Anulare act administrativ. Sentința nr. 354/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 354/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 354/2016

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:023._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 354

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.02.2016

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: C. M. F.

GREFIER: D. N.

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ, formulate de reclamantul A. R., în contradictoriu cu pârâții U. N. A BAROURILOR DIN ROMANIA, I. N. PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA AVOCATILOR, având ca obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 01.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 08.02.2016, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând, constata:

Reclamantul R. A. in contradictoriu cu pârâtii UNBR si INPPA a solicitat ca instanța să dispună anularea procesului-verbal din 17 septembrie 2015 al Comisiei Naționale de Examen prin care s-au soluționat contestațiile la barem formulate de candidații care s-au prezentat la proba examenului de primire în profesia de avocat din data de 14 septembrie 2015 și a procesului-verbal din 21 septembrie 2015 al Comisiei Naționale de Examen referitor la publicarea rezultatelor obținute de candidații care s-au prezentat la proba examenului de primire în profesia de avocat din 14 septembrie 2015, precum și a listei de rezultate atașate respectivului proces-verbal, cerând revocarea parțială a celor două procese-verbale pentru nelegalitate.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea la publicarea sau comunicarea către acesta a componenței Comisiei Naționale de Examen și a subcomisiilor de examen, cu menționarea vechimii membrilor, dacă sunt cadre didactice, avizul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., precum și compunerea Comisiei de organizare a examenului, Comisiei de elaborare a subiectelor, Comisiei de soluționare a contestațiilor la barem și a Comisiei de soluționare a contestațiilor la punctaj; să comunice la ce dată a fost desemnată componența comisiilor de examen și care hotărâre, a cărui organ de conducere al U.N.B.R., statuează acest lucru; să comunice dacă a fost o verificare prealabilă a componenței comisiilor și care sunt rezultatele acestei verificări; să comunice care este actul ce stabilește modalitatea de plată a membrilor comisiilor de examen și cuantumul remunerației; să comunice modul și criteriile de desemnare a subcomisiilor de examen; să comunice care autoritate verifică respectarea modului de elaborare a subiectelor de examen; să comunice dacă președintele comisiei de examen poate să facă parte dintr-o comisie de examen si ulterior să participe la soluționarea contestațiilor la barem; să comunice dacă există vreo sancțiune pentru membrii comisiei de elaborare a subiectelor pentru subiectele care au făcut obiectul admiterii contestațiilor la barem; să publice motivarea soluțiilor date contestațiilor la barem; să publice un comunicat prin care să își exprime profundul regret și scuze pentru organizarea examenului și elaborarea subiectelor greșite din ultimii doi ani (punctele numerotate de la 1 la 10 în cuprinsul cererii de chemare în judecată).

În motivarea acțiunii se arată că prin cele două procese-verbale s-au admis numai parțial contestațiile care erau întemeiate, că răspunsul la contestații nu a fost motivat în termenul de 3 zile, că una dintre întrebările la disciplina D. civil a fost anulată, acordându-se pentru această întrebare un punct fiecărui candidat, ceea ce a favorizat candidații care au rezolvat corect numai 9 întrebări la materia D. civil, contrar Regulamentului-cadru privind organizarea examenului.

Mai arată că nu a fost publicată componența comisiilor și subcomisiilor de examen pentru a se putea verifica legalitatea constituirii acestora, că s-a perceput o taxă excesivă pentru participarea la examen și că U.N.B.R. a refuzat să răspundă la solicitările sale privind organizarea examenului cu referire la constituirea comisiilor și subcomisiilor și întocmirea subiectelor de examen, existând suspiciunea lipsei garanției desfășurării unui examen corect și imparțial.

În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și ale Hotărârilor nr. 1117/2015 și 1116/2015 emise de Consiliul U.N.B.R.

Prin întâmpinare, paratii arata ca acțiunea este inadmisibilă și, în subsidiar, este neintemeiată.

În motivare se arata ca în acțiune se face referire în drept la Legea nr. 134/2010, Legea nr. 554/2004 și Hotărârile nr. 1117/2015 și 1116/2015 ale Consiliului U.N.B.R., dar cererile adresate U.N.B.R., anterior promovării acțiunii, au temeiuri juridice diferite. Astfel, cererea adresată la data de 28 septembrie 2015 ce informațiile solicitate prin acțiune la punctele 1-10 este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Hotărârii nr. 1117/2015 a Consiliului U.N.B.R., iar în cererea adresată la data de 30 septembrie 2015 cu privire la anularea celor două procese-verbale, intitulată plângere prealabilă, sunt invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Procesele-verbale contestate nu reprezintă acte administrative în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv nu dau naștere, modifică sau sting un raport juridic, ci constituie acte premergătoare emiterii actului administrativ.

Față de prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 capetele de cerere privind obligația de a face (punctele 1-10) sunt inadmisibile în lipsa unei cereri adresate autorității publice (respectiv instituției asimilate unei autorități publice) întemeiată pe Legea nr. 554/2004. Reclamantul și-a întemeiat cererea formulată la 28 septembrie 2015 pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, temei juridic care atrage o altă procedură și condiții de soluționare, sens în care U.N.B.R. și I.N.P.P.A. nu se încadrează între instituțiile sau autoritățile publice definite la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001.

În subsidiar, în situația în care nu se vor admite excepțiile invocate, pe fond acțiunea este neîntemeiată pentru motivele arătate succint în continuare.

Criticile pentru care se solicită anularea parțială a celor două procese-verbale sunt, astfel cum sunt formulate în plângerea prealabilă (neputând fi adăugate alte critici prin direct plângerea adresată instanței), pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. 4 și art. 21 alin. 3 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului N. pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice (”Regulamentul-cadru”).

Reclamantul nu a fost defavorizat față de ceilalți participanți la examen, punctajul acordat acestuia fiind stabilit corect, corespunzător răspunsurilor pe care le-a dat, examenul desfășurându-se cu respectarea întocmai a Regulamentului-cadru.

Raționamentul pe care îl propune reclamantul nu este unul corect, acordarea punctului pentru fiecare dintre întrebările la care au fost admise contestațiile la barem prin Procesul-verbal din data de 17 septembrie 2015 fiind făcută în mod nediscriminatoriu participanților la examen. Acordarea punctului pentru întrebarea de la Grila 1 cu nr. 32, respectiv Grila 2 cu nr. 31, Grila 3 cu nr. 22 și Grila 4 cu nr. 31, tuturor candidaților, precum și punctelor pentru celelalte întrebări la care au fost admise contestațiile, pentru candidații care au indicat și alte variante de răspuns considerate corecte la soluționarea contestațiilor, nu poate conduce la raționamentul că pragul notei de promovare a examenului trebuie redus proporțional cu procentul întrebărilor la care au fost admise contestațiile – în realitate până la un nivel la care reclamantul să poată fi declarat admis -, dimpotrivă acest raționament ducând la o discriminare a candidaților, favorizați fiind în ipoteza propusă tocmai cei care nu au dovedit însușirea cunoștințelor în materiile de examen.

Nu a fost încălcat nici art. 21 alin. 3 din Regulamentul-cadru, soluția dată contestațiilor la barem fiind dată cu respectarea prevederii mai sus menționate, inclusiv sub aspectul termenului de 3 zile invocat, și nici nu fost încălcat dreptul reclamantului de a se adresa instanței de judecată printr-o eventuală acțiune în justiție.

Analizând susținerile părților, în raport cu mijloacele de probă administrate și dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:

În fapt, reclamantul a fost declarat respins la examenul de primire in profesia de avocat stagiar sesiunea septembrie 2015.

Pe calea litigiului de față, reclamantul solicită anularea rezultatului examenului și a actelor ce preced rezultatul, precum și comunicarea unor informații privind examenul, astfel cum au fost indicate anterior cu prilejul indicării conținutului cererii de chemare în judecată. Remarcă instanța faptul că partea reclamantă nu a solicitat punctual comunicarea respectivelor informații in temeiul Legii nr. 544/2001, ci a indicat drept temei juridic, între altele, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Referitor la tardivitatea depunerii intampinarii, obligatia depunerii intampinarii a fost comunicata UNBR la data de 11.12.2015 și INPPA la 14.12.2015, intampinarea . posta la data de 06.01.2015 fila 90 dosar, in termenul de 25 de zile (termenul fiind procedural, deci calculat pe zile libere, ultima zi a termenului pentru UNBR fiind 06.01.2015 avand in vedere punctul de pornire al calculului, respectiv 12.12.2015). Prin urmare, exceptia va fi respinsa.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți, Curtea urmează să o respingă, având în vedere următoarele considerente: ceea ce contestă reclamantul, în principal, este rezultatul final al examenului de respingere, ca act administrativ, inclusiv actele premergătoare, respectiv procesele verbale de soluționare a contestațiilor si cele privind publicarea rezultatelor. Or, chiar legiuitorul prevede posibilitatea de a efectua un atare demers procesual, potrivit art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește operatiunile administrative prealabile emiterii actului final privind rezultatul examenului.

În plus, nu poate reprezenta motiv de inadmisibilitate a acțiunii împrejurarea ca in cererea initial adresata autoritatilor parate s-ar fi indicat un alt temei de drept, câtă vreme cererea are acelasi continut.

Pe fondul cauzei, cererea reclamantului nu este întemeiată.

Reclamantul pretinde încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. 4 și art. 21 alin. 3 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului N. pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice.

Curtea retine, in primul rând, faptul ca dispozitiile invocate din Regulamentul mai sus amintit au fost respectate, reclamantul nu a fost defavorizat față de ceilalți participanți la examen, examenul desfășurându-se cu respectarea întocmai a Regulamentului-cadru.

Raționamentul pe care îl propune reclamantul nu este unul corect, acordarea punctului pentru fiecare dintre întrebările la care au fost admise contestațiile la barem prin Procesul-verbal din data de 17 septembrie 2015 fiind făcută în mod nediscriminatoriu participanților la examen.

În ceea ce privește evaluarea lucrării reclamantului, Curtea observă că, așa cum s-a menționat și în Decizia ICCJ nr. 2595 din 20 iunie 2008, respectiv în decizia ICCJ nr. 2124/2009, jurisprudența constantă a Înaltei Curți este în sensul că judecătorul nu se poate substitui Comisiilor de Concurs și nu poate face aprecieri asupra corectitudinii răspunsurilor la subiectele propuse, deci nu poate să se imixtioneze, astfel, în domeniul de specialitate al comisiilor respective.

Este adevărat că, în cauza de față, domeniul respectiv este de specialitate juridică, dar acest lucru nu îndreptățește instanța să emită aprecieri proprii cu privire la corectitudinea subiectelor de concurs, regula interzicerii unor astfel de imixtiuni fiind general aplicabilă pentru toate examenele, instanța de contencios administrativ analizând numai aspecte de legalitate a procedurii de examinare.

În ceea ce privește întrebările părții reclamante indicate la punctele subsidiare nr. 1-10 din cererea de chemare in judecată, acestea nu se circumscriu în litigiu unei solicitări de comunicare a informatiilor de interes public, nefiind indicat ca temei Legea nr. 544/2001. Astfel, este cat se poate de limpede ca reclamantul a înțeles să invoce dispozitiile legii contenciosului administrativ în susținerea unei atare cereri, aspect confirmat și în fața instanței.

Analizand intrebarile 1-10 sub acest registru legislativ, Curtea retine ca ele se circumscriu unor motive de nelegalitate pe care intelege reclamantul sa le invoce (direct sau indirect) cu privire la procedura de examinare. Numai ca intrebarile reclamantului nu au nici pertinenta, nici utilitate in dezlegarea pricinii.

Astfel, punctual, cu privire la fiecare din intrebari, se retin:

Referitor la intrebarea nr. 1: reclamantul nu a invocat faptul ca exista dispozitii legale care sa oblige paratii sa comunice componenta unei comisii de examen, cunoscut fiind faptul ca pentru a preintampina eventualele tentative de frauda componenta comisiilor nu este publica. Nici legiuitorul nu impune publicarea componentei comisiilor de examinare, iar in lipsa unei atare obligatii evident ca partea reclamanta este nemultumita de fapt de reglementarea insasi. In conditiile in care reglementarea nu a fost atacata pentru nelegalitate si nu s-a obtinut anularea acesteia, nu se pot formula atare critici direct in actiunea in anularea actului administrativ individual.

Aceleasi concluzii de mai sus ale instantei se mentin si in privinta componentei Comisiei de organizare, de elaborare a subiectelor ori de solutionare a contestatiilor.

Referitor la intrebarea nr. 2: Aceleasi concluzii si cu privire la data desemnarii comisiilor și organul competent al UNBR. In plus, întrebarea ramane fara relevanta in conditiile in care reclamantul nu a punctat in concret nici un element de nelegalitate in ceea ce priveste (ne)respectarea calendarului de examen.

Referitor la intrebarea nr. 3: De asemenea, in ceea ce priveste respectarea art. 9 alin. 2 din Hotararea UNBR 1117/2015 reclamantul nu a invocat in cuprinsul actiunii vreun motiv de incompatibilitate a membrilor comisiilor, cererea nefiind motivata sub acest aspect de nelegalitate.

Referitor la intrebarea nr. 4: In ceea ce priveste actul de plata a membrilor comisiei si cuantumul, obiectiunea reclamantului depaseste granitele nelegalitatii invocate a actelor contestate, subiectul in sine fiind unul care excede in mod evident criticilor de nelegalitate intrinseca a actelor ce fac obiectul litigiului.

Referitor la intrebarea nr. 5: Modul si criteriile de desemnare a subcomisiilor de examen sunt cele stabilite de lege, invocate chiar de reclamant la art. 14 alin. 1 din Hotararea nr. 1117/2015, reclamantul neformuland in concret nicio critica de nelegalitate cu privire la acest aspect.

Referitor la intrebarea nr. 6: Referitor la autoritatea care sa verifice respectarea criteriilor de elaborare a subiectelor de examen, reclamantul nu invoca nici un text legal care sa prevada o atare autoritate si o atare obligatie.

Referitor la intrebarea nr. 7: Reclamantul nu a invocat in concret daca presedintele comisiei de examen a facut parte din comisii/subcomisii, daca a participat la solutionarea contestatiilor la barem si in caz afirmativ, daca au fost incalcate in concret dispozitii legale si care au fost consecintele vatamatoare, in concret pentru reclamant. Prin urmare, intrebarea reclamantului este pus ipotetica, fără să invoce în concret o vătămare în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Referitor la intrebarile nr. 8 și 10: Sunt fara relevanta in speta nelamuririle reclamantului privind eventualele sanctiuni aplicabile membrilor comisiei sau exprimarea unui „regret profund” pentru elaborarea unor subiecte pe care reclamantul le apreciaza ca fiind gresite. Aceste aspecte nu țin de nelegalitatea intrinseca a actelor administrative contestate în litigiu, iar aprecierea subiectelor ca fiind „gresite” nu tine de resortul instantei de contencios administrativ, dupa cum deja s-a aratat.

Referitor la intrebarea nr. 9: Contestatiile la barem au fost solutionate in termenul de 3 zile prev. de art. 21 alin. 3 din Regulament, la 15.09.2015 fiind primita contestatia reclamantului, la data de 14.09.2015 fiind publicat baremul initial, la 17.09.2015 fiind publicat baremul final in urma solutionarii contestatiilor la barem, iar la 21.09.2015 fiind publicate rezultatele finale. De asemenea, se remarca faptul ca legiuitorul nu a prevazut decat obligatia publicarii baremului definitiv, potrivit art. 21 alin. 3 teza a II a din Regulament, iar nu si a considerentelor comisiei in solutionarea contestatiilor la barem. Prin urmare, cata vreme nu s-a invocat și constatat de instanta nelegalitatea insusi actului administrativ normativ (regulamentul) ce reglementeaza derularea examenului, nu poate fi invocata respectiva nelegalitate direct pe calea actiunii in anularea actului administrativ individual.

Concluzie cu privire la intrebarile 1-10: Punctele 1-10 din actiune sunt, de fapt, nelamuriri ale reclamantului cu privire la diverse ipoteze pe care le invoca, fara a indica in concret daca ele s-au si materializat in fapt, deci dacă aceasta este situația de fapt vătămătoare. Ceea ce urmareste reclamantul este, de fapt, ca paratii sa-i clarifice anumite nelamuriri cu privire la existenta sau inexistenta unor reglementari si care sa se grefeze (sau nu) ipotezelor pe care le invoca, reglementari pe care reclamantul insusi trebuia sa le cunoasca, de fapt. In plus, reclamantul nu indica, in concret, care este vatamarea pe care a suferit-o în sensul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 si ce incalcari ale principiului legalitatii au avut loc în concret.

Prin urmare, actiunea va fi respinsa ca nefondata.

In baza art. 451 alin. 1 C. va fi obligat reclamantul catre parate la plata cheltuielilor de judecata in suma de cate 500 lei pentru fiecare parata onorariu redus de avocat conform dovezilor de la filele 88 si 89 dosar. La reducerea onorariului de la suma de cate 800 lei solicitata de fiecare parata instanta are in vedere ca litigiul a fost solutionat la primul termen, ca probele administrate au fost exclusiv inscrisurile si ca gradul de complexitate al dosarului este relativ redus.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge exceptiile tardivitatii depunerii intampinarii si inadmisibilitatii actiunii.

Respinge actiunea formulată de reclamantul A. R., cu domiciliul procedural în jud. Iași, loc. Iași, BLD. INDEPENDENTEI, nr. 33, în contradictoriu cu pârâții U. N. A BAROURILOR DIN ROMANIA, cu sediul în sector 5, București, PALATUL DE JUSTITIE, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 5, I. N. PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA AVOCATILOR, cu sediul în sector 3, București, ., ca nefondata.

Obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecata în suma totala de 1000 lei, din care cate 500 lei pentru fiecare parat, reprezentand onorariu avocatial redus.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, 08.02.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. M. F. D. N.

Red./tehnored./C.M.F./D.N/2016/ ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 354/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI