Anulare act administrativ. Sentința nr. 25/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 25/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 25
Ședința publică de la 12.01.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. G.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de față privind pe contestatorul O. D. în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ – PUNCTUL DE TRECERE A FRONTIEREI SCULENI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea,în temeiul disp.art. 106 ind.3 alin.5 din OUG nr. 194/2002 invocă din oficiu excepția necompetenței materiale și reține cauza spre soluționarea acesteia.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, contestatorul O. D. a chemat în judecată pe intimata I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ – PUNCTUL DE TRECERE A FRONTIEREI SCULENI, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea măsurii interzicerii intrării in România, plicata de către I. G. al Politiei de Frontiera, prin intermediul funcționarilor din punctul de trecere al frontierei Sculeni si comunicata la data de 06.08.2015.
În motivarea acțiunii s-a arătat că arat ca aceasta a fost aplicata ca urmare a incalcarii regulamentului vamal, contestatorul săvârșind o contravenție, sancționată prin aplicarea unei amenzi, ia contextul in care nu a mai săvârșit contravenții de nici o natura pe teritoriul României, consideră ca sancțiunea aplicata, respectiv interzicerea dreptului de a intra pe teritoriul tarii pentru o perioada de 5 ani este una nejustificata.
„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest drept este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora".
Convenția europeană a drepturilor omului nu definește viața familială, aceasta fiind o noțiune autonomă interpretată de curte independent de semnificația pe care o are în dreptul național al statelor membre. De regulă, existența unei vieți de familie este determinată de o legătură biologică și/sau juridică (rudenie, căsătorie, adopție etc.) în prezența unei relații personale reale și efective. Exista, însă, situații de excepție, când ori legătura biologică și/sau juridică ori o relație personală efectivă este suficientă pentru a ilustra noțiunea de „viață de familie" Art. 8 presupune, prin ipoteză, existența unei familii, dar nu face nici o distincție între ..familia legitimă", având la bază o căsătorie valabil încheiată, și ..familia naturală", care este o relație de fapt. Curtea a admis că, dacă această noțiune nu se bazează numai pe raporturile de căsătorie, ci poate îngloba și alte legături de facto, atunci când părțile coabitează în afara existenței între ele a unor legături de căsătorie, un copil născut dintr-o asemenea relație este cuprins de plin drept în această „celulă familială"" prin simplul fapt al nașterii și datorită acestuia, independent de sfârșitul relației dintre părinți. în unele situații speciale abordează doar aspectele privind măsura încredințării copilului unor instituții publice de ocrotire. în anumite condiții, măsura expulzării unui străin de către autoritățile naționale și viața de familie a unor persoane aflate în executarea de pedepse privative de libertate.
Arată ca inainte de aplicarea acestei interdicții locuia cu soția sa in România in orașul Slanic M.. .. impreuna cu fiul lor iar aplicarea acestei interdicții face imposibila desfășurarea vieții de familie.
La primul termen de judecată cu părțile legal citate, Curtea și-a verificat competența în baza prevederilor art. 131 Cod proc.civ., și a constatat că nu este competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză în temeiul disp.art. 106 ind. 3 alin. 5 din OUG nr. 194/2002.
Conform acestor prevederi legale,” Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură. Contestația nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanței este definitivă.”
Se observă că textul de lege instituie o competență teritorială exclusivă.
Cum decizia de refuz de intrare la frontieră a fost adoptată de I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ – PUNCTUL DE TRECERE A FRONTIEREI SCULENI, Curtea în temeiul disp. art. 132 cod proc. civilă, va dispune declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția invocată din oficiu.
Declină competența teritorială de soluționare a cauzei privind pe contestatorul O. D. cu domiciliul procesual ales în Iași, .. 28A, jud. Iași, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ – PUNCTUL DE TRECERE A FRONTIEREI SCULENI cu sediul în Sculeni, jud. Iași, în favoarea Curții de Apel Iași.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. E. G. C. O.
Red.jud.M.G./2ex.
| ← Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 348/2016.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 22/2016.... → |
|---|
