezulta că dispozițiile OUG nr. 66/2011 impun emiterea unei note de constatare în situația în care se rețin nereguli determinate de încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în celelalte situații prevăzând alternativ întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Întrucât în cazul de față, prin Nota de constatare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_ din 05.12.2014 s-au reținut inclusiv abateri de la legislația în materia achizițiilor publice, aparent, în mod legal s-a emis o notă de constatare, neexistând nici un argument care să susțină opinia reclamantei privind obligativitatea încheierii unui proces-verbal de constatare.

În ceea ce privește faptul că echipa de control a preluat ad-literam in Nota de constatare din 05.12.2014, in totalitate, pretinsele nereguli, referitoare la diferențele de curs valutar si ajustările de preț pentru contractul 5R12 (Acordul contractual din 28.08.2009) din Raportul Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi nr._/04.08.2014, in condițiile in care O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare la momentul emiterii Notei contestate, prevăd efectuarea de controale si verificări pentru constatare de nereguli prin simțuri proprii si nu prin copieri din rapoartele altor instituții, Curtea apreciază că împrejurarea învederată nu este în măsură să creeze o aparență de nelegalitate.

Astfel, pe de o parte, din cuprinsul notei de constatare, rezultă că autoritatea pârâtă a făcut propriile verificări, prin intermediul echipei de control, anterior emiterii actului, reclamanta nefăcând proba contrară în sensul că aceste verificări nu ar fi avut loc în realitate.

Pe de altă parte, faptul că echipa de control a ajuns la aceeași concluzie cu cea reținută în Raportul Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi nr._/04.08.2014 și a preluat argumentele în cuprinsul notei de constatare, alături de alte argumente, nu conduce la concluzia că nu a fost efectuată o verificare reală și judicioasă, concluzia reclamantei privind pretinsa nulitate, nefiind susținută nici măcar la o analiză prima facie.

Nu poate fi primită nici susținerea reclamantei, potrivit căreia echipa de control nu menționează si individualizează care sunt actele normative interne si/sau comunitare care prevăd pretinsele nereguli săvârșite de Beneficiar si societate in derularea Acordului Contractual semnat la data de 28.08.2009 (Contractul 5R12) cu privire la diferențele de curs valutar si ajustările de preturi.

Astfel, din examinarea Notei de constatare din 05.12.2014, Curtea constată că, astfel cum rezultă, din motivarea de la filele 9-28 din Nota de constatare (filele 106-115 dosar), în opinia autorității pârâte, neregulile constate decurg din nerespectarea clauzelor contractuale, așa cum au fost interpretate de membrii echipei de control, în cuprinsul actului fiind prezentat în tabele modul de calcul care a condus la fundamentarea concluziilor prezentate.

Pe de altă parte, temeiurile de drept, în general, sunt prezentate în cuprinsul actului contestat, astfel încât nu se poate nemotivarea din perspectiva neindicării actelor normative interne si/sau normelor europene încălcate.

Nici faptul că paratul MT - AMPOST, prin organele sale competente, a avizat favorabil ca si cheltuieli eligibile toate sumele solicitate in derulare Contractului 5R12 (Acordul contractual semnat la 28.08.2009) prin Certificatele Interimare de Plata nr. 1-21 si nr. 22 - 23 si prin facturile nr. 1 - 21 si nr. 22 – 23 nu este de natură să pună la îndoială prezumția de legalitate a Notei de constatare, în condițiile în care, considerarea ca eligibile a cheltuielilor pentru sumele solicitate la rambursare în perioada derulării contractului, nu exclud de plano posibilitatea ca în cadrul unui control realizat ulterior, potrivit procedurii reglementate de OUG nr. 66/2011, autoritățile competente să constate că o parte sau chiar toate cheltuielile sunt neeligibile, în baza unor elemente care nu au fost avute în vedere în cursul derulării contractului, aceasta fiind o situație frecvent întâlnită în practică.

În ceea ce privește argumentele prezentate de reclamantă la punctele III D și III E din cerere, referitoare la stabilirea prețului contractului (în lei sau euro) și la ajustările de preț, Curtea constată că toate acestea sunt veritabile critici de nelegalitate ale actului administrativ care nu pot fi examinate în cadrul acestei proceduri sumare, fără administrarea de probe și fără antamarea fondului, întrucât presupun ca instanța să interpreteze clauzele Contractului 5R12 și cerințele documentației de atribuire din cadrul procedurii de achiziție publică, toată motivarea reclamantei bazându-se pe această interpretare.

Or, interpretarea clauzelor Contractului 5R12 și a cerințelor documentației de atribuire poate fi realizată numai de către instanța învestită cu soluționarea fondului, această analiză neputându-se baza pe o cercetare prima facie, examinarea în acest cadru procesual oricăruia dintre motivele invocate de reclamantă la punctele III D și III E din cerere ar presupune, în mod obligatoriu, antamarea fondului, cu consecința depășirii limitelor de învestire a instanței.

În fine, nici împrejurarea că în cursul derulării procedurii de achiziție publică nu a existat nicio contestație a vreunui potențial ofertant nu este relevantă și nu poate să creeze o aparență de nelegalitate a Notei de constatare, întrucât necontestarea unor cerințe ale documentației de atribuire nu dovedește faptul că acestea sunt conforme cu legislația în materie, exercitarea dreptului de contestare fiind o posibilitate recunoscută participanților la procedură, cu mențiunea că opțiunea de a exercita efectiv sau nu acest drept le aparține, în funcție de interesele lor economice.

În concluzie, niciunul dintre argumentele prezentate de reclamantă nu este în măsură să contureze o aparență de nelegalitate a actului administrativ-fiscal contestat, pe cale de consecință, nefiind îndeplinită cerința cazului bine justificat.

În ceea ce privește „paguba iminentă”, aceasta este definită de art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „prejudiciul material viitor și previzibil sau, dup caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.”

Prin urmare, instanței de contencios administrativ îi revine rolul de a aprecia dacă, în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamantă, efectele actului a cărui suspendare se cere sunt de natură să producă un prejudiciu viitor sigur și previzibil.

Curtea constată că, așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cerințele obligatorii pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ trebuie îndeplinite cumulativ, această măsură neputând fi dispusă de instanța de contencios administrativ dacă una dintre condiții nu este îndeplinită.

În cazul de față, întrucât Curtea a concluzionat că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat, ar fi de prisos a se trece la analiza cerinței pagubei iminente, având în vedere că, și în ipoteza în care s-ar reține că executarea actului administrativ este de natură să producă reclamanților un prejudiciu viitor sigur și previzibil, măsura suspendării nu ar putea fi dispusă dacă nu există un caz bine justificat.

Curtea are în vedere că cele două cerințe - cazul bine justificat și paguba iminentă – se condiționează reciproc, astfel încât, chiar dacă executarea actului administrativ ar produce o diminuare a patrimoniului reclamanților, această diminuare ar constitui o pagubă numai în sens economic, nu și în sens juridic, câtă vreme nu este produsă de un act vădit nelegal.

În subsidiar, se reține că toate consecințele negative invocate de reclamantă în argumentarea îndeplinirii acestei cerințe nu reprezintă efecte ale Notei de constatare nr. 40/DGMFE/SCSN/DSM/_ din 05.12.2014, ci efecte ale modului în care se derulează raporturile sale contractuale cu pârâtul C.N.A.D.N.R.

Or, pentru a se considera îndeplinită condiția constând în prevenirea unei pagube iminente, este necesar ca aceste consecințe negative să fie cauzate de efectele actului administrativ ce formează obiectul cererii de suspendare a executării, în cazul de față, Nota de constatare din 05.12.2014.

Însă, creanța stabilită prin Nota de constatare care face obiectul cauzei, nu a fost imputata reclamantei în calitate de contractant, ci a fost suportată de la bugetul de stat si rămâne cheltuială definitivă a acestui buget.

Corecțiile stabilite sunt aplicabile sumelor cerute la rambursare Comisiei Europene, respectiv Autoritatea de Certificare și Plata solicită Comisiei Europene o suma cu 25% mai mica din contravaloarea fiecărei facturi, procentul de 25% ce reprezintă corecția, rămânând cheltuială definitivă a bugetului de stat.

Astfel, pe de o parte, se reține că Nota de constatare din 05.12.2014 a fost executată integral, creanța fiind plătită de debitorul C.N.A.D.N.R., după cum reiese din adresa ANAF nr. 5717/16.01.2015, înregistrată la M. T. cu nr. 4042/28.01.2015. În aceste condiții, efectele actului administrativ-fiscal fiind stinse prin executare, aspectele relevate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată nu pot fi consecința acestor efecte ci decurg exclusiv din raporturile sale contractuale cu C.N.A.D.N.R., argumentele putând fi valorificate numai în cadrul unei eventuale acțiuni judiciare pe temei contractual.

În concluzie, nici cerința pagubei iminente nu este îndeplinită.

Din aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE :

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului T..

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității.

Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării formulate de reclamanta C. M. S.R.L., cu sediul în sector 4, București, .. 9A, ., ., în contradictoriu cu pârâții M. T., cu sediul în sector 1, București, .. 38, M. F. EUROPENE, reprezentant de Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în sector 1, București, .. 15-17, și C.N.A.D.N.R.-S.A., cu sediul în sector 1, București, .. 38.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2015.

Președinte, Grefier,

C. P. M. B.

Red./Thred.

Jud. C.P.

← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1319/2015....		Anulare act administrativ. Decizia nr. 3040/2015. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Anulare act administrativ. Decizia nr. 3040/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 1580/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Decizia nr. 2366/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Alte cereri. Decizia nr. 1250/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI